Ilie Serbanescu: Imi pare rau de Grecia si de insulele ei, dar de Romania mi se rupe inima!… SAU DESPRE NOUL VAL AL AUSTERITATII CE NE ASTEAPTA

23-06-2011 9 minute Sublinieri

AUSTERITATE ACCELERATA PENTRU GRECIA.

SUA cere de la UE management unic.

ONU… CRITICA PROGRAMUL AUSTERITATII DIN GRECIA SI SPANIA

În urmă cu vreun an, când se perfecta împrumutul-mamut de 110 mi­liarde de euro pentru Grecia din partea UE şi FMI, am scris, în chiar paginile acestui cotidian, un articol cu titlu semnificativ: „România n-are insule…”. Tâlcul transparent, re­zultând dintr-o comparaţie între situaţia din Grecia şi cea din România, era că, deşi problemele celor două ţări erau diferite, tratamentul extern era absolut acelaşi, scopurile nu difereau câtuşi de puţin, rezulta­tul final peste ceva timp putând să se deosebească doar prin faptul că România n-are insule.

În ambele cazuri se puneau la dispoziţie sume fabuloase – mult peste valoarea bugetului în Grecia şi la jumătatea valorii bugetului în România – nu pentru a salva statele respective, ci expunerile financiare străine, bancare şi nebancare, din acestea. În ambele cazuri, împrumuturile erau luate pe cheltuiala statelor, urmând a fi plătite de contribuabili, salariaţi, pensionari prin tăieri de câştiguri şi majorări de impozite. Şi iată citatul-cheie din acel articol: „Străinii n-au preluat mare lucru din Grecia. Deci pot finanţa liniştiţi imensa datorie a Greciei, căci pot lua în contul ei niscai insule cvasigratis. România şi-a cam dat tot din casă. Străinii vor pune căluş îndatorării, chiar dacă nu ame­ninţătoare, a statului român, pentru că nu mai au ce să ia în contul acestei datorii, întrucât marile active şi resurse au fost deja înstrăinate”.

Vrea, nu vrea, Grecia va fi obli­gată să vândă insule. România însă, nemaiavând ce mare lucru să vândă, va fi constrânsă de FMI să tot reducă nivelul de trai, chiar dacă precar al oamenilor, reducând pensiile şi salariile, majorând impozitele şi crescând preţurile.

Din păcate, ceea ce am spus acum un an s-a realizat între timp punct cu punct. Nepierzându-şi sensul naţional al existenţei, Grecia a făcut eforturi disperate până acum să nu vândă insule. Dar n-a reuşit nici un fel de redresare, pentru că grecii, obişnuiţi să trăiască pe picior mare, dincolo de plapuma proprie, s-au împotrivit vehement unei reduceri puternice a nivelului de trai. Îndatorarea, în loc ca măcar să se stabilizeze, a crescut serios. Creditorii au făcut pasul aşteptat spre obiectivul de fapt urmărit. Au mărit de zece ori (de la 5 miliarde euro la 50 miliarde euro) contribuţia vânzărilor de active naţionale la finanţarea acoperirii în­datorării. Grecii mai cochetează încă cu înstrăinări din sectorul pu­blic, dar vor ajunge în curând la insule.

În România, programul impus de FMI-UE merge strună. Prima rundă de scăderi a nivelului de trai prin tăieri de câştiguri şi programe sociale şi prin creşteri de impozite şi preţuri a avut loc. La presiuni externe, sunt pregătite să fie mătrăşite către străini puţinele active care au mai rămas în patrimoniul statului. Şi, pentru că pe acestea străinii nu vor da mare lucru (o picătură de două-trei miliarde de euro faţă de oceanul de vreo 50 mi­liarde de euro cât reprezintă doar deocamdată datoria statului), un nou val de austeritate, mult mai vast şi mai profund, este pe jgheab (scăderile de salarii din aplicarea noilor prevederi ale Codului Muncii, creşterile fabuloase de preţuri la gaze, căldură şi electricitate ca urmare a aşa-zisei liberalizări a preţurilor în domeniu, majorarea fără precedent a tarifelor în transporturi rezultând din decizii directe în segmentul pu­blic al acestora sau indirect din privatizări în sector etc.). Ce să-i faci, România n-are insule…

Îmi pare rău de Grecia şi de insulele ei, dar de România mi se rupe inima! Şi nu de alta, dar, spre deosebire de Grecia, care s-a înfruptat baban din banul extern zeci de ani şi a ştiut să trăiască tot zeci de ani pe seama acestuia, România n-a apucat să se bucure de nici un ban extern şi, cu excepţia a trei-patru ani de fals drum spre prosperitate pe bază de consum pe credit bancar, a tras mereu şi mereu mâţa de coadă, fiind acum în situaţia dramatică de a-şi strangula nivelul de trai pentru a plăti o îndatorare pentru nimic.

Adio trai pe banii altora

Criza din Grecia a schimbat rapid orientarea băncilor centrale din ţările Uniunii Europene, care nu mai vor să permită traiul pe datorie. Asta ne afec­tează în mod direct, pentru că ro­mâ­nii sunt printre cei mai îndatoraţi europeni după ce au luat credite peste credite în perioada 2007-2009 de la băncile austriece, greceşti sau franceze. Aşa s-a ajuns ca România să aibă printre cele mai mari niveluri de deficit de cont curent din Europa şi din acest motiv reluarea creditării la ritmul anterior crizei nu va mai fi posibilă, consideră Valentin Lazea, economist-şef al BNR. Acesta a precizat că suntem pe locul al patrulea ca nivel de îndatorare după Grecia, Portugalia şi Turcia.

Ce înseamnă acest lucru? Deficitul de cont curent arată că am trăit pe ba­nii altora, la fel ca şi grecii. Adică pro­du­sele pe care le cumpărăm pro­vin majoritar din importuri, banii cu care am cumpărat case, autoturisme, plas­me, telefoane mobile sunt împru­mu­taţi de la băncile străine, pensiile şi salariile bugetarilor vin şi ei din bani împrumutaţi de statul român. Problema este că acum băncile central europene nu mai acceptă tra­iul pe datorie peste o anumită limită. „Ţările din Europa nu vor mai tolera o creştere a traiului pe datorie. Dacă ci­­­ne­va se gândeşte că se va relua cre­di­­­­ta­rea dinainte de criză, să uite acest lu­­­cru”, a spus Lazea. Şi Ionuţ Du­mi­tru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România, susţine că serviciul da­­­­­t­­o­riei ca procent din PIB este destul de ridicat în România, astfel că, la ni­ve­­lul veniturilor din prezent, po­ten­ţi­­a­lul de creditare este limitat.

„Perioada banilor uşori s-a termi­nat. Atunci îţi luai un credit şi toată economia creştea. În momentul de fa­­ţă, ca să faci afaceri îţi trebuie şi şti­in­­ţă”, a arătat Dumitru. În plus, si­tu­a­ţia din România este mai complica­tă, pentru că numărul datornicilor la bănci, adică al oamenilor care nu mai pot să-şi plătească ratele, este în creş­te­re. „Rata creditelor neperformante este aproape 13%, destul de mare com­parativ cu alte state, însă gradul de acoperire este suficient, dat fiind ni­ve­lul ridicat al ratei solvabilităţii băn­cilor”, a mai spus Dumitru. (…)

Nota noastra:

Intrebare: De ce Polonia a fost singura tara din UE care nu a intrat in criza?

Raspuns: Pentru ca Banca Centrala Poloneza a descurajat creditarile si, prin urmare, polonezii nu au fost indatorati la banci.

Intrebare: De ce este Romania in topul datornicilor la banci?

Raspuns: Pentru ca BNR nu a facut ce a facut Banca Centrala a Poloniei, ci a incurajat nebunia creditelor de consum.

Consolidat în urma votului de încredere primit marţi, guvernul socialist elen va finaliza miercuri, mai devreme decât prevăzut, modul de aplicare al noii cure de austeritate cerute de Uniunea Europeană, pentru a continua să apere ţara de faliment. Consiliul de Miniştri urmează să aprobe, în cursul după-amiezii, “legea de aplicare”, care detaliază măsurile care ţin de noul program economic multianual, înainte de votul ce ar urma să aibă loc înainte de 30 iunie, aşa cum cer membrii Zonei euro, a anunţat Guvernul, citat de portalul 7sur7. Textul a primit aprobarea creditorilor ţării – UE şi FMI – iar prevederile fiscale, precum creşterea impozitelor directe şi indirecte, au fost analizate şi modificate până în ultimul moment.

Iniţial, pachetul urma să fie votat la începutul lunii iulie. Însă premierul Giorgios Papandreou a decis să accelereze demersurile, sub presiunea Zonei euro, şi a luat iniţiativa printr-o remaniere guvernamentală şi votul de încredere de marţi seara. Într-un discurs rostit în Parlament, el a subliniat că ţara trebuie să “continue să facă faţă crizei şi deficitelor, să evite falimentul şi să garanteze menţinerea Greciei în nucleul dur al Zonei euro”. Deşi a eşuat în a convinge opoziţia, Papandreou a reuşit să obţină aprobarea tuturor socialiştilor, ceea ce minimalizează riscul unei respingeri a politicii sale în parlament.

Germania, Franţa şi Comisia Europeană au salutat acest vot de încredere, descriindu-l drept o “etapă importantă” şi drept o “veste bună pentru Grecia şi pentru Uniunea Europeană”. Textul detaliază reducerile bugetare prevăzute pentru a atinge obiectivele bugetare, care prevăd până în 2015 economii de 28,4 miliarde de euro şi privatizări în valoare de 50 de miliarde, potrivit Ministerului de Finanţe: reducerea pensiilor, alocaţiilor sociale, salariilor bugetarilor şi numărului de angajaţi din sectorul public. Textul precizează şi calendarul şi modul de implementare a măsurilor. Legea prevede şi înfiinţarea unui fond nou însărcinat cu privatizările, “sub control internaţional”, a declarat în Parlament noul ministru de finanţe, Evanghelos Venizelos. Astfel, observatori străini vor împărtăşi experienţa loc şi vor monitoriza transparenţa operaţiunilor, a precizat el.

Germania continuă să exercite presiuni asupra Greciei, condiţionând deblocarea urgentă a subvenţiilor comunitare, propusă de Comisia Europeană ca soluţie de susţinere a redresării economiei elene, de aprobarea în Parlamentul de la Atena a noului plan de austeritate, transmite AFP.

“Important este ca procedura legislativă în curs, privind planul de echilibrare a bugetului, să fie finalizată. Este condiţia pentru orice noi măsuri la nivel european”, a declarat o sursă guvernamentală germană. Preşedintele Comisie Europene, Jose Manuel Barroso, a propus marţi deblocarea de urgenţă a unor subvenţii de un miliard de euro din partea Uniunii Europene, care sunt în prezent blocate deoarece partea elenă este incapabilă să asigure partea sa de finanţare a proiectelor. Şefii de state şi de guverne din UE ar fi urmat să aprobe măsura la summitul de joi de la Bruxelles, dar totul depinde de poziţia Germaniei.

“Barroso va explica propunerea şi cum se prezintă exact situaţia“, a arătat sursa. Parlamentul elen urmează să voteze, probabil pe 28 iunie, noul plan de austeritate şi privatizări, extrem de contestat de către populaţie. UE şi FMI refuză să deblocheze fondurile necesare Greciei pentru evitarea intrării în incapacitate de plată, o tranşă de 12 miliarde de euro din programul de 110 miliarde de euro convenit anul trecut, înainte de aprobarea de către Parlament a măsurilor de austeritate.

Deşi noul guvern condus de George Papandreou a reuşit să treacă de votul parlamentului de la Atena, PIMCO, cel mai mare fond de obligaţiuni din lume, a atenţionat astăzi că Grecia şi alte economii europene să intre în default pentru a-şi rezolva problemele financiare, informează The Telegraph.

“În următorii trei ani, vom vedea diferite economii rezolvându-şi tot felul de probleme. Pentru economiile europene, în special Grecia, îşi vor rezolva problemele prin intrarea în default, a declarat Mohamed El-Erian, CEO al PIMCO, într-o videoconferinţă susţinută la Taipei. Comentariile sale vin pe fondul tensiunilor de pe străzile Atenei şi din instituţiile guvernamentale, adminitraţia condusă de Papandreou riscând totul în încercarea de a trece de criză prin pachete de măsuri de austeritate tot mai aprige. El-Erian nu a identificat celelalte economii care vor adopta această politică a intrării în default, dar a spus că Europa riscă să irosească banii pompând în continuare miliarde de dolari în economii care se află în agonie. “Nimic nu s-a făcut pentru creşterea economiei”, a spus el. “Niciun indicator (elen) nu a dat semne de putere. Le este teamă că o restructurare va lovi băncile europene”.

Acesta consideră că Grecia este prea mică pentru ca o intrare în default să ducă la o nouă criză financiară. “Irlanda, Portugalia, Italia şi Spania ar trebui să fie implicate. Grecia este prea mică în termeni de impact economic”. PIMCO administrează investiţii de peste 1.000 de miliarde de dolari în numele unei plaje largi de clienţi, de la fonduri de pensii private, la instituţii educaţionale şi bănci centrale.

Organizația Națiunilor Unite critică, în raportul anual, politicile de austeritate aplicate în Spania și Grecia, pe care le consideră un pericol la adresa relansării ecoomice. În acest sens, ONU recomandă guvernelor să țină cont de ”consecinţele sociale probabile ale politicilor lor economice” privind alimentaţia, sănătatea şi educaţia. ”Măsurile de austeritate, precum cele luate de unele state ca Spania şi Grecia, ameninţă locurile de muncă din sectorul public şi pun în pericol relansarea economică”, arată ONU în raportul său anual privind situaţia socială din lume, publicat astăzi, informează Le Figaro. Conform documentului Națiunilor Unite, aceste măsuri nu fac decât ca relansarea economică să fie mai incertă şi mai fragilă. ‘‘Guvernele trebuie să reacţioneze cu prudenţă la presiuni în favoarea consolidării bugetare şi a adoptării unor măsuri de austeritate, dacă nu vor să rişte întreruperea redresării economiei lor”, continuă textul.

Această problemă nu se referă doar la economiile avansate, avertizează economiştii de la Naţiunile Unite, care estimează că ‘‘numeroase ţări în curs de dezvoltare, în special cele care beneficiază de programe FMI, sunt de asemenea supuse unor presiuni pentru reducerea cheltuielilor lor publice şi adoptarea unor măsuri de austeritate”.

O concluzie importantă a raportului este aceea că ţările trebuie să aibă posibilitatea de a pune în practică în mod sistematic politici contraciclice. Pentru acest lucru este ”indispensabil” să fie revizuite ”natura şi obiectivele de bază ale condiţiilor” impuse de organizaţiile internaţionale pentru a furniza o asistenţă către ţările aflate în dificultate, insistă raportul publicat astăzi. Printre măsurile luate de Spania pentru combaterea crizei se numără tăierea salariilor bugetarilor cu 5% şi disponibilizarea a 13.000 de angajaţi. În plus, au fost îngheţate pensiile şi nu se mai acordă prima de naştere de 2.500 de euro.

Secretarul Trezoreriei SUA dă lecţii de management al crizei Europei. Timothy Geithner, secretarul Trezoreriei americane, a făcut mai multe declaraţii în legătură cu criza din Grecia şi ceea ce se întâmplă în Europa. “E foarte greu să investeşti în Europa, să înţelegi care e strategia Europei, când vorbesc atâţia oameni”, a declarat acesta, potrivit Wall Street Journal.

“Regula simplă a managementului crizei este să ai o strategie clară, unită”, a mai spus acesta. El a povestit că a vorbit cu premierul Greciei, George Papandreou, şi cu lideri europeni. Va mai dura până ce Grecia şi Irlanda îşi vor pune în practică reformele bugetare, a spus Geithner. “Spania a reuşit să câştige mai multă credibilitate, prin reforme care s-au remarcat faţă de alte părţi ale Europei”.

În ultimele săptămâni, ţările europene au avut dificultăţi foarte mari în stabilirea soluţiei de salvare de la faliment a Greciei, în special în ceea ce priveşte contribuţia creditorilor privaţi ai ţării. Cancelarul german Angela Merkel a acceptat săptămâna trecută punctul de vedere al Franţei şi al majorităţii partenerilor europeni, ca participarea investitorilor privaţi la susţinerea Greciei să fie numai voluntară, scrie Mediafax. Subiectul este delicat, întrucât Banca Centrală Europeană se opune obligării băncilor să participe la o rostogolire a datoriilor elene, care ar fi văzută de agenţiile de rating drept o declarare a incapacităţii de plată a Greciei.

Legaturi:


Categorii

1. DIVERSE, Acordul cu FMI, Bancherii, bancile, BNR, abuzurile bancilor, Criza datoriilor suverane, Criza mondiala, ILIE SERBANESCU, Razboiul impotriva Romaniei, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

22 Commentarii la “Ilie Serbanescu: Imi pare rau de Grecia si de insulele ei, dar de Romania mi se rupe inima!… SAU DESPRE NOUL VAL AL AUSTERITATII CE NE ASTEAPTA

  1. Da, se pare că planul lui Mayer Amschel Bauer, alias Rothschild, lucrează de minune în ţara noastră. Iar din păcate(le noastre), cea care ar trebui să ne apere de acesta, BNR, a trecut cu bagaje şi arme în tabăra sa încă dn ’90. Sau poate chiar din ’89?! Şi nu se întrevede nicio schimbare de direcţie. Aşa că tare mi-e teamă, că mai avem de umblat prin valea plângerii un timp. Dar acesasta ne-a proorocit-o şi păr. Arsenie Boca. Şi dacă se adevereşte, înseamnă că adevărate sunt şi celelalte ce ni le-a spus. Să stăm cu frică, să stăm bine, să luăm aminte!

  2. Ziarul Financiar: România ar putea fi implicată în salvarea Greciei
    http://www.zf.ro/eveniment/romania-ar-putea-fi-implicata-in-salvarea-greciei-8376245

    Viktor Orban: ţările care nu au adoptat euro ar putea acorda Greciei “un anumit procent” din fondurile europene pe care le primesc, fără a plăti banii direct din buget

  3. Pingback: Razboi întru Cuvânt » George Soros despre iesirea Greciei din zona Euro. Ce vrea de fapt sa spuna miliardarul?
  4. Pingback: Razboi întru Cuvânt » (Video) Proteste violente in Atena si greva generala impotriva austeritatii
  5. Pingback: Razboi întru Cuvânt » Ideologii din umbra ai PDL lanseaza la apa IDEEA PERFIDA A DESFIINTARII SISTEMELOR PUBLICE DE PENSII SI DE SANATATE. Plus: despre trezirea tardiva, dar salutara a unor intelectuali si ipocrizia domnului Liiceanu
  6. Pingback: Razboi întru Cuvânt » J-C Junker, seful EUROGRUP: SUVERANITATEA GRECIEI VA FI MASIV LIMITATA/ Standard and Poor’s preseaza pentru declararea falimentului Greciei/ DOSARUL FALIMENTELOR NATIONALE
  7. citeste cu atentie . crudul adevar la ce ne asteapta .

  8. Pingback: BATAIE DE JOC: in timp ce criza datoriei publice din SUA prefigureaza un dezastru global, TROICA FMI-BM-UE SI PRESEDINTELE TRAIAN BASESCU NE ANUNTA CA SUNTEM SALVATI SI CA TRAIM MAI BINE DECAT ALTII. Urmeaza de fapt sa nu mai avem bani sa ne incalzim la i
  9. Pingback: Nu exista alte iesiri din criza mondiala: INFLATIE SAU RAZBOI! SAU... AMANDOUA LA UN LOC - arata economistii Ilie Serbanescu si Liviu Voinea (VIDEO)
  10. Pingback: ILIE SERBANESCU despre comparatiile intre Romania si Grecia in privinta datoriilor suverane si despre CE NE ASTEAPTA DIN PARTEA CREDITORILOR MONDIALI
  11. Pingback: (update) GRECIA PROGRAMATA LA FALIMENT IN OCTOMBRIE. Deznodamantul anticipat al crizei?
  12. Pingback: THE GUARDIAN: GRECIA ESTE SANTAJATA DE TROICA FMI-BCE-CE. Roubini sfatuieste Grecia sa urmeze calea... Argentinei
  13. Pingback: Adrian Vasilescu, consilierul lui Mugur Isarescu: MINCIUNI TICALOASE DESPRE "NOUA NORMALITATE"
  14. Pingback: REFERENDUM SAU SANTAJ? Reactia anti-democratica a LIDERILOR UE, FMI SI A PIETELOR fata de propunerea lui Papandreou
  15. Pingback: GRECIA: Papandreou, inlocuit cu un fost lider grec al Bancii Centrale Europene? Alegeri anticipate, iesirea din euro si alte scenarii: TRUCAJ SAU CRIZA POLITICA REALA?
  16. Pingback: Ilie Serbanescu: SUNTEM O ANEXA BANANIERA A UNIUNII EUROPENE SI PE MARGINEA PRAPASTIEI
  17. Pingback: ROMANIA MAI ARE BANI DOAR PENTRU 4 LUNI! Ilie Serbanescu despre DEMOLATORUL FMI. Cui a folosit acordul?/ ROMANIA SUSTINE "PARTAJAREA SUVERANITATII" LA SUMMITUL EUROPEAN
  18. Pingback: Basescu, scrasnind din dinti impotriva painii amare a saracilor Romaniei: "AJUTOARELE SOCIALE TREBUIE RADICAL DIMINUATE!"
  19. Pingback: Ilie Serbanescu: BNR actioneaza la COMANDA EXTERNA - Razboi întru Cuvânt
  20. Pingback: ILIE SERBANESCU: “Fondul Monetar International (FMI) ne-a adus in FUNDATURA in care ne gasim acum” (VIDEO) - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  21. Pingback: ILIE SERBANESCU despre MINCIUNILE FMI si EXPERIMENTUL ROMANIA - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  22. Pingback: Ilie Serbanescu: FMI si-a indeplinit misiunea - LICHIDAREA ECONOMIEI NATIONALE/ Letonia se pregateste de NEBUNIA EURO - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare