CANCERUL SISTEMULUI DE SANATATE. Spitalele romanesti sunt grav bolnave – ANCHETA “Romania, te iubesc” (VIDEO) si reportaj despre absurdul inuman al cozilor pentru programari la spital

• Manager.ro: Pretul sanatatii: Cat ne costa o noapte in rezervele spitalelor de stat

Rezerve spitalicesti dotate cu baie proprie, aer conditionat, televizor si frigider, toate intr-un cadru intim si igienic. Nu, nu se gasesc doar in strainatate, ci si in spitalele de stat din Romania. Dar, cum melanjul dintre sanatate si confort este pretios, asemenea conditii sunt destul de costisitoare.

In ultimii ani, mai multe spitale din tara au investit in amenajarea unor rezerve asemanatoare cu cele din Occident. Scopul a fost pe de o parte social, in sensul ca pacientii pot beneficia astfel de conditii mult mai bune, pe de alta parte pragmatic, deoarece rezervele sunt generatoare de profit.

In functie de spital si de sectia in care sunt amplasate aceste rezerve, tariful variaza de la circa 10 euro la 150 de euro pe noapte, arata Evenimentul Zilei. Cele mai mari tarife se gasesc in Bucuresti. Astfel, la Spitalul Universitar de Urgenta, mamicile cu dare de mana pot opta pentru o rezerva cu doua paturi contra sumei de 50 euro/noapte sau chiar pentru un apartament cu doua camere, una pentru pacienta si alta pentru insotitor. Asta daca sunt dispuse sa achite 150 de euro/ noapte.

Ceva mai ieftine, dar si mai multe sunt rezervele din cadrul Spitalului Filantropia, care dispune de 10 astfel de camere. Costul este de 300-350 lei/ noapte. Din cauza cererii ridicate este nevoie insa de programare cu cel putin doua luni in avans. Apoi, la Maternitatea Bucur, pretul se ridica la 200 lei/noapte.

Inca si mai ieftine sunt rezervele din cadrul unitatilor spitalicesti de privincie. La Spitalul Judetean Suceava, de exemplu, un pat in rezerva Sectiei Obsterica-Ginecologie costa doar 50 lei/ noapte, in vreme ce la Ploiesti, rezervele modernizate din mai multe sectii ale Spitalului Judetean de Urgenta costa 40 de lei/ noapte.

Mai mici sau mai mari, mai scumpe sau mai ieftine, conditiile existente in aceste rezerve atrag foarte multi pacienti. Asta si datorita faptului ca nu sunt inca suficiente cat sa acopere cererea. Asa se face ca majoritatea sunt ocupate tot timpul anului, pentru unele fiind nevoie chiar de programare prealabila.

• Smartwoman.Hotnews: Asigurati CAS in cautarea unei programari la un spital de stat: “Stati degeaba. S-au terminat locurile pe luna asta. Pentru mai, veniti in ultima zi din aprilie”

Date fiind unele probleme ce s-au acutizat si am nevoie de un consult cardio pentru a afla mai multe despre acest subiect, in ideea ca tot platesc CAS ca asa ma obliga statul roman, ma duc ca tot omul acum vreo cateva zile la Spitalul Judetean de Urgenta, pentru a ma programa la consult. Doamna de la afisier imi refuza sec trimiterea: “Joi dimineata, la ora 7, sa veniti aici, pentru a va programa la consultatie in luna aprilie”. Convins ca m-am spalat prin urechi dimineata si ca nu am auzit totusi bine, mai intreb o data, surprins. Mi se confirma. Cu gandul la CAS-ul ala al meu, dau din umeri, asta e, si plec in treburile mele convins de evidenta lucrurilor ca daca vreau o consultatie gratis, conform drepturilor mele de asigurat, trebuie sa vin joi la 7.

Miercuri seara, planuri peste planuri in ceea ce priveste sculatul cu noaptea in cap si ajunsul la consultatie. Pardon, programare pentru consultatie. Bineinteles ca planul meu de a ma scula la 5:30 s-a transformat in 6:12 cand trebuia teoretic sa fiu in Brasov, in drum spre SJU. In fine, in mare graba ma echipez si plec valvartej in rutina necesara (bus, autobus). La ora 7, fara cateva minute, debarc in zona SJU.

Trec de un magazin de flori, ridic privirea si vad “niste” oameni pe trotuar, destui de multi pentru a merita o a doua privire mai lunga dar m-am gandit ca s-o fi intamplat ceva si au venit pana la spital. Inca 10 metri, unghiul se largeste de la 30` la 90` raza vizuala si imi dau seama ca “niste” oameni erau de fapt o gramada de oameni si ca acela era… capatul cozii. Se anunta urat. Stanga imprejur, refacut provizia de fum si ma duc placid sa ma asez la coada. Cu gura cascata. Nu rezist mult, scot aparatul fac prima poza. Lume placida, muta, asteptand.

Mi se parea un tablou suprarealistic, desi nu ma sperii usor de o coada, mai ales cand stiu de mic cu ce se mananca trebusoarele astea. In Romania anului 2011, dupa 22 de ani de capitalism salbatic, 200 de oameni, cred, stateau la coada, nu la paine ca pe vremuri, ci ca sa isi faca o amarata de programare pentru un consult. Si din estimarile mele, mai toti erau cardiaci. Nici nu e de mirare ca incepe la 7 dimineata, ca daca ar incepe vara la 12 ar putea sa aduca si preotul si vreo 10 sicrie.

Timpul trece, coada merge. Aud cu o jumatate de ureche ca cineva venise la 5:30 dimineata ca sa prinda un loc mai bun. O tigara, invarteala in jurul cozii. Un zvon tulbure: “nu mai sunt decat 20 locuri”. Si cam tot 200 de oameni la coada. E clar in mintea mea ca nu pup nici o programare in aprilie si ca ar fi indicat sa imi caut de treburi. Insa era doar 8 fara ceva si mai aveam o treaba in zona la 8, asa ca, de curiozitate, raman. Oameni cu mintea incetosata, pachet de nervi, iesind din spital, bolmojind aprige injuraturi printre dinti. Incepea spectacolul. Si nu dureaza mult si iese Maria Sa, Gardianul: “Stati degeaba. S-au terminat locurile”, ” Nene, dar pe mai?”, “Pe mai, veniti in ultima zi din aprilie” , ” Tot la 7?”,” Da!”. Genial.

Sincer am avut un flash cu o amintire din copilarie, cand, dupa 2-3 ore de stat la coada sa iei paine de la singura brutarie din oras care dadea paine fara cartela timp in care erai inghesuit la maxim intr-o celula de 3 metri patrati cu inca 30 de persoane, cu banii in mana si gatul intins la maxim sa vezi ce se intampla, se tragea oblonul cu anuntul: “nu mai e paine, iese din cuptor peste 2 ore”. Si te lua ameteala la gandul de a sta 2 ore langa cuptor, vara, cu inca 30 de nefericiti ca tine. Sa stau, mi-e frica! Sa plec? Nooo, ca vine altu’ si mi-o ridica! Asa ca era cosmarul vietii mele sa se termine painea fix atunci, preferam sa ies si sa ma asez la coada din nou. Era mai cuminte.

Si dupa 22 de ani, aceeasi situatie. La ce platesc CAS-ul ala gras la stat, nu stiu. Cand merg la spital tot cu unguentele mele, tifonul meu deseori, pastilele mele si tot asa. RMN-ul l-am facut la particular (e drept, gratis, dar Spitalul de Neuro nu are; la fel tomograful; la fel Echodoppler-ul, platind doar 2 milioane, ca eram internat la Neuro, altfel plateam 4). Mi-e si scarba sa ma mai intreb unde sunt banii din CAS. In ce buzunare, in ce firme de 2 lei, in ce capuse…

Asta e Romania lui 2011, locul unde, in acea dimineata era atat de absurd ce se intampla ca nu am putut decat sa zambesc cand cu aparatul foto in mana, tragand niste cadre, lumea a inceput sa strige: “De la ce ziar esti dom’le, du-te dom’le si scrie acolo ce se intampla aici, ca nu se mai poate asa!”. Pacat ca a trebuit sa le zic ca nu scriu la nici un ziar si ca erau doar pentru uz personal. Cinste orasului Brasov, cel mai cel si cel mai mai din tara, unde e o singura Sectie de Cardio gratuita in tot orasul si unde trebuie sa vii de cu seara ca sa prinzi o programare…in luna urmatoare.

Asta e Romania. Tara in care m-am nascut. Si tara pe care am iubit-o. Si tara din care, in cativa ani, sper sa plec ca un domn, ca au plecat destui slugi pe dincolo. Si nu o sa imi para rau. Ne vedem luna viitoare, aceeasi zi, dar pe la 4 dimineata. Poate prind programare.

Autor: Alexandru

• Mediafax: O femeie a născut în toaleta spitalului. Medicii au confundat sarcina cu o tumoare abdominală, apoi cu pietre la rinichi – VIDEO

***

• Adevarul (18 martie 2011): SCANDAL: (FOTO) Virus periculos depistat de medici la Spitalul din Vâlcea. Directoarea neagă existenţa infecţiei

Cazul este prezentat si aici:

• ProTV (“Romania, te iubesc”, editia din 3 aprilie 2011): Spitalele romanesti sunt grav bolnave: cum intri cu o boala si iesi cu 3 (VIDEO)

Oficial, 10.000 de romani s-au infectat intr-un an intr-unul din spitalele romanesti, insa neoficial numarul este de 10 ori mai mare. Medicii nu raporteaza infectiile intraspitalicesti, asa ca nimeni nu ia masuri ca sa dezinfecteze sectiile contaminate.

Un tanar jurnalist, bolnav de leucemie, a luat din spital un bacil extrem de agresiv care pana la urma l-a ucis. In ciuda acestor evidente, autoritatile nu fac altceva decat sa ascunda mizeria sub pres.

Spitalele romanesti zac in mizerie, dar in lume suntem pe ultimele locuri privind infectiile nozocomiale. Ne internam in spitale cu toalete insalubre, cearsafuri rupte si saloane cu mucegai si totusi Europa ne are ca exemplu. Romania face ce stie de mult: ascunde mizeria sub pres si se preface ca aceasta problema nu exista, desi anual mor oameni din cauza bolilor pe care le iau din spital.

Niculae Ionescu avea 37 de ani si o viata frumoasa. Era casatorit cu o artista pe care o adora, avea o fata ajunsa la varsta adolescentei si facea meseria pe care o iubea: era art director la o publicatie lunara. De cand se stia avusese fobie de spitale, iar in ziua aceea rece de februarie a anului trecut cand o doctorita a venit si i-a spus rece “Aveti leucemie”, a simtit ca trebuie sa fuga. N-a mai apucat, pentru ca din cauza socului a lesinat.

S-a internat la Spitalul Coltea constient ca viata lui se va schimba radical. Ca sa inceapa tratamentul, medicii i-au distrus maduva bolnava si i-au redus imunitatea la zero. In orice clinica civilizata, ar fi fost izolat de exterior ca sa nu fie expus riscului unei infectii intraspitalicesti.

In salonul lui, teoretic izolat de restul lumii, practic expus tuturor infectiilor de afara, Niculae scria pe blog. Chiar daca esti intr-o rezerva ai diverse surprize, de la asistente care inainte sa intre pe usa rezervei tusesc si uita sa isi puna masca, pana la doctori care introduc pacienti pe care sa ii consulte in mediul care ar trebui sa fie cat de cat steril.

La numai o sapatamana, Niculae avea sa intelega pe propria piele ce inseamna asta: s-a infectat cu pseudomonas aeruginosa sau bacilul piocianic. Niculae a fost transferat la Spitalul Matei Bals, unde medicii l-au stabilizat. Cand a plecat de acolo, a stiut ca nu se va mai intoarce intr-un spital romanesc, asa ca pe propria raspundere a plecat la o clinica din Italia.

Analizele erau din ce in ce mai bune, iar medicii le spusesera ca boala intrase in remisie. Pana intr-o zi… In ziua aceea de vineri, Niculae avea sa scrie pe blog. Ignora boala scriind despre zilele ce vor veni, despre 4 iulie, despre intoarcea acasa.

“E vineri si ploua.. stiu ca va fi bine, desi de data asta caldura vine din mine si nu anunta nimic bun… cand sunt acasa cu soata mea e intotdeauna soare.

Dumnezeu ne creeaza atmosfera perfecta. Cand sunt in spital ploua. Am mai trecut prin asta am mai avut febra si am invins de fiecare data. E vineri seara, ceva imi spune ca urmatoarea plimbare la castel va fi una spirituala.. am dreptate. Noaptea trece greu pentru noi toti. Virusul pe care vroiam sa il cred plecat pentru totdeauna si-a gasit un loc bun.

E duminica, 4 iulie, cred ca e foarte devreme. Ma doare pentru ultima data. Unghiile imi sunt ingrijite ca intotdeauna, pantofii primiti in dar de la Madalina sunt pregatiti de o ultima plimbare. Zambesc. O sa fie bine. Trebuie doar sa invatam sa iubim. Sa il invatam pe‘impreuna’.

E deja luni seara si apusul e la fel de perfect si Madalina e acolo langa mine si Oana imi povesteste de-acasa si drumul pana la castel imi da putere si soarele ma incalzeste si castanii ne plac si prietenii asteapta sa ma revada si vin acasa”.

“Si, din pacate, la patru jumate l-au intubat, n-a mai rezistat. I s-au umplut plamanii si a murit si ….si a murit pe 4 iulie, intr-o zi cu soare. Pana in ultima clipa a fost convins ca va trai. Sunt impacata ca a murit decent, ca nu s-a chinuit”, spune acum sotia lui, Madalina.

Raportul medico-legal a stabilit ca Niculae a murit din cauza unei septicemii cauzata de pseudomonas aeruginosa, adica nu leucemia l-a ucis, ci bacilul piocianic.

Reprezentantii spitalului resping acuzatiile spunand: “Cazul la care se face referire nu a decedat din cauza unei infectii nosocomiale, ci a bolii de baza cu alte complicatii”.

Anul trecut, spitalul Coltea a raportat 10 cazuri de infectii intraspitalicesti, desi prin spital au trecut zeci de mii de pacienti. In tara noastra se raporteaza 1,5 pacienti infectati la 100 de internati, in vreme ce medicii din alte tari anunta de zece ori mai multi.

Adrian Cacoveanu e unul dintre medicii care sesizat conducerea spitalului judetean Ramnicu Valcea ca pacientii lui sunt expusi la infectii. Spitalul Judetean Valcea s-a facut cunoscut mai ales prin scandalurile care l-au dominat in ultimii ani. Un soldat intors de pe frontul din Irak murea in spital dupa ce fusese plimbat de la o sectie la alta. Ministrul sanatatii de la acea vreme, Eugen Nicolaescu, tuna si fulgera si o demitea pe cea care conducea spitalul.

Tabloul din spitalul valcean e unul comun. Saloane insalubre, femei si barbati in acelasi salon, unii cu infectii, altii fara, dar expusi riscului cata vreme nu exista masuri minime de igiena.

Nu intereseaza pe nimeni infectiile nozocomiale pentru oricum nu le raporteaza, in consecinta, conducerea n-are de probleme. Teama medicilor si a directorilor de a raporta infectiile si in consecinta sa lupte pentru tinerea lor sub control vine din contractul semnat de manager cu casa de asigurari prin care infectiile nozomiale erau trecute ca indici de performanta. In cazul in care erau raportate, scadeau sumele alocate spitalului.

Care sunt riscurile in momentul in care ajungem intr-un spital? Am cumparat teste de sanitatie de la un mare importator si am mers in patru spitale din Bucuresti. Am colectat probe din grupul sanitar de pe vasul de toaleta, pereti, clante si robineti. Mai apoi am dus probele la laborator si am asteptat rezultatele care au fost socante.

La Spitalul Clinic Malaxa, renovat recent, despre care se spune ca este unul dintre cele mai moderne din Bucuresti, prima vizita am facut-o in 19 ianuarie. La WC, cand incercai sa tragi apa, tasnea din teava lasata la vedere. Ne-am intros in aceeasi toaleta o luna mai tarziu, iar situatia era aceeasi. In urma probelor recoltate, am aflat ca cei care ajungeau aici erau supusi riscului de a se infecta cu bacilul proteus si enterococul fecal care provoaca infectii cu potential letal, mai ales in mediul spitalicesc, unde au si rezistenta mare la antibiotic. Cand am primit rezultatul am cerut conducerii spitalului un punct de vedere, dar am fost refuzati. Abia cand ne-am dus insotiti de directorul administratie spitalelor din cadrul primariei Capitalei ne-a fost deschisa usa.

La intrare era spalata mocheta, iar femeile de serviciu dereticau de zor. Inclusiv in toaleta filmata de noi care peste noapte a fost dotata cu colac cu senzori. In plus, tevile fusesera acoperite.

La Pantelimon, la toaleta de la parter nu exista apa curenta. Si daca apa nu, nici robient nu e. La etaj, nici n-ai cum sa ajungi la chiuveta, pentru ca singurul grup sanitar destinat pacientilor e folosit ca depozit pentru gunoi. Langa cele doua pubele sunt lasate la intamplare containere pe care scrie clar: PERICOL BIOLOGIC.

Pline cu seringi si pansamente uzate. Orice atingere pe rana deschisa inseamna contaminare. Aici s-au gasit echoli si candida. Ambele dau de la infectii digestive si urinare, pana la eruptii genitale greu de tratat. Conducerea spitalului refuza sa comenteze.

La Spitalul Coltea, cel in care jurnalistul Niculae Ionescu s-a infectat cu bacilul piocianic, renovat recent cu 90 de milioane de dolari, nu sunt respectate conditiile minime de igiena. In toaleta facuta dupa standardele europene nu mai trecuse demult femeia de serviciu, iar despre sapun nici nu putea fi vorba. Aici s-a descoperit eschirechia coli, care da infectii urinare greu de tratat la un pacient cu cancer de exemplu.

Ultimul vizitat de noi a fost spitalul de boli cronice Sfantul Luca. Si aici s-au facut lucrari de renovare recente insa in toaleta exista mucegai, mizerie, o para de desfundat pe chiuveta. Probele duse la aeroport au arata ca pacientii cu cancer internati in acea sectie erau supusi riscului de a se infecta cu bacil proteus, eschirechia coli si aspergilius, o ciuperca ce ataca sistemul respirator.

Si aici, dupa ce reportajul a aparut la Stirile ProTV in baie au aparut sapun si prosop, desi conducerea spitalului a contestat demersul nostru.

Controlul sanepidului invocat de directorul medical n-a scos in evidenta nici un fel de nereguli, poate si pentru procedurile nu cer sa fie recoltate probe din toalete, desi acela e locul in care ajung toti pacientii. Este totusi inexplicabila existenta acestor germeni avand in vedere ca spitalul a cheltuit anul trecut de pentru dezinfectanti si materiale sanitare 150.000 de euro.

Infectionistii spun la randul lor ca mizeria din toalete nu poate fi pusa in relatie cu infectiile nozocomiale care apar mai ales la pacientii cu rani deschise, insa admit cu un pacient cu imunitatea scazuta este expus riscurilor de imbolnavire. Spitalul este un mediu infectios, asa ca doar igiena dusa la extrem ii poate salva pe pacienti.

In Statele Unite ale Americii sunt cele mai multe cazuri raportate, pentru ca pacientii sunt urmariti si de asiguratori, care in cazul unei infectii nozocomiale, nu platesc spitalului serviciile pentru acel pacient.

Si in Spania, grija pentru a tine sub control infectiile e dusa la extrem. Medicul epidemiolog face controale zilnice in saloane cu un aparat care depisteaza incarcatura de germeni. In Spania, pe holurile spitalelor exista dezinfectant din metru in metru, iar procedura de pansare a unui bolnav operat este laborioasa si atent facuta de asistente. Numai pentru un singur pacient asistenta a schimbat 5 perechi de manusi si de fiecare data s-a dezinfectat.

La noi, asistentele rar primesc o pereche de manusi pe care o folosesc la mai multi pacienti. Recent la spitalul din Slobozia, sase copii s-au infectat cu rotavirus care in cazul lor putea fi fatal. Medicii au ascuns asta, desi stiau ca in spitalul lor exista un focar de infectie, pentru 20 de copii se imbolnavisera in ultimele doua luni.

Medicii recunosc acum infectia intraspitaliceasca, insa nu spun de ce a ascuns asta pana acum. In schimb sunt trase la raspundere mamele.

Anul trecut, 13.000 de romani au fost victimele unei infectii intraspitalicesti, insa daca ne gandim ca numarul lor este in realitate de 10 ori mai mare putem vorbi de un fenomen. Un fenomen ascuns de medici si autoritati. Pe pacienti nu-i apara nimeni, nici macar legea malpraxisului care in cazul infectiilor ii exonereaza pe medici. N-avem niciun drept intr-un sistem sanitar infect, in care singura grija a celor ce-l conduc e sa ascunda mizeria sub pres.