COMISIA EUROPEANA INAUGUREAZA NOUL SISTEM DE SUPRAVEGHERE CENTRALIZATA A STATELOR MEMBRE. PORUNCA EUROCRATILOR: MAI MULTA AUSTERITATE!/ Grecia in faliment – conform unei scrisori “secrete”/ ROMANIA, TARA SCLAVILOR BANCARI SI A MIGRATIEI FARA INTOARCERE

10-06-2011 12 minute Sublinieri

SUA a ajuns la limita de indatorare. SE VORBESTE TOT MAI MULT DESPRE INTRAREA GIGANTULUI AMERICAN IN INCAPACITATE DE PLATA


Europenii nu sunt multumiti. Oricat de multa austeritate au impus statele membre ale UE, nu este suficient. Acesta este mesajul imperative de la Comisia Europeana care trimite recomandari catre toate cele 27 de state membre, potrivit noului sistem post criza de supraveghere centralizata si corectare a politicilor nationale de catre UE. “Suntem pe cale sa implementam noul sistem de guvernare european”, a precizat seful Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, in Parlamentul European.

Acesta a anuntat cele 27 de “prescriptii” nationale. Barroso a atras atentia statelor membre asupra a ceea ce trebuie sa faca pentru consolidarea politicii fiscale si modul in care economia poate fi reparata. Potrivit analistilor, apelul UE este mult mai mult decat un apel pentru austeritate. Este o reteta pentru liberalizarea economiei europene, mult mai profunda decat pana acum.De la interventii pentru reducerea salariilor la trecerea treptata spre impozitarea progresiva, UE spera sa transforme total economiile statelor membre, pentru a fi mai competitive pe plan mondial, demne de a concura cu cele ale SUA [de a concura pentru faliment?!, n.n.], China si a tarilor emergente.

In cadrul noului sistem de supraveghere centralizata, Comisia schiteaza o idee despre ce asteapta de la politicile economice nationale, un document care va fi mai apoi aprobat de catre Consiliul European.

Toate cele 27 de state membre isi vor prezenta bugetele si planurile economice catre Comisia Europeana, pentru a vedea daca sunt suficient de riguroase. Apoi, in penultima etapa a acestui proces, Comisia isi va da acordul pentru planurile fiecarui guvern, va stabili ce trebuie sa fie corectat si va oferi o serie de recomandari. Planurile finale trebuie aprobate de Consiliul European. In urmatoarele 12-18 luni, guvernele trebuie sa puna in aplicare toate schimbarile ordonate de Consiliul European. In cazul in care tarile se afla in zona euro, aceasta supraveghere este sustinuta de impunerea unor amenzi rigide pentru guvernele care nu respecta planul, amenzi pana la 0,5% din PIB. Pentru o economie de dimensiunea Spaniei, o astfel de amenda s-ar ridica la 5,25 miliarde de euro.“Nu e vorba despre dictarea politicii guvernelor membre ale UE. Guvernele nationale isi asuma responsabilitatea pentru programele economice implementate, spun reprezentantii UE. Potrivit acestora, impactul acestor politici nu se va mai opri la granitele nationale. Comisia Europeana este constienta de nemultumirea pe care europenii o simt din cauza austeritatii, insa nu sustine nici o alta alternativa si considera ca toate schimbarile economice ar fi trebuit facute cu ani in urma. Adresandu-se presei, Barroso a atras atentia ca in Portugalia, partidele care au respins austeritatea au fost “pedepsite” la alegerile generale recente. Per ansamblu, concluzia Comisiei Europene este ca unele tari membre ale UE arata un grad insuficient de ambitie, iar altele sunt lipsite de specificitate.

Ministrul de finante german Wolfgang Schaeuble crede ca falimentul Greciei este iminent, potrivit unei scrisori confidentiale in care sustine ca este necesar ca aceasta tara sa fie ajutata sa-si restructureze datoria publica, scrie EUObserver.“Suntem in fata riscului real al unui faliment total in interiorul zonei euro”, afirma Schaeuble in scrisoarea adresata presedintelui Bancii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, si “scursa” in presa germana. In cel mai explicit limbaj folosit pana acum de un oficial european, ministrul german face apel la un ajutor suplimentar pentru Grecia, adaugand ca bancile private ar trebui sa participe la costul salvarii acestei tari.

Statele membre si oficiali ai UE lucreaza in prezent la detaliile unui al doilea plan de salvare pentru Grecia, pe langa cel in valoare de 110 miliarde de euro de anul trecut, care ar urma sa aiba costuri totale de 60 de miliarde de euro, sustine sursa citata. Este asteptat ca ministrii de finante sa ajunga la acord in 20 iunie, la doar cateva trei zile inainte de un summitul liderilor europeni, in contextul in care Schaeuble propune: creditorii privati sa fie obligati sa mai astepte inca sapte ani inainte sa fie rambursate imprumuturile acordate Greciei.

Deşi este o condiţie obligatorie ataşată integrării în Uniunea Europeană, dintre ţările din Europa de Est doar România mai are o ţintă fermă de adoptare a euro, şi anume anul 2015. Adoptarea euro ar putea fi mai dificilă pentru că actualii membri ai uniunii monetare ar putea fi forţaţi de criza din regiune să fie mai duri în evaluarea viitorilor candidaţi, conform Fondului Monetar Internaţional. Dar dintre toate ţările din Europa Centrală şi de Est, doar România pare să-şi fi păstrat entuziasmul faţă de adoptarea euro, după ce Guvernul şi Banca Naţională a României au decis la începutul lunii mai să menţină anul 2015 ca obiectiv pentru aderarea la zona euro. (…) Polonia, Cehia şi Ungaria au încetinit pregătirile pentru adoptarea euro în condiţiile în care costurile plătite de ţările zonei euro pentru salvarea membrilor cu probleme, printre care Grecia, cresc. În Polonia, singurul stat din UE care nu a intrat în recesiune în timpul crizei economice mondiale, şeful băncii centrale Marek Belka a declarat că guvernul nu ar trebui să stabilească o dată pentru adoptarea euro, iar statul ar trebui să intre în uniunea monetară numai atunci când blocul este pregătit să invite noi membri. Guvernul şi economiştii nu se aşteaptă ca Polonia să adopte euro în acest deceniu.

“Zona euro are mai multă muncă de făcut decât Polonia pentru a se pregăti de primirea unor noi membri. Euro este pentru cei curajoşi”, a spus Belka. Şi ţările baltice Letonia şi Lituania devin tot mai puţin atrase de perspectiva urmării ţării vecine Estonia în zona euro, ceea ce ar putea întârzia extinderea uniunii mo­ne­tare până după 2014, scrie Bloomberg. Guvernatorul băncii centrale lituaniene Vitas Vasiliaus­kas a declarat că ţinta gu­vernului de a adopta euro “nu este este ceva pentru care să-ţi dai sufletul”. Mai dur, omologul leton Ilmars Rimsevics a afirmat că moneda unică nu ar trebui introdusă cu niciun preţ. Lituania, care în 2006 a devenit singura ţară respinsă pentru adoptarea euro, şi Letonia au promis că vor urma Estonia, care a adoptat moneda europeană anul acesta. Retorica lor s-a schimbat însă, iar ţintele de adoptare ar putea fi împinse în viitor din cauza crizei datoriilor suverane din zona euro. (…)

Ultimul raport al BNR nu arata deloc cifre imbucuratoare cand vorbim despre restantele pe care romanii le au la banci dar si numarul de credite care au ramas neplatite. Informatiile date de catre banca centrala arata ca tot mai multi debitori se confrunta cu dificultati in a-si plati datoriile la creditori. In aceste conditii, in aprilie, peste 721.000 de persoane (fata de 710.000, in aceeasi luna din 2010) aveau credite cu restante mai mari de 30 de zile. Numarul imprumuturilor neachitate la timp este si mai mare, ajungand la aproape 1,043 milioane, ceea ce inseamna ca una din doua persoane care are datorii la banca este restanta cu doua credite, scrie Ziare.com.

Sumele pe care debitorii le datoreaza bancilor insumeaza 6,23 miliarde de lei. Din total, creditele in lei sunt de aproape 3 miliarde, in timp ce creditele in euro ajung sa totalizeze restante de 2,3 miliarde lei. Restantele la creditele in dolari au cea mai mica pondere – 26,5 milioane de lei. Din pacate pentru cei care au astfel de imprumuturi, sumele restante au cunoscut cea mai agresiva evolutie, adica o crestere de aproape 65%, avand in vedere ca, in martie, totalul era de 15,6 milioane lei. Creditele in alte monede insumeaza 960 de milioane de lei.

Între august 2009 şi august 2010, „stranierii“ au economisit aproape 12 miliarde de euro, din care au trimis în ţară doar 2,8 miliarde. Acestea sunt sumele contabilizate de cercetarea „Migraţia, dincolo de prejudecăţi şi mituri“, realizată de Fundaţia Soros România.

Aproape trei milioane de români lucrează în străinătate. Potrivit cercetării „Migraţia, dincolo de prejudecăţi şi mituri”, 40% din cei plecaţi la muncă doresc să se întoarcă. Românii economisesc aproximativ 40% din venituri, procent mult superior celui practicat de emigranţii celorlalte ţări cuprinse în studiu: Albania, Moldova, Kosovo, Bosnia. Între august 2009 şi august 2010, ei au economisit aproape 12 miliarde de euro, din care au trimis în ţară doar 2,8 miliarde. Restul de peste 9 miliarde de euro a fost depus în băncile de acolo.

Românul nu emigrează pentru a trimite bani acasă, ci pentru a economisi!”, a spus Gabriel Petrescu, director executiv al Fundaţiei Soros România. În opinia lui, românul strânge bani ca să se întoarcă acasă: „Economisirea banilor este legată de dorinţa sa de a se întoarce acasă şi de a face ceva cu banii strânşi”, a spus Petrescu. Economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, a afirmat însă că doar 25% din cei care economisesc vor să-şi cumpere o casă în România, proporţia fiind aceiaşi şi la cei care vor o pensie în ţara natală.

Nici 25% nu se vor întoarce!”

Invitat la lansare, sociologul Dumitru Sandu, profesor universitar specialist în migraţie, care nu a participat la proiectul Fundaţiei Soros, spune că proporţia de 40% e exagerată. „Cifra supraestimează numărul celor care se vor întoarce cu adevărat. Nu vă faceţi iluzii! Nici 25% nu se vor întoarce!”

Mai mult, spune Sandu, procentul mare economisit de „stranieri” nu indică neapărat intenţia de a se întoarce: unii strâng bani pentru a se muta într-o altă ţară din UE, unde ar putea câştiga mai bine. Ultimele cercetări în domeniu, spune Sandu, indică faptul românii s‑au înscris şi ei în fenomenul migraţiei circulatorii (dintr-o ţară UE în alta). Chiar şi faptul că preferă să-şi păstreze banii în băncile de afară (fapt care-i exasperează pe bancherii români) este un argument că nu vor să se întoarcă. Cercetarea, per ansamblu, a confirmat ipoteza că motivul principal al emigrării pe termen lung nu-l mai reprezintă trimiterea în ţară a banilor necesari supravieţuirii familiei lăsate acasă, ci dorinţa de a economisi sume pe care nu le-ar fi putut strânge în ţara natală.

Doi din cinci „căpşunari” nu trimit bani acasă

Cercetarea arată că doar 60% din emigranţii români le-au trimis bani familiilor rămase în ţară. Procentul de 40% de „stranieri” care n-au expediat niciun euro este cel mai mare în rândul grupurile de emigranţi cuprinse în studiu – 84% din moldoveni şi 83% din albanezi au completat cu banii trimişi bugetele familiilor de acasă. Potrivit profesorului Sandu, 60% din emigranţii români sunt plecaţi în cuplu şi tind să-şi reîntregească familia în străinătate. De asta, banii trimişi de ei în ţară sunt folosiţi pentru întreţinerea părinţilor, în timp ce moldovenii îşi întreţin partenerul şi copiii de acasă, din banii expediaţi.

Românii, cei mai economi

Românii plecaţi pe termen lung emigrează în cuplu, sunt slab calificaţi, el munceşte în construcţii, iar ea este îngrijitoare la domiciliu. Profesorul Sandu spune că cei plecaţi se vor întoarce în ţară numai dacă-şi vor găsi ambii soţi joburi cu venituri cât de cât similare celor obţinute afară. Ţinând cont că femeile nu au calificare, este greu de crezut că-şi vor putea găsi în ţară slujbe plătite cu 600 de euro, cât au în străinătate.

Cercetarea Soros mai arată că românii cheltuiesc lunar 965 de euro, aproape dublu faţă de moldoveni, ceea ce înseamnă că sunt mai integraţi în comunitatea unde trăiesc, eventual au copii la şcoală. Românii sunt cei mai economi dintre emigranţii cuprinşi în studiu – ei pun deoparte aproximativ 40% din veniturile realizate, comparativ cu 23 – 35%, cât agonisesc ceilalţi emigranţi din Balcani.

Procentul este uriaş, comparativ cu mediile continentale, dar trebuie ţinut cont că cei plecaţi să muncească peste hotare o fac pentru a strânge bani, mai ales dacă provin din ţări sărace. Gradul de economisire al celor plecaţi în lume este mult superior faţă de cel al persoanelor care muncesc în ţările natale. În Europa, media economiilor este de 4% din venituri, iar în Asia, unde sunt cei mai strânşi la pungă cetăţeni ai planetei, se economisesc 12% din venituri.

Întoarcerea, o problemă

Dacă s-ar întoarce în ţară 40% din cei plecaţi la muncă, ei ar avea o mare problemă, spune Valentin Lazea, piaţa muncii din România nefiind în stare să-i absoarbă:Este o nepotrivire clară între structura pieţei muncii şi ceea ce pot ei să ofere“. Majoritatea „căpşunarilor” au studii medii şi lucrează în domenii suficient acoperite în ţară: 26% muncesc în construcţii, 21% sunt menajere sau îngrijitori de bătrâni şi copii, iar 8% lucrează în agricultură. De aceea, statul ar trebuie să găsească anumite soluţii, dar şi emigranţii ar trebui să investească, acolo unde sunt, în calificări ce le-ar folosi în ţară. Cu banii trimişi în ţară, românii au reuşit să susţină aproximativ un milion de gospodării din România. „Căpşunarii” consideră banii trimişi acasă „cheltuieli”, deoarece sunt folosiţi de rudele din ţară pentru consum, nu pentru investiţii. (…)

Peste 1.000 de angajaţi ai CFR Călători vor fi concediaţi începând cu 18 iulie. Compania încearcă, astfel, să-şi mai reducă din datoriile uriaşe. Potrivit legii, CFR Călători are acces în continuare la calea ferată în ciuda datoriilor. În schimb, CFR S.A. le interzice operatorilor privaţi să efectueze transporturi, chiar dacă au doar datorii infime. Peste 1.000 de mecanici de locomotivă, controlori de bilete, casieri, psihologi sau contabili ai regionalelor CFR Călători din întreaga ţară vor pleca acasă de luna viitoare. “Alte concedieri nu estimăm să mai fie până la sfârşitul anului, însă vor mai fi alte măsuri cu caracter pozitiv convenite prin acordul cu Fondul Monetar şi Banca Mondială“, a declarat directorul de marketing al CFR Călători, adrian Vlaicu. (…)

Intrarea SUA în incapacitate de plată, chiar şi pentru scurt timp, este o “idee oribilă” care ar putea destabiliza economia globală şi ar tensiona relaţiile cu marii creditori, precum China şi India, au afirmat investitori şi oficiali guvernamentali. Un număr tot mai mare de congresmeni republicani consideră că un “default” tehnic ar fi un preţ care merită plătit pentru a face Casa Albă să accepte reduceri importante de cheltuieli în contextul negoecierilor pentru creşterea plafonului de îndatorare. Trezoreria SUA a fost nevoită să apeleze la măsuri neconvenţionale, precum recurgerea la fondul de pensii, pentru a asigura funcţionarea statului, după ce a atins limita maximă de îndatorare fixată de legislativ.

“Cum ar putea SUA să intre în incapacitate de plată? Nu credem că este o posibilitate pentru că ar crea o panică uriaşă la nivel global”, a spus un reprezentant al băncii centrale a Indiei. Oficialii indieni susţin că nu prea au de ales când cumpără instrumente financiare emise de Trezoreria SUA, pentru că acestea sunt, încă, printre cele mai sigure şi lichide investiţii din lume. Potrivit datelor autorităţilor americane, India deţinea titluri ale Trezoreriei în valoare de 39,8 miliarde de dolari în martie.

Congresul SUA nu a reuşit să crească limita de îndatorare a executivului din cauza divergenţelor privind reducerea deficitului bugetar, estimat la 1.400 de miliarde de dolari în acest an fiscal. Trezoreria SUA a anunţat că va rămâne fără spaţiu de manevră până la 2 august. Administraţia Obama a avertizat că vor exista consecinţe “catastrofale” care ar putea împinge economia, încă în stare fragilă, înapoi în recesiune, dacă SUA nu pot plăti dobânzile pentru datorii.

“Are implicaţii groaznice pentru economie într-o perioadă în care datele macroeconomice indică o încetinire. Este pur şi simplu o idee oribilă”, a afirmat Ben Westmore, economist la Banca Naţională a Australiei. Teoria Partidului Republican, care promovează reducerile de cheltuieli şi blochează creşterea îndatorării, este că deţinătorii de obligaţiuni ar accepta o întârziere scurtă, posibil de câteva zile, dacă aceasta înseamnă că Washingtonul va aborda problemle fiscale pe termen lung, punând ţara într-o poziţie mai solidă de a-şi onora datoriile în viitor.

Interviurile cu investitori şi oficiali guvernamentali arată că aceştia percep incapacitatea de plată ca pe o posibilitate atât de groaznică şi de îndepărtată, încât este dificil de imaginat, notează Reuters. “Nu are cum să se întâmple. Statele Unite ar onora întâi plăţile pentru obligaţiuni în detrimentul altor datorii. Este atât de simplu”, a declarat Barry Evans, manager care supraveghează active de 83 miliarde de dolari la compania Manulife Asset Management.

În ce priveşte China, cel mai mare creditor al SUA cu 1.140 miliarde de dolari la nivelul lunii martie, o intrare în incapacitate de plată ar putea avea un impact negativ asupra legăturilor politice şi economice deja încordate.

Posibilitatea ca SUA sa intre in incapacitate de plata reprezinta cel mai mare risc pentru economia mondiala, depasind efectele cutremurului din Japonia, pretul ridicat la petrol si criza datoriilor din Europa, considera un important oficial al Rezervei Federale (Fed), potrivit Mediafax. “Situatia fiscala a Statelor Unite, daca nu este manevrata cu grija, ar putea sa se transforme intr-un soc macro global. Ideea ca SUA ar putea ameninta cu intrarea in incapacitate de plata este periculoasa”, a spus James Bullard, presedintele Rezervei Federale din St. Louis, una dintre cele 12 institutii financiare regionale din SUA care compun Fed.

Membrii republicani ai Congresului considera ca intrarea in incapacitate de plata pentru scurt timp este acceptabila, daca ar forta Casa Alba sa abordeze problema mai importanta a deficitului bugetar. Putini analisti de pe Wall Street considera ca se va ajunge in aceasta situatie. Bullard este ingrijorat de reactia altor state daca SUA ar intra in default “tehnic”, intarziind de fapt platile pentru cateva zile. Executivul de la Washington ar putea ajunge in aceasta situatie in absenta unui compromis politic asupra bugetului pentru acest an.

“Daca ar fi doar pietele americane nu ar cauza probleme, dar avem investitori din strainatate care nu sunt atat de bine conectati la situatia politicii din SUA. Reverberatiile pe pietele globale ar fi severe. Aici apare riscul real”, a spus Bullard. Fitch Ratings a avertizat ca ar putea retrograda ratingul “AAA” al Statelor Unite in categoria “default restrictionat”, daca guvernul nu isi va onora obligatiile financiare legate de maturitatea unor titluri de Trezorerie la 15 august. Totusi, agentia are convingerea ca autoritatile americane vor ajunge la un acord de majorare a plafonului de indatorare a Statelor Unite, problema care risca in prezent sa blocheze finantele tarii.

Guvernul american a atins, pe 16 mai, limita maxima a indatorarii, de 14.294 miliarde de dolari. Trezoreria a autorizat masuri extraordinare, care permit guvernului sa se mai poata imprumuta pana pe 2 august. Dupa aceasta data, guvernul nu va mai avea dreptul sa se imprumute si nu isi va putea onora obligatiile, inclusiv serviciul datoriilor.

Americanii au depăşit gradul de îndatorare permis de Congres. Şomajul creşte, economia încetineşte şi încep ameninţările de tăiere a ratingului. Problemele cu care se confruntă Grecia sunt mai aproape de noi şi, din acest motiv, ne captează atenţia într-o mai mare măsură. Însă ce se întâmplă peste Ocean pare să fie mai grav, deoarece un eventual faliment al SUA, care a fost deja luat în discuţie în mediul politic american, ar zdruncina economia mondială şi ne-ar putea readuce în recesiune. Semnalele care vin din SUA sunt descurajatoare. Contrar aşteptărilor analiştilor, numărul cererilor de şomaj a crescut, după ce unele companii au făcut concedieri, din cauza scăderii cererii, pe fondul preţurilor mari la energie şi al scăderii preţurilor imobiliare, relatează Bloomberg. Locuinţele din SUA s-au ieftinit până la nivelul de la începutul crizei. Mai mult, în 20 dintre marile oraşe din SUA, preţurile locuinţelor au ajuns la cel mai redus nivel din 2003 încoace, potrivit datelor S&P/Chase Shiller.

Scăderea ratingului, la orizont

Agenţiile de evaluare au început deja să ameninţe Statele Unite cu tăierea ratingului de ţară, din cauza datoriilor mari pe care le-a acumulat. Datoria publică a SUA a atins, la mijlocul lunii mai, limita maximă autorizată de Congres, 14.294 miliarde de dolari. În acest context, Trezoreria americană trebuie să adopte măsuri excepţionale pentru a putea emite în continuare obligaţiuni fără ca gradul de îndatorare al statului să fie majorat. FMI estimează că datoria publică a SUA va ajunge până la 99,5% din PIB în acest an, urmând să crească până la 105,6% din PIB, în 2013.

Probabilitatea ca SUA să se despartă, în perioada următoare, de ratingul AAA, acordat de agenţia de evaluare Fitch Ratings, este mare. Specialiştii agenţiei au avertizat că ar putea coborî ratingul SUA la nivelul “restricted default”, ceea ce presupune intrarea parţială în incapacitate de plată, dacă guvernul american nu-şi va onora obligaţiunile care ajung la scadenţă pe 15 august, potrivit Reuters. Totodată, dacă plafonul de îndatorare nu va fi majorat până în luna august, Fitch va plasa ratingul suveran al SUA sub supraveghere cu implicaţii negative. Săptămâna trecută, şi agenţia de rating Moody’s a avertizat că va lua în considerare retrogradarea ratingului SUA, dacă nu va fi majorarat plafonului datoriei publice.

Economia Statelor Unite s-a inrautatit din aproape toate punctele de vedere, de cand Barack Obama este presedinte. Rata somajului este mai mare, preturile alimentelor si ale carburantilor au explodat, numarul americanilor care traiesc la limita saraciei a crescut dramatic.

Mai mult, piata imobiliara este infricosatoare, iar datoria nationala a atins cote de neimaginat.Vezi care sunt cele mai importante 20 de capitole la care economia SUA s-a inrautatit de cand Obama este presedinte, conform Business Insider.

1. Rata somajului a crescut pana la 9,1% din ianuarie 2009, cand era 7,6%.

2. Numarul “somerilor pe termen lung” din SUA a ajuns la 6,2 milioane. Cand Obama a venit la Casa Alba, numarul era de aproximativ 2,6 milioane de persoane.

3. Pretul mediu al unui galon de benzina este de 3,79 dolari.Cand Obama a devenit precedinte, pretul mediu al unui galon de benzina era de 1,83 dolari. Cresterea se reflecta in pretul a aproape orice cumpara americanii

4. In aprilie 2011, o gospodarie obisnuita din SUA cheltuia circa 369 de dolari pe carburanti, comparativ cu 201 dolari in aceeasi luna a lui 2009.

5. Oamenii cheltuiesc cu 30% mai mult la o iesire la picnic, comparativ cu anul trecut. Si nu pentru ca achizitioneaza mai multe produse.

6. Astazi 44 de milioane de americani primesc bonuri de mancare. Acestea se acorda de catre stat familiilor cu venituri mici.

Cand Obama si-a depus juramantul, numarul acestora era de 32 de milioane.

7. Numarul copiilor care traiesc in saracie a crescut cu aproximativ 2 milioane in ultimii doi ani.

8. Datoria publica este de 14,3 trilioane de dolari. Inainte sa fie Obama presedinte, era de 10,6 trilioane dolari.

9. Guvernul federal a imprumutat cu 30.000 de dolari mai mult per gospodarie de cand Obama a inceput stimularea economiei, in urma cu doi ani.

10. In timpul primilor doi ani de mandat al lui Obama, Guvernul a majorat datoria publica mai mult decat primele 100 de congrese SUA cumulat.

11. Datoria cumulata a Fannie Mae, Freddie Mac si Sallie Mae a crescut pana la 6,4 trilioane in 2011.

In 2008, era de 3,2 trilioane. Multumita lui George W. Bush, Barack Obama si Congresului SUA datoria va fi suportata de platitorii de impozite.

12. Deficitul bugetar era cu 33% mai mare in 2010 fata de 2009. Se estimeaza o crestere a deficitului si in 2011.

13. Doar 66,8% dintre barbatii americani aveau o slujba anul trecut. Acesta a fost cel mai scazut nivel din istoria SUA.

14. Din august 2010 pana in prezent, inca 2 milioane de americani au iesit din campul muncii.

15. In 2010, peste un milion de familii si-au pierdut casele din cauza neplatii ratelor bancare. Se asteapta ca numarul acestora sa fie si mai mare in 2011.

16. In primele trei luni ale acestui an, au fost vandute cele mai putine locuinte din oricare alt trimestru din istoria SUA.

17. Chinezii abandoneaza rapid datoria guvernamentala a SUA. Increderea in dolarul american si in Trezoreria SUA este intr-un declin dramatic.

18. Din 2009, dolarul american a scazut cu 17% comparativ cu alte monede importante.

19. Astazi, o uncie de aur costa 1.500 de dolari. Cand Obama a devenit presedinte, pretul acesteia era de 850 de dolari.

20. 61% dintre americani cred ca nu se vor intoarce la stilul de viata dinainte de recesiune pana in 2014.

Articol de Silvia Panturu

Legaturi:


Categorii

Adoptarea Euro, Bancherii, bancile, BNR, abuzurile bancilor, Criza datoriilor suverane, Criza mondiala, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

22 Commentarii la “COMISIA EUROPEANA INAUGUREAZA NOUL SISTEM DE SUPRAVEGHERE CENTRALIZATA A STATELOR MEMBRE. PORUNCA EUROCRATILOR: MAI MULTA AUSTERITATE!/ Grecia in faliment – conform unei scrisori “secrete”/ ROMANIA, TARA SCLAVILOR BANCARI SI A MIGRATIEI FARA INTOARCERE

  1. Guvernul vrea să-şi asume răspunderea pentru împărţirea României în regiuni 7+1(Bucureşti.
    Oare asta va determina şi o reorganizare a B.O.R.?
    Dacă da, atunci Arhiepiscopia Tomisului s-ar putea transforma în Mitropolia Dobrogei, iar celelalte pierd câte un judeţ sau două.

  2. @Un crestin-ortodox:

    Hai sa o luam asa. Noi am scris despre subiect aici: http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2011/06/08/regionalizarea-ultima-urgenta-pe-agenda-guvernului-ce-va-insemna-impartirea-tarii-in-voievodate-ce-vrea-udmr-si-ce-ne-asteapta-kelemen-hunor-sustine-reprezentanta-tinutului-secuiesc-de-la-bruxell/

    Este ceva neclar in ce am scris in legatura cu mizele aflate in joc? Cu certitudine, ele nu tin nici de reorganizarea BOR, nici de buletine…

    PS: O lectura suplimentara si legata de cea de sus este si editorialul de aici: http://www.gandul.info/puterea-gandului/dl-basescu-vrea-sa-insele-istoria-cu-geografia-8330464

  3. Organizarea BOR, in mod normal, este total autonoma, nu ar trebui sa aiba legatura. Dar consecintele vor fi groaznice. Sa comentam insa la postasrea cu pricina.

  4. Pingback: Razboi întru Cuvânt » Atentie la focul grecesc! GRECIA – INGROPATA DE VIE DE ORGANISMELE INTERNATIONALE – a ajuns cea mai slab cotata tara din intreaga lume, sub tarile lumii a treia!
  5. Pingback: Razboi întru Cuvânt » (Video) Greva generala din Grecia. Protestele din fata Parlamentului (Atenta) au devenit violente/ SUA – SINGURA SOLUTIE PENTRU EVITAREA COLAPSULUI, MAI MULTE IMPRUMUTURI
  6. Pingback: Razboi întru Cuvânt » Ce deznodamant ar avea scenariul Armaghedon in cazul Greciei?
  7. Pingback: Razboi întru Cuvânt » CHINA ACUZA SUA CA E IN FALIMENT
  8. Pingback: Razboi întru Cuvânt » “PREVIZIUNILE” FMI: SUA ESTE BINE, PERICOLUL VINE DE LA MICILE TARI DIN PERIFERIA ZONEI EURO/ Despre minciuna ”revolutiei creditelor” facuta de BNR si cum joaca banca nationala in favoarea multinationalelor! D
  9. Pingback: Razboi întru Cuvânt » Sinteza money.ro: ECONOMIA GLOBALA E IN PRAGUL UNUI NOI DEZASTRU
  10. Pingback: Razboi întru Cuvânt » Comisia Europeana analizeaza posibilitatea de A ADMINISTRA DIRECT FONDURILE EUROPENE DIN… ROMANIA, GRECIA SI BULGARIA. Vreo legatura cu URGENTA REGIONALIZARII?
  11. Pingback: Razboi întru Cuvânt » Ilie Serbanescu: Imi pare rau de Grecia si de insulele ei, dar de Romania mi se rupe inima!… SAU DESPRE NOUL VAL AL AUSTERITATII CE NE ASTEAPTA
  12. Pingback: Razboi întru Cuvânt » Adevaratul MARE PERICOL si cursa in care cad inclusiv patriotii sinceri: “SA VINA UN GUVERN EUROPEAN SAU MONDIAL SA NE SCAPE DE BASESCU!…”
  13. Pingback: Razboi întru Cuvânt » CARE-I SENSUL CRIZEI ITALIENE? Soros iarasi iese la rampa pentru a sustine ca unica solutie la criza datoriilor eurozonei este “uniunea fiscala europeana”
  14. Pingback: Presedintele Traian Basescu - tradare nationala pana la "cedarea masiva de suveranitate": ESTE NECESARA CREAREA STATELOR UNITE ALE EUROPEI!
  15. Pingback: Analiza saptamanii: DE CE TOATE CRIZELE DUC LA STATELE UNITE ALE EUROPEI?
  16. Pingback: "TRILATERALUL" MUGUR ISARESCU A SPUS ADEVARUL: sunt in aceste cercuri in care se discuta de viitorul omenirii, dar nimeni nu stie clar unde se indreapta lumea. CUGETARI DESPRE MINTI BOLNAVE DE CONSPIRATIE SI LOGICA SANATOASA
  17. Pingback: Nigel Farage: CEI CARE VORBESC DESPRE STATELE UNITE ALE EUROPEI SUNT PLATITI PENTRU ASTA/ S-a terminat cu democratia in UE?
  18. Pingback: Prof. Dr. Petre Prisecaru: SUBMINAREA ECONOMIEI NATINALE. "ORDINEA SOCIALA A TARII NOASTRE INCEPE SA SEMENE CU SCLAVAGISMUL"
  19. Pingback: Mugur Isarescu despre o noua ordine financiara mondiala: CONTROLUL GLOBAL PE FONDUL ”CRIZEI” DE BANI
  20. Pingback: Ilie Serbanescu despre “fatidicul” 2013, anul in care se vor aduna toate (VIDEO)/ O.C.D.E. NE SPERIE CU “5 SOCURI MAJORE” PENTRU VIITOR - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  21. Pingback: Oficial: SUVERANITATEA GRECIEI VA FI MASIV LIMITATA/ Standard and Poor’s preseaza pentru declararea falimentului Greciei/ CAND INTRA O TARA IN FALIMENT? | Cuvântul Ortodox
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare