CE SPUNE BISERICA DESPRE 8 MARTIE SI MARTISOR? Care este “ziua femeii” crestine?
- Doxologia: 8 martie sau Duminica Mironosiţelor?
Vă oferim, în cele ce urmează, un interviu cu părintele Valentin Băltoi, pr. spiritual în cadrul Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Sfântul Gheorghe“ din Roman şi paroh la Icuşeşti, Neamţ, despre semnificaţia mărţişorului şi a zilei de 8 martie pentru femeile creştine.
– Preacucernice părinte, ce părere are Biserica despre mărţişor?
Mărţişorul nu este un simbol religios şi în nici un caz creştin, ci este specific credinţelor populare necreştine, fiind un element al unui ritual de înnoire a timpului şi a anului. Până la a fi exploatat economic, el avea o singură formă, cea a discului solar, era confecţionat din argint şi legat de un şnur împletit din două fire de lână colorată. Potrivit simbolisticii cromatice a anotimpurilor, şnurul era un simbol al trecerii de la iarnă la primăvară, putând în acelaşi timp să semnifice unitatea contrariilor sau împletirea inseparabilă a principiilor masculin şi feminin. El avea rolul unui talisman magic solar menit să-i împrumute purtătorului frumuseţe, iubire, puritate şi să-l apere de boală şi de deochi. În funcţie de zona etnografică, era purtat până la o anumită sărbătoare a primăverii sau înflorirea unui pom.
Obiceiul de a pune în piept mărţişoare s-a perpetuat de-a lungul timpului, reuşind să convieţuiască cu practicile creştine bimilenare. Cu toate acestea, semnificaţiile esenţiale ce însoţeau oferirea mărţişorului s-au pierdut, rămânând doar prilejul de a oferi bucurie celor dragi. „Omul mărţişorului“ avea conştiinţa apartenenţei la universul înconjurător, trăind în acelaşi ritm cu el. De aceea ştia să-i descifreze semnele şi simţea nevoia împrumutării atributelor sale. Omul modern nu mai poate simţi acest puls, în faţa standului cu mărţişoare el nu alege încercând să se integreze unei continuităţi magico-simbolice, ci alegerea lui este una de natură estetică sau financiară, mărţişorul fiind o podoabă ce trebuie purtată într-un anumit context. Biserica nu recomandă purtarea mărţişorului, dar tolerează această tradiţie, având în vedere amploarea fenomenului şi atitudinea inofensivă a manifestării.
Sfânta cruce nu poate fi aşezată oriunde şi nici asociată cu orice
– Dacă unui mărţişor i se ataşează o cruce, poate aceasta să-l „încreştineze“?
Nu putem da sens creştin mărţişorului, ataşându-i simboluri religioase, într-o încercare de „încreştinare“ a lui. Asocierea este nefericită. Simbolurile creştine au o semnificaţie specifică şi exprimă în sine realităţi ce nu au nevoie de îmbunătăţiri.
Este drept că sfânta cruce are darul de a sfinţi, dar ea nu poate fi aşezată oriunde şi nici asociată cu orice, ci singurele podoabe care o înfrumuseţează sunt cele duhovniceşti, izvorâte din propriile eforturi spirituale. Să încercăm să nu ne folosim de surogate, care nu pot decât să ne înstrăineze de autenticul duh creştin.
– Reflectă ziua de 8 martie profilul femeii creştine contemporane?
8 martie s-a impus ca Zi Internaţională a Femeii sub influenţa socialismului american, în urma eforturilor de emancipare a femeii. În statele fost comuniste, această sărbătoare e percepută ca „o moştenire“ a comunismului, deoarece în acei ani ea a fost folosită în scop propagandistic, pentru demonstrarea că numai în astfel de orânduiri femeia era apreciată la adevărata ei valoare. Pentru comunişti, 8 martie era ziua unui anumit tip de femeie – revoluţionară, eroină, muncitoare. În tradiţia populară românească nu a existat o dată în care să fie serbată în toată ţara ziua femeii.
Plecând de la aceste premise şi înţelegând contextul istoric al naşterii şi impunerii ei la noi, am putea aprecia faptul că această zi nu evaluează tocmai adevăratele calităţi ale feminităţii şi cu atât mai puţin pe cele creştine. „Sărbătoarea“ promovează valorile socio-politice pentru care a luptat şi luptă femeia modernă şi-i confirmă egalitatea de drept cu bărbatul.
De departe, mult mai bine aleasă ca zi care să reflecte profilul creştin al femeii contemporane este cea decisă de Sfântul Sinod, Duminica Femeilor Mironosiţe – zi a femeii creştine. Viaţa sfântă a femeilor mironosiţe, curajul de a înfrunta moartea, patosul credinţei, atitudinea pioasă, demnitatea le-au făcut vrednice ca numele să le fie trecute în Cartea vieţii, iar viaţa lor să fie paradigma vieţuirii creştine pentru femeile de astăzi. Cinstirea acestei duminici, ca zi a femeii creştine, este o recunoaştere a faptului că şi femeia de astăzi este purtătoare de mir, pe care-l păstrează în candela sufletului său, aşteptând, asemenea fecioarelor înţelepte, venirea lui Hristos.
– Ca atare, această zi nu ar trebui „serbată“ de femeile creştine?
Fiecare zi a vieţii noastre ar trebui să fie un timp al regăsirii de sine şi al întâlnirii cu Dumnezeu.
Biserica acceptă sărbătorile oficiale, care au caracter naţional sau internaţional, însă promovează pe cele care îşi găsesc fundamentul în valorile autentic religioase. 8 martie face parte din categoria acelor sărbători internaţionale ce trec de multe ori peste specificul cultural şi religios al unui popor, în încercarea de a stabili punţi care să exprime aceleaşi idealuri ale femeilor de pretutindeni.
[..]
– Dar despre Ziua îndrăgostiţilor ce ne puteţi spune? Îşi are rostul în viaţa tinerilor?
De ce am avea nevoie de o zi specială în care să ne arătăm intensitatea sentimentelor faţă de persoana iubită, ca şi cum acest lucru ar trebui încuviinţat sau oficializat de cineva din exterior? Iubirea este un sentiment intim, împărtăşit în mod tainic şi într-o atmosferă specifică. De ce să fim tributari Occidentului şi la acest capitol? Valentine’s Day este, înainte de toate, o activitate comercială care-şi revendică originea într-o istorioară destul de nesigură, pusă pe seama unui sfânt din spaţiul catolic. Pe de altă parte, Dragobetele, tânărul zeu al dragostei din panteonul mitologiei româneşti, e varianta locală mai nou promovată a sărbătorii ce protejează pe îndrăgostiţi şi dragostea lor.
Astfel de „sărbători“ sunt străine de duhul curat şi echilibrat al Ortodoxiei, de curăţia specifică neamului românesc.
Doneaza pentru filmul "Scrum"
Iertare pentru offtopic!
Poate vi se pare important.
Gigantul american Chevron, întâlnire cu premierul Ungureanu. MIZA: gazele de şist din România
http://www.realitatea.net/gigantul-american-chevron-intalnire-cu-premierul-ungureanu-miza-gazele-de-sist-din-romania_920354.html
ROMÂNI împotriva exploatării GAZELOR DE ŞIST. 596 de chimicale în APĂ: “Nu suntem vestul sălbatic”
http://www.realitatea.net/romani-impotriva-exploatarii-gazelor-de-sist-596-de-chimicale-in-apa-nu-suntem-vestul-salbatic_920329.html
Nu suntem vestul sălbatic al investitorilor americani! Împotriva exploatării gazelor de șist
http://obiectivdevaslui.ro/?q=node/30683
Reprezentantii Chevron, intr-un tur de forta pe la guvernanti
http://economie.hotnews.ro/stiri-energie-11687118-reprezentantii-chevron-intr-tur-forta-guvernanti.htm
Ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului: “Chevron beneficiază de sprijinul nostru”
http://www.jurnalul.ro/economia/ministrul-dezvoltarii-regionale-si-turismului-chevron-beneficiaza-de-sprijinul-nostru-606333.htm
@Cosmin S:
Am dat deja stirile respective:
http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2012/03/06/ofensiva-chevron-oficialii-companiei-si-ambasadorul-sua-s-au-intalnit-cu-premierul-ungureanu/
Din pacate, intre Traditia crestina si “traditia” populara, persista confuzia…si este incurajata de “intelectuali”.
Domnul sa ne lumineze !
Ziua asta de 8 martie e destul de relaxanta.La serviciu am liber la internet tot programul.Cei din jurul meu sunt prea ocupati cu mancatul,cu pupatul,cu felicitarile…
@ cristi_g sa stii ca nu fac nici o aluzie la tine , sa ma ierti,dar prea vreau sa o zic pe asta : cred ca sunt o gramada de oameni “relaxati” in iad .Relaxati fata de adevaratele probleme ale vietii .Doamne ajuta !…si ma iertati
@cezar
Articolul de mai sus spune cam asa:”Biserica nu recomandă purtarea mărţişorului, dar tolerează această tradiţie, având în vedere amploarea fenomenului şi atitudinea inofensivă a manifestării”.
Tolerati-mi si mie bucuriile ingaduite muritorilor pe pamant…
@ cristi_g … mai bine taceam,vad ca te-ai deranjat nitel…imi pare rau sa vad asta desi ti-am spus clar ca nu fac nici o aluzie la tine …ma rog , fiecare reactioneaza cum vrea…iertare
Am fost dezamagita, cand am vazut de curand, expuse, la pangarul Patriarhiei, cruciulitele legate de cate un snur de martisor. O afacere…de zile mari!:(
@ Cezar:
Chiar ca trebuie uneori sa ne abtinem, mai ales daca nu stim de gluma 🙂
Citind si celalalt articol de aici despre ziua de 8 martie, am mai cautat pe net informatii despre aceasta. Ziua Internationala a Femeii nu a avut de la inceput data fixa. In 1917 aceasta a fost tinuta la 8 martie, la manifestatiile organizate cu aceasta ocazie la St Petersburg declansandu-se Revolutia din Februarie. Dupa Revolutia din Octombrie, Alexandra Collontai l-a convins pe Lenin sa declare aceasta zi sarbatoare nationala.
Deci, sa reformulam: crestinii ortodocsi sarbatoresc Revolutia din Februarie ca pas spre instaurarea regimiului bolsevic?
http://en.wikipedia.org/wiki/International_Women's_Day
Articolul de mai jos, l-am citit in urma cu mai mult timp, dar nu mai stiu sursa sa.
8 Martie – sarbatoare pagana
“Deşi feminismul, idee de sorginte iluminist-masonică, îşi găsea temeiuri în Constituţia de la 1793 (printre altele, se cerea, pentru prima oară, recunoaşterea divorţului, practicarea de către femei a meseriilor masculine, abolirea pedepsei pentru adulter), după sângeroasa revoluţie atee de la 1789 din Franţa, în Ţările Române nu prinsese rădăcini nici la finalul veacului al XIX-lea, decât, prin excepţie, la unele femei ce proveneau din elita intelectuală boierească sau princiară. Creuzetul feminismului a fost Occidentul, SUA, Anglia, Franţa, Ţările de Jos, apoi Germania şi Austria unde au luat fiinţă organizaţii sindicale feminine, celule socialiste şi comuniste cu departamente pentru femei, grupări intelectuale exclusiviste, reviste şi cluburi pentru femei.
Cine a ales emanciparea raţiunii de credinţă, a omului de Dumnezeu, a neamului de monarhie, a credincioşilor de parohie, a dus lucrarea şi mai departe pentru distrugerea cuplului familial, rânduit de Dumnezeu, prin dezbinarea femeii de bărbat. Iluminism, marxism, socialism, comunism, feminism, liberalism, anarhism, avangardism, modernism, umanism, postmodernism, acestea din urmă ca faze finale ale nihilismului, toate şi încă multe, multe altele constituie trepte spre moartea duhovnicească, lucrări succesive ale apostaziei. În toate aceste curente operează otrava ideologică a negării lui Dumnezeu şi înlocuirea acestuia cu omul care, automat, intră sub înrâurirea şi puterea demonilor.
Aceste gânduri amare ne-au fost inspirate de frenezia cu care, la 8 martie, românii, femei şi bărbaţi, au petrecut nebuneşte, aflându-se în a treia săptămână a Postului Mare. Acesta este postul Jertfei pe Cruce şi al Învierii Mântuitorului, etapă esenţială de pregătire pentru urmarea lui Hristos în veşnicie, de înfrânare a poftelor şi abţinere de la păcate, iar noi ne-am întrecut în a face daruri scumpe, felurite flori, ne-am aprins simţurile şi afectele, am mâncat carnea cea mai bună, am băut alcool fără oprelişte, am dănţuit, am desfrânat, am vorbit toate măscările şi răutăţile posibile, am chiuit şi ne-am bucurat. Televiziunile comerciale anunţau cu o săptămână înainte că, pentru ziua de 8 martie, toate locurile în restaurante şi locarne au fost deja reţinute prin precomenzi. Eram în plin post şi noi am acontat toate, absolut toate locurile pierzării! Aţi mai văzut cumva creştini îmbrăcaţi în sac şi cu cenuşă pe cap?!! Dar păgâni, dezmărginiţi în orgii, aţi văzut?
Oare, cu un veac în urmă, românii reacţionau la fel de pătimaş, mânaţi parcă de un magnetism demonic, pentru călcarea postului şi sfidarea lui Dumnezeu? Nici vorbă! Nici măcar nu auziseră de 8 martie. Mişcări feministe se înregistrau în SUA pe la 1908, iar ziua de 8 martie este întemeiată în 1910, de Clara Zetchin (născută Asser), la Conferinţa Femeilor Socialiste de la Copenhaga. Era o mutare importantă pe care o făcea Internaţionala Socialistă, prin crearea unei sărbători pentru femeia-revoluţionar. Comuniştii, revoltaţi împotriva lui Dumnezeu şi a rânduielilor puse de Acesta în lume, voiau să înroleze alături de ei şi femeile. Întâi de toate le-au oferit o zi a feminităţii păgâne, o sărbătoare bună pentru dezlimitarea patimilor şi slăvirea femeii, adică a făpturii, negându-l pe Creator. De la bun început, această sărbătoare a fost anticreştină, antihristică, apostată, antisocială, pierzătoare de suflete. Prin propagandă insistentă privind dreptul la vot dar mai ales „drepturile” anticreştine, precum şi prin adunări sfidătoare, prin ziare şi cărţi, mişcarea feministă s-a impus în conştiinţa cât mai multor oameni. În Vest, după al doilea Război Mondial, din feminism au izbucnit revoluţia sexuală, lesbianismul, mişcările protestatare ale tinerilor hippy, cu consecinţe dezastruoase privind pruncuciderea (legea dreptului la avort), homosexualitatea, concubinajul şi distrugerea familiei.
În Est, a lucrat bolşevismul satanist, prin organizaţiile de femei şi tineret care au impus rânduieli noi, joia tineretului, regina balului, 8 Martie, deturnată în mod fals către „ziua mamei”, implicându-i astfel şi pe copii, apoi discoteca şi concursurile de miss au înlocuit tradiţiile morale şi creştine ale românilor. Privind înapoi cu amărăciune, observăm că vrăjmaşii nevăzuţi, dar şi cei văzuţi au făcut cu noi exact ceea ce au vrut. S-au bizuit pe păcatele şi patimile noastre, pe naivitatea şi neştiinţa noastră, pe slaba credinţă şi pe slăbiciunile noastre şi ne-au spălat creierele, după care le-au „remobilat” cu ideile, opiniile, obiceiurile şi năravurile lor. Le-au fost suficiente două generaţii, cel mult trei, pentru ca să ne preschimbe din creştini în păgâni sadea.
Oare noi ştim ce sărbătorim la 8 Martie? Diaconul Andrei Kuraev, a cercetat această problemă şi a ajuns la concluzia că, pe lângă originea comunistă, pe lângă păgânismul ei, pe lângă închinarea la idolul frumuseţii (mitul Afroditei face astăzi ravagii prin aceea că el reprezintă, în realitate, pe diavolul plăcerilor şi desfrânărilor fără frontiere, demon ce domină lumea), sărbătoarea de la 8 martie mai are un sens, ceva mai adânc şi bine ascuns.
Autorul, evocat mai înainte, susţine, cu argumente, că iniţiatoarea sărbătorii, Clara Zetchin i-a dedicat această zi femeii revoluţionar şi a ales-o pe Estera din Vechiul Testament. Ba chiar este posibil ca, în anul 1910, sărbătoarea Purimului să fi căzut chiar pe 8 martie. Cine doreşte să se lămurească în detaliu, să revadă cartea Estera, din care va afla că, în luna Adar, a douăsprezecea a anului, ziua 13, din porunca regelui Artaxerxe, evreii au măcelărit 75.000 de perşi din elită, pe care îi considerau duşmani personali. A doua zi, au sărbătorit cu mare veselie această ucidere.
Diaconul Andrei Kuraev se întreabă: „Cum se poate sărbători o zi de măcel? Nici un popor din lume nu serbează o asemenea zi cu bucurie. Purimul – sărbătoare în special pentru copii ( unde se cântă, se joacă, iar Talmudul recomandă celor maturi chiar să bea băuturi spirtoase până nu mai deosebesc diferenţa dintre expresiile “blestemat fie Aman” şi “binecuvântat este Mardoheu”) este comemorarea unui masacru în care au murit poate mii de copii. Nu a fost o bătălie (cum încearcă unii să explice), în care şi evreii şi perşii să se lupte cu armele în mână, ci anume un măcel. […]
Internaţionala a avut scopuri mondiale. Ea a avut ce spune lumii: că Purimul e sărbătoarea nimicirii duşmanilor, iar duşmanii Revoluţiei bineînţeles au fost nu numai capitaliştii, ci şi Biserica. În acest caz e lipsită oare de motivaţie presupunerea că în conştiinţa liderilor evrei ai Internaţionalei, mişcarea revoluţionară feminină se asocia cu Estera, iar 8 Martie – din obişnuinţă cu sărbătoarea Purim?” (Ce sărbătorim, de fapt, la 8 Martie?).
Câţi dintre români s-au gândit vreodată, dar mai ales în aceste vremuri de aşa zisă libertate, că celebrează „creştineşte”, în Postul Mare, cu jocuri, spirtoase, daruri, dezmăţ şi culpabilă bucurie, o sărbătoare străină, pătată cu sânge din belşug? Fac acest lucru fără să conştientizeze nici unul din sensurile sărbătorii respective.
Sfântul Episcop Nicolae Velimirovici ne avertizează că această slăvire a frumuseţii feminine, cum ne amăgim noi că facem la 8 martie, este o grea cădere: „Dintre toate ispitele cu care omul are a se măsura în sine însuşi, frumuseţea este, oricum, cea mai anevoie de biruit. […] Căci frumuseţea este un gheţar de pe care se alunecă sigur în adâncul de foc” iar „concursurile moderne de Miss sunt […] în fapt, un comerţ abil disimulat cu prostituate” (Răspunsuri la întrebări ale lumii de astăzi, vol. 1, Sophia, Buc., 2002, p. 227).
Că e frumuseţe revoluţionară, adică supradesfrânată, larg mediatizată şi comercializată, că e manipulare sentimentală, camuflată sub „ziua mamei” (mamele creştine nu s-au identificat niciodată cu feministele, nici sfintele muceniţe, nici cuvioasele care împodobesc calendarul creştin), că e profund păgână, că e străină şi antihristică, această neghină amară şi neagră, numită 8 Martie, face mult rău credinţei noastre ortodoxe. Care sunt duşmanii comuniştilor (deghizaţi în spirite postmoderne, în internaţionalişti democraţi etc.), ai ateilor şi apostaţilor contemporani? Hristos şi Biserica Lui.
Noi, creştinii ortodocşi, am luat locul perşilor de altă dată. Şi dacă nu suntem măcelăriţi cu săbiile, în mod sigur suntem ucişi sufleteşte, lucru făptuit cu neegalată râvnă în comunism şi continuat în prezent cu mijloace sofisticate. Culmea prostiei noastre e şi culmea vicleniei duşmanilor noştri: ne-au format reflexe condiţionate, precum câinilor lui Pavlov, aşa încât, cum se apropie 8 Martie, dăm iama în magazine, florării şi restaurante, ni se dezlănţuiesc patimile trupeşti, facem foarte urât, precum păgânii bestializaţi. Ne secătuim postul, curăţirea sufletească, veselindu-ne de propria înfrângere, de propria nimicire.
8 Martie e un ritual cumplit în care, jucând, ne călcăm în picioare propriile suflete, slăvim moartea pe care ne-o administrează subtil vrăjmaşii noştri. Feminismul, ca vlăstar otrăvit al masono-iluminism-comunismului, e un fel de magie a ielelor pătrunsă în mintea femeilor creştine, năucind, prin contaminare, şi mintea bărbaţilor creştini, aşa de rău, încât toţi, de-a valma, îl uită pe Hristos, se dezbracă de viaţa veşnică şi se aruncă, robi, în braţele Satanei. Moşii noştri de acum un veac nu ar fi făcut aşa ceva nici dacă ar fi fost ameninţaţi cu moartea. Noi, însă, de bunăvoie şi cu plăcere beteagă, ridicăm imne Satanei prin discoteci, taverne şi birturi. Numai biciul lui Hristos ne mai poate trezi! Doamne, atinge-ne acum, ca să ne mai rămână timp de revenire!”
Eu nu stiu de ce se agita toti cu aceasta zi de 8 martie, ca e sarbatoare pagana, feminista, socialista, etc. Pana la urma in aceasta zi se sarbatoreste femeia, oamenii asa au preluat informatia, si ei asta sarbatoresc pana la urma. E un omagiu adus femeii. Atat si nimic mai mult. 🙂
da, apropos de purim…eu consider ca n-au fost mai mut de 24 de persi asasinati de evrei, de unde a scos kuraev cifra aia astronomica? carepecare…hagpurim sameah!
chiar si un singur om este o lume intreaga… deci un om ucis, o lume intreaga suprimata. 24, 75.000… este vorba tot de omorarea unor oameni.
@ Mirela:
http://www.cuvantul-ortodox.ro/2012/03/07/fuga-omului-de-sine-insusi-mecanismele-de-aparare-in-fata-adevarului-mic-indrumar-psiho-duhovnicesc-de-cercetare-launtrica/
http://www.cuvantul-ortodox.ro/2008/12/11/indreptatirea-de-sine-izolatorul-cel-mai-puternic-intre-om-si-dumnezeu/
@Admin,
Nu ma indreptatesc (decat tocmai spunand ca nu o fac 🙂 ), caci eu nu am sarbatorit ziua de 8 martie. Dar ii pot intelege pe cei care o fac. (Cand eram mica, ii faceam cadouri mamei insa, de atunci a ramas in memorie ca o amintire frumoasa).
Asta e altceva, desigur. Copiii n-au nicio vina, pentru ei este ziua mamei si ramane asa… nu avem ce face.
Doamne ajuta!
Ca si Mirela, tot asa si eu, ii faceam cadouri mamei cand eram mica si continui sa-i fac si acum…in sensul ca ii daruiesc flori(care ii plac la nebunie!)si ii dedic o melodie despre mama. Cand eram mica,la scoala ne mai invatau si cantecele pt mama, care-mi placeau foarte mult si eram foarte bucuroasa cand i le cantam mamei…aceste cantece imi plac si acum. Pentru mine 8 martie a ramas o sarbatoare a MAMEI si nu inteleg de ce se face atata tam-tam ca “ziua femeii” si se fac petreceri si la unele din acestea sunt chemati si streaperi, ceea ce mi se pare foarte, foarte urat…. Anu’ trecut am citit si eu pe acest site adevarata istorie a zilei de 8 martie si ce sarbarim de fapt 🙁 dar, parca imi este greu sa-i zic mamei “azi nu-ti voi da flori pt ca eu nu sarbatoresc 8 martie” pt ca nu ar intelege, ar zice ca am innebunit….asa ca i-am daruit si anul acesta flori de 8 martie….. Ceea ce ma face sa ma simt prost este ca am primit si eu flori( desi nu sunt inca mama) de la tatal meu, de la fratele meu, de la logdnicul meu si nu mi se pare corect, niciodata nu mi s-a parut normal sa primesc si eu flori(desi,imi plac foarte mult), pt ca 8 martie pt mine e sarbatoarea mamei!
Mi-ar placea foarte mult daca toata lumea ar stii ca ziua femeii este, de fapt in duminica mironositilor! Si-am citit undeva zilele trecute ca ziua mamei ar trebui sarbatorita de Bunavestire, ceea ce ar fi cu adevarat minunat! Dar, putini stiu de asta, iar cei care stim parca ne e teama sa spunem ca noi nu sarbatorim 8 martie……
Iertat sa-mi fie daca am gresit cu ceva si iertat sa-mi fie pt faptul ca sunt atat de slaba….desi stiu trecutul zilei de martie, totusi intr-un fel sau altul am sarbatorit aceasta zi de 8 martie…..
Bunul Dumnezeu sa ne ierte si sa ne dea putere sa facem ceea ce e bine!
Eu sunt profesor,iar in ziua de 8 martie imi sunt daruite de catre elevi flori si daruri.Vad in privirile lor o stima deosebita pt mine atunci cand daruiesc si chiar sunt fericiti ca pot face acest lucru,sa-mi ofere mie cadou,sa ma sarute sau imbratiseze.Pe de alta parte stiu f bine cat de costisitor este sa cumperi cadouri pt atatea profesoare,sunt elevi care nu au cu ce se imbraca,incalta,manca…asadar pt parinti este un efort mare acela de a contribui cu o suma alaturi de ceilalti parinti la achizitionarea cadourilor.Va implor sa ma sfatuiti ce sa fac,eu nu sarbatoresc ziua de 8 martie,ci 25 martie cat si a 3 a duminica dupa Pasti,cea a femeilor mironosite.
@Mirela,
de acord cu tine.
@Monica Elena,
sa nu te mai simti”prost”fiindca esti o mama in potenta.
@maria,
sa primesti flori in continuare fiindca sunt,dupa cum spui, flori ale IUBIRII JERTFELNICE.Sa nu faci altfel,te rog.
Pt toate Mamele,si pt.cele viitoare,LA MULTI ANI.As fi vrut sa-i dau si eu o floare MAMEI mele….Si totusi Dumnezeu mi-a dat 3 fete si un baiat,care mi-au inmultit neamul(5 fetite si 2 baieti)asa ca,indiferent de ce-o gandi uni si altii,ziua de 8 martie este ziua MAMEI.DOAMNE AJUTA!
In tot timpul anului exista aproximativ 180 de zile de post. Postul Mare, Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, Postul Sfintei Maria si toate celelalte miercuri si vineri.
Raman inca aproximativ alte 185 de zile in care se poate sarbatori si ziua mamei, a femeii, a martisorului, a barbatului … sau orice alta sarbatoare.
Cei care au pus martisorul si ziua femeii in timpul postului nu au fost prosti. Ei stiu ca omul este slab, neputincios si degraba cazator in ispite.
Chiar daca eu as vrea sa sarbatoresc ziua mamei mele doar prin oferirea unei flori si doar sa-i spun ca o iubesc, simplul meu gest ii va influenta si pe ceilalti. Si in felul acesta orice femeie, fie ea mama sau doar o copila, va vrea sa se simta sarbatorita si nu se va multumi doar cu o floare. Va vrea sa sarbatoreasca, va vrea sa iasa la un restaurant, la un club, sa bea un pahar si in final, sa se impreuneze cu sotul, amantul, prietenul sau oricare alt barbat/baiat, pentru ca “odata in an este ziua femeii”.
Ma uit peste tot in jurul meu si vad alergatura, cumparaturi, rezervari la restaurante, cluburi, cabane, cadouri de toate felurile, mancare, bautura, muzica si multa atitudine “lasciva”.
Si toata aceasta distractie/destrabalare se face in timpul Postului Mare.
Oricat ar incerca fiecare dintre noi sa-si spuna ca “eu nu sarbatoresc, eu doar ofer mamei o floare”, simpla atitudine de incuviintare a “zilei femeii”, le va intari si celorlalti convingerea ca este normal sa sarbatoreasca acum, si ca nu are nici-o legatura cu Postul Mare.
Dar cei care se cred tari in credinta si reusesc sa limiteze aceasta sarbatoare doar la oferirea unei flori, ar trebui sa se gandeasca ca ceilalti, majoritatea oamenilor, sunt slabi si vor cadea in ispita mancarii, bauturii, dansului, iar cei mai multi si mai tineri, vor cadea si in pacatul impreunarii daca sunt casatoriti, sau in pacatul curviei daca nu sunt casatoriti.
Tot ceea ce spunem sau facem fiecare dintre noi, ii influenteaza intr-o oarecare masura si pe cei din jurul nostru.
@Sluga netrebnica,
Dar si in tot restul anului, ar fi putut sa cada intr-o Miercuri sau Vineri. Cei care cad in ispita mancarii de dulce, bauturii, dansului sau desfranarii sunt tot cei care sunt in afara Bisericii. Un crestin traitor nu face acestea in timpul postului. Sunt destui care isi au ziua de nastere in timpul acestor sapte saptamani, sau onomastica de sfintii 40 de mucenici, sau Florii sau Sf. Gheorghe (care uneori cade in timpul Postului), si sarbatoresc aceste zile cu muzica, dans si mancare de dulce, asa ca motive pentru cei care nu tin invataturile Bisericii ar fi si asa destule, nu e ziua de 8 Martie singurul motiv care sa ii ispiteasca. Dar de acord in rest, e prost plasata (in timpul Post) si probabil nu intamplator.
@Mirela:
‘asa ca motive pentru cei care nu tin invataturile Bisericii ar fi si asa destule, nu e ziua de 8 Martie singurul motiv care sa ii ispiteasca.’
Personal, sunt de acord cu Mirela. Pana la urma, ispite apar permanent, mai tine si de noi sa le contracaram. Sincer, mi se pare o falsa problema. E singura zi in care observ o atitudine unanim gentila din partea barbatilor: cu ocazia asta mai realizeaza si ei ca nu e chiar asa usor sa fii si mama si nevasta si gospodina, si sa mai ai si o slujba pe deasupra… Si nici sa nu te lamentezi toata ziua pt asta, si sa mai incerci si sa pastrezi echilibrul in familie! Eu una asta vad in aceasta zi – un prilej de a ne reaminti aceste lucruri legate de mamele noastre sau de sotii (ale tuturor)/surori/colege/sotii. Dar fiecare vede ce vrea, desigur. Cat priveste mancarea, daca e s-o luam asa ori de cate ori trecem pe langa o shaormerie suntem ispititi, nu? 🙂 Ce, ar trebui sa fie inchise in timpul postului? Ar fi cam…inchizitorial… ma gandesc.
Ziua este aleasa, cred, in ideea de inceput de primavara.
Cred ca sunt alte ispite mai grave si mai ascunse, cele care ne intineaza inimile si mintile, la care ar trebui sa luam aminte.
De ce nu sărbătorim femeia în Duminica Mironositelor? Sunt modele extraordinare de femei eroine ale dragostei mai tari ca moartea, a căror poveste merita mediatizata! De ce nu o luam pe Maică Domnului ca model de mamă Sfânta?
De ce nu sărbătorim femeia în Duminica Mironositelor? Sunt modele extraordinare de femei eroine ale dragostei mai tari ca moartea, a căror poveste merita mediatizata! De ce nu o luam pe Maică Domnului ca model de mamă Sfânta? Și ne putem bucura cu măsură și de bucate, și de daruri!
Eu am inteles ca Purim (sarbatoare cand la evrei trebuie sa dea pomana oricarui cersetor desi in restul anului trebuie sa nu dea la cei falsi), care se serbeaza dupa datele calendarului iudaic, nu este o zi fixa, dar este primavara, se mediteaza pe marginea evenimentelor din Vechiul Testament, cu Esther si Mordechai. Frate si sora, ea este aleasa pe principii fizice sotie a regelui persan si este despartita astfel de Mordechai intr-o perioada in care evreii traiau in secret printre persani ei fiind inamici. Mordechai ii spune lui Esther sa tina secreta identitatea ei iudaica si ea face intocmai. El insa, din tristete ca si-a pierdut sora, nu mai poate tine secretul si il spune in prezenta unor soldati persani punand astfel in pericol pe toti evreii. El se rusineaza si de suparare isi rupe hainele de pe el si isi pune tarana in cap.
Aici am inteles ca se serbeaza femeia la evrei, cea credincioasa, adica Esther, mai credincioasa decat fratele ei dar iata totusi tinand de fapt sfatul pe care i l-a dat el.
Mai tarziu, Mordechai se reabiliteaza ducand o lupta contra persanilor, lupta in care intrigile de curte ale lui Esther il ajuta rezultand si lupta care este celebrata tot de Purim fiind o zi in care chiar si cei mai traditionalisti trebuie sa bea vin. Esther nu participa la lupta, iar doar unelteste de la curte.
Nu prea vad legatura cu sarbatoarea de 8 martie decat ca o rasucire eretica. Astfel femeia musculoasa face referire la Esther dar din partea persana, ca puterea lui Esther este testata de regele persan, in timp ce succesul ei descris in Biblie este cel spiritual (este loiala cuvantul fratelui ei, deci loiala barbatului) si pe urma mental – reuseste niste uneltiri pentru poporul ei.
De Purim am vazut ca in Israel se serbeaza cu costumatii gen Halloween, dar complet diferit de Halloween in sensul ca nu exista pacaleli ci oamenii sunt invitati in case sa serbeze.
Toate acestea le-am vazut in stiri din Israel si din niste discutii marunte cu evrei israelieni pe niste forumuri.
Respectiva Rosa evreica comunista, si agenda feminista nu cred ca au legatura directa cu Purim decat prin interpretarea feministelor evreice a sarbatorii. Religia iudaica fiind considerata misogina si obiectificand femeia, ele probabil au dorit, asa cum feministele care veneau din lumea crestina doreau sa bruieze crestinismul, sa bruieze propria religie, iudaismul.
Anul acesta Purim este pe 23 martie spre exemplu.
Daca este cineva de origine iudaica aici rog sa ma corecteze daca n-am inteles corect.