Consiliul Legislativ si Ministerul Justitiei considera ca proiectul LEGII VACCINARII OBLIGATORII ar putea avea vicii de CONSTITUTIONALITATE/ Demonstrat si oficial: autoritatile dau, de fapt, 2 lei pe sanatatea românilor

• Profit.ro: Ministerul Justiției: Proiectul legii vaccinării obligatorii prezintă riscuri de neconstituționalitate

Ministerul Justiției este de părere că proiectul legii vaccinării obligatorii a copiilor, elaborat de către Ministerul Sănătății, nu instituie norme suficient de clare și previzibile, în acord cu exigențele impuse în acest sens de jurisprudența Curții Constituționale, ceea ce ar putea duce la apariția unor vicii de neconstituționalitate și, în plus, consideră că draftul de act normativ ar putea afecta dreptul fundamental al persoanei de a dispune de ea însăși, prevăzut de Constituție.

Aceste considerații ale Ministerului Justiției sunt menționate în avizul Consiliului Legislativ asupra proiectului legii vaccinării obligatorii, document datat 10 august 2017. […]

“De asemenea, semnalăm faptul că, astfel cum a fost precizat și de către Ministerul Justiției în adresa nr. 69366/2017, “, se arată în avizul Consiliului Legislativ. Se dau ca exemple în acest sens definițiile de la art. 2 din proiectul de lege, “care pot genera neclarități în momentul aplicării lor”, și mai ales punctul j) al articolului: “reacție adversă postvaccinală indezirabilă – orice reacție nedorită apărută în urma vaccinării, care se poate datora vaccinului, actului medical sau particularităților răspunsului persoanelor vaccinate; o reacție adversă nu este totdeauna un efect advers”.

Potrivit documentului citat, această definiție “trebuie clarificată atât în ceea ce privește includerea sau nu în reacția nedorită a decesului persoanei vaccinate, dar și al explicării cu claritate ce se are în vedere prin particularitățile răspunsului persoanei vaccinate“.

Consiliul Legislativ mai afirmă că în actul emis de Ministerul Justiției se recomandă a se analiza în ce măsură, prin soluțiile normative preconizate, pot fi create premisele afectării dreptului persoanei de a dispune de ea însăși prevăzut la art. 26 din Constituție, ministerul recomandând în acest sens să se aibă în vedere art. 53 din Legea fundamentală privind condițiile în care se poate realiza restrângerea exercițiului unor drepturi sau a unor libertăți.

În același sens, Ministerul Justiției semnalează o posibilă incidență a prevederilor art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a jurisprudenței CEDO în domeniu. Articolul respectiv stipulează că “Orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private și de familie, a domiciliului său și a corespondenței sale” și că “Nu este admis amestecul unei autorități publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acesta este prevăzut de lege și constituie, într-o societate democratică, o măsură necesară pentru securitatea națională, siguranța publică, bunăstarea economică a țării, apărarea ordinii și prevenirea faptelor penale, protecția sănătății, a moralei, a drepturilor și a libertăților altora”.

Consiliul Legislativ mai arată că “răspunderea părintelui privind asigurarea stării de sănătate a copilului reprezintă o adevărată instituție juridică”, care nu poate fi redusă la definiția dată ei în proiectul de lege. De altfel, în variantă depusă la Senat a proiectului de act normativ nici nu mai apare definiția acestei răspunderi. În schimb, se definește “neglijarea medicală” drept “refuzul repetat al părintelui de a face demersuri în vederea administrării vaccinurilor obligatorii stabilite prin Calendarul Național de Vaccinare pentru Copii“.  În varianta inițială a proiectului elaborat de Ministerul Sănătății, “responsabilitatea părintelui în asigurarea stării de sănătate a copilului” era definită drept “obligația părintelui de a permite personalului medical realizarea actelor medicale necesare menținerii sănătății și dezvoltării fizice și psihice a copilului”.

Consiliul Legislativ mai atrage atenția că legislația în prezent în vigoare nu permite supunerea pacienților la metode de prevenție, diagnostic și tratament cu potențial de risc fără acordul scris al acestora. […]/ integral pe profit.ro

• Agerpres: România, pe ultimul loc în Uniunea Europeană la sumele cheltuite pentru sănătate pe cap de locuitor

România a cheltuit o sumă de 340 de euro pe cap de locuitor pentru sănătate în 2015, cea mai mică sumă din Uniunea Europeană, unde media a fost de 600 de euro pe cap de locuitor, arată datele publicate vineri de Eurostat.

Comparativ, Bulgaria a cheltuit în 2015 pentru sănătate 343 de euro pe cap de locuitor, Letonia 468 de euro, Polonia 520 de euro și Ungaria 592 de euro. La polul opus sunt statele membre UE care au cheltuit mai mult de 3.000 de euro pe cap de locuitor pentru sănătate, în frunte cu Luxemburg (4.112 euro), Danemarca (4.094 euro), Olanda (3.194 euro), Suedia (3.170 de euro), Austria (3.149 euro), Irlanda (3.138 de euro) și Marea Britanie (3.020 de euro).

Romania se situează pe ultimele locuri în UE și când vine vorba de procentul din Produsul Intern Brut alocat pentru sănătate, 4,2% în 2015, procente mai mici fiind înregistrate doar în Cipru, 2,6% din PIB, și Letonia, 3,8% din PIB. În contrast, Danemarca a alocat 8,6% din PIB pentru sănătate, urmată de Franța, 8,2%, Austria și Olanda, ambele cu 8% din PIB. […]/integral pe agerpres.ro