BISERICA SERBIEI protesteaza fata de intentia beatificarii cardinalului STEPINAC, prigonitorul sarbilor ortodocsi/ VA MAI VIZITA PATRIARHUL KIRILL KIEVUL DE ZIUA BOTEZULUI RUSIEI?

• TheOrthodoxChurchInfo: Biserica Ortodoxa Sarba a trimis scrisoare de protest la Vatican in legatura cu planurile de canonizare ale lui Alojzije Stepinac

BELGRAD – Recent o scrisoare care explica pozitia Bisericii Ortodoxe Sarbe in ceea ce priveste canonizarea lui Alojzije Stepinac a fost predata unui oficial al Vaticanului.

Cotidianul Politik scrie ca scrisoarea a fost predata unui secretar al Sfantului Scaun pentru relatiile cu Statele, Dominique Mamberti, in timp ce se afla in vizita in Serbia.

Totusi, continutul mesajului ramane necunoscut, dar ziarul a mentionat ca “fara indoiala Biserica Ortodoxa Sarba nu priveste cu ochi buni anunturile potrivit carora Stepinac ar putea fi declarat sfant.”

De asemenea, Mamberti va lua cu el la Vatican si o alta scrisoare trimisa de presedintele sarb in legatura cu acelasi subiect.

Intr-un interviu acordat publicatiei Politika, Patriarhul Irineu al Bisericii Ortodoxe Sarbe a declarat ca anunturile facute de catre Vatican in legatura cu canonizarea lui Stepinac care ar putea avea loc pana la sfarsitul anului a venit ca “o supriza mare” pentru demnitarii ortodocsi sarbi – “deoarece, pentru ca cineva sa fie declarat sfant, acesta trebuie sa fie o personalitate cu adevarat stralucitoare si sfanta si sa fie acceptata ca atare si de catre ceilalti crestini”.

Stepinac a fost cardinal catolic in perioada celui de-al Doilea Razboi Mondial, a fost condamnat dupa razboi fiind acuzat de colaborare cu comunitatea statului fascist independent al Croatiei. Aceasta organizatie a gestionat lagarele mortii in timpul razboiului, lagare care au fost locuri de crima pentru uciderile in masa ale sarbilor, evreilor si romilor.

traducere pentru razbointrucuvant de L.F.

Carte despre noii mucenici sarbi de la Jasenovac

Secolul XX a fost un secol lipsit de duhovnicia păcii. Acest lucru este cert. În schimb există o duhovnicie a războiului, a martiriului mai precis, care străbate întreg acest secol, şi care trebuie cunoscut sistematic pentru a înţelege controversele referitoare la un program spiritual şi duhovnicesc adecvat lumii de azi, care e o lume de după război.

Lagărul de la Jasenovac a funcţionat între 1941 şi 1945, fiind format în Croaţia în vremea celui de al doilea război mondial cu scopul eliminării populaţiei sârbe din zonele acestui stat. Lagărul e anterior exterminărilor evreieşti din Holocaust şi a servit ca model pentru nazişti, care până la această dată aveau doar lagăre politice, pentru comunişti, şi nu etnice.

Pentru aceasta trebuie mers la surse. O bună carte despre aceste surse este cea referitoare la Sfinţii Noi Mucenici de la Jasenovac, publicată de Arhim. Jovan Radoslavljevic (rudă depărtată a fostului Episcop Artemije de Raska şi Prizren), având binecuvântarea răposatului Episcop Hrisostom de Zica, în 2005.

În cele 60 de pagini ale cărţii se face o trecere în revistă a fenomenului Jasenovac, şi a celor ucişi acolo.

Motivele pentru care au fost ucişi sunt prezentate succint şi clar, revanşism catolic croat şi invidie istorică referitoare la etnicitatea sârbă.

Martirii nu sunt prezentaţi în şir. Cartea nu este un sinaxar. Se prezintă o înlănţuire a faptelor petrecute în lagărul de concentrare croat, iar martirii sunt menţionaţi în ordinea cronologică a martiriului lor.

Ceea ce este remarcabil la carte nu constă în modul de redactare. E o lucrare simplă, realizată de un monah care se smereşte în faţa faptelor relatate, şi care le surprinde asfel în puţine cuvinte, după documentele de arhivă păstrate în Croaţia referitoare la lagăr.

Ceea ce trebuie să ne reţină atenţia este seninătatea cu care persecuţia a fost realizată, şi diferenţa fundamentală faţă de lagărele naziste, în care uciderea era industrializată. Aici uciderea este directă.

Se foloseşte cuţitul, pistolul, iar ucigaşii sunt croaţi obişnuiţi. Cei ucişi sunt sârbi de diferite categorii sociale, de la elita nobiliară sîrbă din Krajina sârbă a Croaţiei, formată în timpul austriecilor, până la preoţi şi ţărani simpli.

Lucrarea ar trebui tradusă şi în română, căci este scrută şi uşor de citit.

Trebuie însă precizat că drama uciderii acestor martiri şi slava muceniciei lor nu poate fi redată printr-un text istoric simplu, cronologic.

recenzie de Staretu Stefan

• TheOrthodoxChurchInfo: La sfarsitul lunii iulie crestinii ortodocsi din Ucraina asteapta vizita Patriarhului Kiril al Kievului

Botezul Zilei Ruse Kievene este o sarbatoare de unitate a popoarelor infratite – rusi, ucrainieni, belarusi si alte popoare. “Aceasta unitate este reprezentata de Biserica noastra Ortodoxa Rusa, care are parohii in 68 de tari. Dar centrul sau se afla la Kiev.”

MOSCOVA, 02 iulie. / ITAR-TASS /. Biserica Ortodoxa Ucraineana a declarat Itar-Tass ca, crestinii ortodocsi din Ucraina spera ca seful Bisericii Ortodoxe Ruse, Patriarhul Kirill al Moscovei si al Intregii Rusii va veni in capitala ucraineana, Kiev in data de 28 iulie, atunci cand Biserica il comemoreaza pe Printul Vladimir.

Rusia Kieveana, un stat medieval care a cuprins unele parti ale Rusiei de azi, Ucraina si Belarus, a fost botezata de catre Printul Vladimir in anul 988. Bisericile Ortodoxe canonice Ucraniene si Belarus se subordoneaza Bisericii Ortodoxe Ruse condusa de Patriarhul de la Moscova.

Purtatorul de cuvant al Bisericii Ortodoxe Ucrainiene, Vasili Anisimov a declarat ca “Ziua Botezului Rus este o sarbatoarea impresionanta. Ucraina a fost initiatorul acestei sarbatori la nivel public si de stat in formatul in care ea se desfasoara de cativa ani – cu participarea patriarhului Bisericii Ortodoxe Ruse.”

Anisimov a mai spus ca “Anul acesta vom fi bucurosi sa celebram aceasta sarbatoare in acelasi mod”

El a adaugat “Aceasta sarbatoarea este ziua de nastere a civilizatiei noastre, ziua de nastere a Bisericii noastre – Biserica Ortodoxa Rusa.” si a continuat subliniind ca “Biserica Ortodoxa Ucraineana este parte din ea.”

Biserica Ortodoxa Ucrainiana care a fost initial unita, a fost impartita in anii 1990, dupa prabusirea Uniunii Sovietice in sustinatori ai Patriarhiei Moscovei si cei care au cautat o biserica nationala independenta.

Biserica Ortodoxa Ucrainiana Canonica a Patriarhiei Moscovei este recunoscuta in intreaga lume, in timp ce alte biserici, inclusiv Biserica Ortodoxa Ucrainiana a Patriarhiei Kievului, nu sunt recunoscute.

De asemenea, Anisimov a spus ca Ziua Botezului Rusiei Kievene este o sarbatorea a unitatii poparelor infratite – Rusi, Ucrainieni, Belarusi precum si alte popoare. El a spus ca“Aceasta unitate este reprezentata de Biserica noastra Ortodoxa Rusa, care are parohii in 68 de tari. Dar centrul sau se afla la Kiev.”

Anisimov a tinut sa mentioneze: “Daca Dumnezeu va ingadui prin harul Sau, anul acesta vom avea o sarbatorea speciala. Fie ca Dumnezeu sa impace Rusia Sfanta in interiorul sau, [sa concilieze] conflictul civil in care oamenii nostri mor.”

Purtatorul de cuvant al Bisericii Ucrainiene a spus ca “Mitropolitul Onufrei – seful interimar/ Loctiitorul Mitropoliei Kievului ca declarat ca ne ingropam militieni in Lugansk si Donetsk dar in acelasi timp ne ingropam si militari in toate reginile din Ucraina. Aceasta este o tragedie care i-a cuprins pe credinciosii nostri, membri ai Bisericii noastre.” […]

traducere pentru razbointrucuvant de L.F.