COREEA DE NORD SI AMENINTARILE CU RAZBOIUL NUCLEAR. Care este riscul declansarii unui conflict militar?

• Hotnews: Fost analist CIA: Coreea de Nord va ataca, insa nu cu arme nucleare

Coreea de Nord va lansa un atac, insa acesta nu va fi nuclear si nici nu va include tiruri lansate de miile de baterii de artilerie amplasate in aproprerea granitei cu Coreea de Sud, e de parere un fost expert CIA in chestiuni coreene. Potrivit “Wired“, Sue Mi Terry crede ca liderul nord-coreean Kim Jong-un va ordona un atac limitat impotriva vecinului din sud, ca un mijloc de a diminua situatia tensionata din regiune si de a forta negocieri cu oficialii din Seul si Washington.

“Coreea de Nord va lansa un atac. Acesta nu va fi nuclear si nu va fi nici un tir de obuze lansat din numeroasele baterii de artilerie pe care Phenianul le are indreptate spre sud”, a afirmat Sue Mi Terry, profesor la Columbia University din New York, care a lucrat ca analist senior pentru Coreea de Nord in cadrul CIA (intre 2001 si 2008).

Terry e de parere ca, mai degraba, atacul va fi unul “meschin si creativ, dificil de atribuit Coreei de Nord, care vrea sa evite condamnarea internationala si represaliile imediate din partea celor din Washington si din Seul”. Este ceea ce, in opinia lui Terry, va duce la o reducere a actualei stari de tensiune: un atac relativ scazut care nu va provoca multi morti.   

“Wired” subliniaza ca regimul de la Phenian exagereaza atat de des, incat este dificil sa stii ce sa iei in considerare. Dar, in ultimii ani, Coreea de Nord a aratat o dorinta crescuta de a-si transpune retorica belicoasa in acte de violente. In 2010, de exemplu, Coreea de Nord a scufundat Cheonan, un vas de lupta sud-coreean. In urma atacului, 46 de marinari au fost ucisi. In luna noiembrie a aceluiasi an, mai multe tiruri de artilerie nord-coreene au lovit insula Yeonpyeongdo, in timpul desfasurarii unui exercitiu militar comun americano-sud-coreean.

Vineri, Coreea de Nord a transportat o a doua racheta cu raza medie de actiune pe coasta sa orientala si a ridicat-o pe un lansator mobil, a relatat agentia sud-coreeana Yonhap, citand un inalt responsabil guvernamental de la Seul. 

“Ceva de genul incidentului Cheonan este mult mai probabil decat un atac de artilerie precum cel din noiembrie 2010 impotriva insulei Yeonpyeong, deoarece reduce sansa unui atac de represalii serios din partea Coreei de Sud“, sustine Terry.

Un razboi cu Coreea de Sud ar fi devastator pentru Nord

Ca si alti analisti (citeste Ce s-ar intampla daca nord-coreeni vor ataca?), Terry e de parere ca supravietuirea regimului este prioritatea numarul unul pentru natiunea militarizata, astfel incat trebuie sa arate ca e puternica in fata propriului popor, fara insa sa provoace Coreea de Sud sau Statele Unite intr-un razboi devastator. “Un razboi total cu Coreea de Sud ar insemna sfarsitul regimului nord-coreean. Phenianul stie asta si vrea sa evite acest lucru“, a afirmat fostul analist CIA.

Greseala nord-coreenilor ar putea sa fie insa faptul ca nu iau in considerare situatia actuala, diferita de cea din 2010, cand au atacat vasul Cheonan si insula Yeonpyeong. Noul presedinte sud-coreean Park Geun Hee este “decisa sa nu repete slabiciunea din trecut si a promis un raspuns puternic oricarei provocari directe”, a afirmat si expertul Patrick Cronin, director al programului Asia-Pacific Security la Center for a New American Security (un think-tank din Washington apropiat de Administratia Obama).

Terry afirma ca presedintele Obama va cere regimului de la Seul sa se abtina de la represalii majore – iar Park Geun Hee “nu va bombarda in niciun caz Phenianul” -, dar Statele Unite nu vor face nici “vreun gest semnificativ” catre cei din Nord. Telul Administratiei Obama pare sa fie acela de a oferi spatiu diplomatic de manevra Coreei de Nord, fara insa a face concesii subtantiale. Americanii au trimis bombardiere, avioane de lupta si distrugatoare in Peninsula Coreeana, desfasurand si un sistem antiracheta in Guam. Insa, asa cum a notat “Wall Street Journal”, Administratia de la Washington “reduce din intensitatea atitudinii sale agresive”, astfel incat Phenianul sa nu creada ca un atac este singura modfalitate prin care se poate reduce actuala stare de tensiune.

Terry sustine ca regimul nord-coreean are tendinta sa exagereze in legatura cu atacuri pe care nu le poate realiza, impotriva unor adversari care il pot distruge. Daca teoria prezentata de fostul analist CIA se dovedeste insa adevarata, situatia urmeaza sa se inrautateasca, inainte de a se stabiliza.

“In timp ce oficialii din Washington si Seul incearca sa determine care vor fi pasii urmatori, Nordul se va angaja intr-o ofenisva a pacii – dupa ce va realiza mai intai un atac letal – , pentru a forta americanii si sud-coreenii sa se intoarca la masa negocierilor. Va fi insa dificil de prezis dorinta celor doua administratii aliate de a negocia daca Nordul declanseaza vreun atac”, afirma Sue Mi Terry.

• Gandul:

Criza din Coreea de Nord: cine se crede Kim Jong-un?

Teste nucleare, filme cu false invazii, artilerie „pregătită” în Photoshop şi întâlniri dramatice cu militarii, pentru a le da „binecuvântarea” la ucis străini, în timp ce aceştia fugeau plângând prin apele mării după liderul suprem.

După luni de zile de mesaje belicoase dinspre Phenian, criza din Coreea de Nord, ţara condusă de tânărul dictator Kim Jong-un, a căptătat o nouă dimensiune, vineri, pentru publicul român. Regimul nord-coreean a anunţat că, începând din 10 aprilie, nu mai garantează securitatea diplomaţilor străini prezenţi în această ţară, pentru că există riscul izbucnirii unui conflict. Se crede că, în 15 aprilie, Phenianul va efectua un nou test balistic, pentru a marca împlinirea a 101 ani de la naşterea lui Kim Ir-sen, fondatorul regimului stalinist nord-coreean.

Anunţul a primit în scurt timp o reacţie din partea Ministerului Român de Externe, care a subliniat că analizează, împreună cu partenerii din NATO şi UE, scenariul unui rechemări în ţară a membrilor misiunii noastre diplomatice din Coreea de Nord. Ce se întâmplă până atunci cu românii aflaţi în ţara care este hrănită, de câteva luni, cu mesaje de război? Nimic. România merge deocamdată pe aceeaşi direcţie cu celelalte state europene: stă pe loc.

Graniţa dintre cele două Corei / IBL/REX FEATURES/AFP/MEDIAFAX

Până a se lua o decizie în privinţa diplomaţilor noştri din Coreea de Nord, românii din ţară sunt sfătuiţi de MAE să îşi anuleze orice fel de deplasare în această ţară pe care ar fi putut să şi-o programeze, deoarece „la acest moment, starea de securitate este instabilă”.

Între timp, ministerul lui Titus Corlăţean, la fel ca toate celelalte ministere de Externe din Europa sau alte continente i-a transmis lui Kim Jong-un că este nevoie de o detensionare a actualei situaţii din Peninsula Coreeană.

Sâmbătă, la o săptămână după ce Coreea de Nord a anunţat că este „în stare de război”, şefii misiunilor diplomatice ale statelor membre UE s-au reunit la Phenian, pentru a discuta situaţia din Peninsulă şi pentru a analiza dacă există, într-adevăr, fundamente pentru eventuala retragere a personalului diplomatic.

România şi restul lumii

Poziţia actuală a României în acest nou capitol al tensiunilor cu Coreea de Nord nu este nicidecum singulară. La post rămân, pentru moment, şi alte misiuni diplomatice, notează CNN. Ministerul de Externe britanic, spre exemplu, a anunţat că nu are deocamdată nicio intenţie de a-şi rechema cetăţenii.

“Luăm situaţia în serios şi ne consultăm îndeaproape atât cu partenerii noştri europeni la faţa locului, cât şi cu ONU. Nu se ia în calcul, în acest stadiu, o evacuare a personalului Biroului Francez de Coperare (doi agenţi) şi nici a cetăţenilor francezi ce lucrează în cadrul ONG-urilor şi agenţiilor ONU la faţa locului”, a anunţat şi Franţa, care a cerut din nou ca Phenianul lui Kim Jong-un să se abţină de la o nouă provocare.

FOTO: Pedro Ugarte/AFP/Mediafax

Şi ministerul de Externe german, care are opt diplomaţi la post în Phenian, a negat sâmbătă existenţa unui plan de evacuare. „Securitatea ambasadei germane şi expunerea acesteia la pericol sunt evaluate în permanenţă (…). Ministrul de Externe Guido Westerwelle este informat în mod continuu în acest sens. În acest stadiu, ambasada poate lucra” în Coreea de Nord, a anunţat ministerul german într-un comunicat, citat de Mediafax.

Bulgaria, Cehia, Polonia, Suedia merg şi ele pe aceeaşi linie decizională.

Rusia, însă, unul dintre vechii aliaţi ai Coreei de Nord, ar lua în calcul evacuarea cetăţenilor săi din statul asiatic, potrivit presei ruse, citate de CNN. De altfel, Rusia s-a arătat tot mai critică la adresa Phenianului, catalogând zilele trecute drept „inacceptabil” modul în care acest stat încalcă rezoluţiile ONU.

Cât adevăr e în discursul belicos al lui Kim Jong-un

Un motiv pentru care ţările – mai ales cele occidentale – care au diplomaţi în Coreea de Nord nu s-au grăbit să îşi scoată oamenii din ţară, la anunţul regimului Kim Jong-un, este că, pentru moment, situaţia este privită drept una dintr-un şir lung de provocări neurmate de fapte.

Cu toate că Phenianul şi-a declarat indisponibilitatea de a mai asigura protecţia diplomaţilor străini, regimul comunist încearcă prin toate mijloacele să încurajeze turismului occidentalilor în această ţară. Agenţiile britanice, spre exemplu, sunt încurajate de autorităţile din turism să nu îşi întrerupă sejururile, nefiind probleme de securitate, scrie CNN.

Cu toate că au existat multe materiale de propagandă în Coreea de Nord care sugerează iminenţa unui război, la sol lucrurile nu s-au schimbat, iar aceasta este principala raţiune pentru care mesajele Phenianului sunt privite cu scepticism, consideră Scott A. Snyder, expert al think tank-ului american Council on Foreign Relations.

FOTO: KNS/AFP/MEDIAFAX

Totuşi, dincolo de apelul la precauţie în fapte şi mesajele externe ale Coreei de Nord, SUA au început să răspundă ameninţărilor cu ameninţări şi au trimis un distrugător în apropierea coastelor sud-coreene, capabil să intercepteze rachete. De asemenea, americanii vor trimite în scurt timp un avion fără pilot din Japonia, pentru a monitoriza Coreea de Nord.

Pe zi ce trece, însă, situaţia se transformă într-un cerc vicios: orice încercare a puterilor occidentale de a para ameninţările lui Kim Jong-un duce la şi mai multe mesaje şi gesturi din partea Phenianului care sunt considerate şi mai provocatoare. Aşa a apărut, de altfel, discuţia despre un posibil conflict deschis. Există teama că, după mai multe „învârtiri” în acest cerc vicios, singurul pas următor va fi declararea războiului.

În acest context, marele pericol al momentului este ca oricare dintre părţile implicate în acest „ping pong” diplomatic de o duritate fără precedent să acţioneze.

Cronologia crizei nord-coreene

Actuala criză nord-coreeană îşi are începutul în  17 decembrie 2011, când a murit  Kim Jong-il. Liderului suprem a fost succedat de tânărul lui fiu, Kim Jong-un, care a transmis încă de la început diverse mesaje de avertizare pentru Coreea de Sud şi Statele Unite. Atitudinea lui a fost interpretată încă de la început drept o încercare de a-şi consolida puterea în faţa propriilor oameni.

În 13 aprilie 2012, înainte de aniversarea a 100 de ani de la naşterea lui Kim Ir-sen, Corea de Nord a încercat să lanseze o rachetă cu rază lungă de acţiune, de tip Unha-3. Tirul, care a fost efectuat în prezenţa presei internaţionale, a fost un eşec. În 12 decembrie, are loc un nou tir, de data aceasta reuşit, al unei rachete Unha-3, asimilat de SUA cu un tir de rachetă balistică.

Ca reacţie la acest test, Consiliul de Securitate al ONU a extins, în 22 ianuarie, sancţiunile impuse Coreei de Nord. Drept urmare, a doua zi, Comisia nord-coreeană pentru Apărare Naţională a a anunţat că va efectua al treilea test nuclear.

În 12 februarie, se crede că Phenianul chiar a efectuat un nou test nuclear, scenariu sugerat de agenţiile de supraveghere seismică din regiune, care au estimat la acest moment că s-a produs un seism artificial cu magnitudinea de aproximativ 5 grade. Potrivit autorităţilor de la Seul, puterea exploziei ar fi ajuns la şase-şapte kilotone.

FOTO: KVNA/KNS/AFP/MEDIAFAX

În 8 martie, Coreea de Nord a rupt acordurile de neagresiune cu Coreea de Sud şi a întrerupt telefonul roşu dintre cele două ţări, la câteva ore după ce Consiliul de Securitate al ONU a votat noi sancţiuni împotriva Phenianului.

În 30 martie, regimul lui Kim Jong-un a anunţat că este „în stare de război” cu Coreea de Sud: “Începând de acum, relaţiile intercoreene sunt în stare de război şi toate problemele între cele două state coreene vor fi tratate conform unui protocol adaptat războiului. Situaţia de durată conform căreia peninsula coreeană nu este nici în război, nici în stare de pace s-a încheiat”, se declara într-un comunicat al Phenianului.

În 4 aprilie, presa internaţională relata că Phenianul a transferat o rachetă cu rază medie de acţiune spre coasta de est. Ministrul sud-coreean de Externe a subliniat că racheta nu pare să vizeze teritoriul continental al Statelor Unite. Ca reacţie, Casa Albă a transmis că orice nouă provocare ar fi „regretabilă”, dar nu ar fi surprinsă dacă regimul nord-coreean ar lansa o nouă rachetă.

Conflictul din Peninsula Coreea. Care este riscul izbucnirii unui război

Tensiunea a continuat să crească în Peninsula Coreea, după al treilea test nuclear nord-coreean, în contextul provocărilor lansate de Phenian şi răspunsurilor dure ale Washingtonului şi Seulului, născând temeri cu privire la o deflagraţie pe care lumea vrea să o considere improbabilă, relatează AFP.

De ce a apărut această intensificare a tensiunilor?

Totul începe cu testele balistic şi nuclear, efectuate primul pe 12 decembrie, celălalt pe 12 februarie. Consiliul de Securitate al ONU adoptă pe 7 martie, cu unanimitate, noi sancţiuni împotriva Coreei de Nord. În zilele dinaintea acestui vot, regimul stalinist îşi multiplică avertizările, ameninţând Seulul cu ruperea armistiţiului din 1953 şi Washingtonul cu un “război termonuclear”. Ulterior, “retorica belicoasă” a Phenianului, denunţată de comunitatea internaţională, a continuat să se inflameze.

Pe fond, Phenianul vrea ca Washingtonul să îi recunoască statutul de putere nucleară şi să pună capăt “politicii de ostilitate” împotriva sa, rezumă Scott Snyder, un analist din cadrul Council on Foreign Relations.

Manevrele americano-sud-coreene au alimentat criza?

Exerciţiul anual Foal Eagle, care se desfăşoară de la începutul lui martie şi până la 30 aprilie şi la care iau parte forţele americane şi sud-coreene, a contribuit în mod întâmplător la alimentarea tensiunilor.

O componentă a acestor manevre irită în mod expres Phenianul, deoarece simulează debarcarea unor importante forţe americane în peninsula coreeană, în caz de conflict.

Încă de pe 8 martie, un bombardier american de tip B-52, capabil să transporte o încărcătură nucleară, a survolat Coreea de Sud, în cadrul acestui exerciţiu. Phenianul a promis imediat o “ripostă militară viguroasă”, în cazul unei noi survolări. Washingtonul nu vrea să se plieze şi nu ratează ocazia să anunţe că, între timp, au avut loc şi alte survolări cu avioane de tip B-52, dar mai ales cu bombardiere “invizibile” de tip B-2, un lucru perceput ca un avertisment ferm.

În paralel, pe măsură ce tensiunea creşte, în special după ameninţările proferate de nord-coreeni la sfârşitul lui martie cu lovirea Statelor Unite şi insulelor Guam şi Hawaii, Washingtonul a răspuns mobilizând un număr simbolic de avioane de vânătoare de tip F-22, o baterie antirachetă în Guam şi două distrugătoare antirachetă în Pacificul de Vest. Fiecare dintre aceste operaţiuni a fost anunţată în mod public.

“Acesta nu este un regim pe care să îl influenţezi doar prin vorbe dure”, declara un oficial american sub protecţia anonimatului.

Care sunt capacităţile balistice nord-coreene?

Nordul, care a reuşit să plaseze un satelit pe orbită, la 12 decembrie, nu dispune în acest stadiu de capacitatea de a lansa o rachetă balistică intercontinentală (ICBM).

Majoritatea experţilor se îndoiesc de capacitatea de lovire a insulelor Guam şi Hawaii, dar Coreea de Sud şi Japonia sunt în raza de acţiune.

Potrivit Arms Control Association, Phenianul dispune, prin racheta de tip No-Dong-1, de o capacitate operaţională pe o rază de 1.300 de kilometri. Pentru tiruri ce depăşesc această rază de acţiune, Coreea de Nord continuă să efectueze teste.

Cele două rachete mobilizate pe coasta de est, de tip Musudan, în mod teoretic au o rază de acţiune de 3.000 până la 4.000 de kilometri, dar Phenianul nu le-a testat niciodată.

Ce mijloace militare au Statele Unite în regiune?

Considerabile. În afară de cei aproximativ 28.500 de militari americani staţionaţi în Coreea de Sud şi cei aproximativ 50.000 în Japonia, Washingtonul menţine aproape 6.000 de militari în Guam, insulă pe care se află o bază pentru bombardiere şi submarine, şi alţi aproximativ 50.000 de militari în Hawaii.

Peste 40 de nave US Navy străbat în permanenţă Pacificul. Baza navală Yokosuka, în Japonia, este portul portavionului USS George-Washington, a două crucişătoare şi şapte distrugătoare. În plus, portavionul USS John-Stennis şi escorta acestuia se află în prezent în Singapore, după ce a revenit dintr-o misiune în Golf.

Războiul stă să izbucnească în Peninsula Coreea?

“Războiul nu stă să izbucnească, cel puţin în acest stadiu”, subliniază un oficial american de rang înalt. Nimic pe teren nu sugerează vreo acţiune militară de amploare din partea Phenianului, potrivit Washingtonului.

Ca majoritatea observatorilor, Siegfried Hecker, profesor la Universitatea Stanford, relevă lipsa de conţinut a ameninţărilor nucleare, exprimându-şi îndoiala faţă de capacităţile nord-coreenilor. “De ce ar lansa un atac nuclear, în contextul în care ştiu perfect de bine că acest lucru va conduce la devastarea ţării şi la sfârşitul regimului”, întreabă el.

Însă profesorul nu exclude riscul unui derapaj, printr-o înfruntare limitată, din partea “tânărului şi novicelui” Kim Jong-un.

• Jurnalul: 

Coreea de Nord nu mai garantează securitatea ambasadelor străine de la Phenian

Coreea de Nord s-a declarat vineri incapabilă să asigure securitatea ambasadelor străine de la Phenian începând cu 10 aprilie în caz de conflict, a anunţat Ministerul britanic de Externe, care i-a reamintit Coreii de Nord obligaţia de a proteja misiunile diplomatice, potrivit AFP.

Ministerul bulgar de Externe a precizat la rândul său că Phenianul a convocat toate ambasadele străine, spunându-le că este pregătit să le asiste dacă vor să-şi evacueze misiunile. 

“Discursul guvernului nord-coreean este să spună că, începând cu 10 aprilie, va fi incapabil să garanteze securitatea ambasadelor şi organizaţiilor internaţionale din ţară în eventualitatea unui conflict”, a declarat pentru AFP o purtătoare de cuvânt a Ministerului britanic de Externe.

“Coreea de Nord are responsabilitatea, în virtutea Convenţiei de la Viena, să proteje misiunile diplomatice”, a reamintit ea.

Şefii misiunilor diplomatice ale ţărilor din Uniunea Europeană prezente în Coreea de Nord se vor reuni, sâmbătă, la Phenian pentru a decide o eventuală acţiune de a-şi retrage personalul diplomatic, a precizat pentru AFP Ministerul bulgar de Externe.

“Şefii misiunilor de la Phenian se vor reuni (n.r. – mâine) pentru a discuta despre o poziţie comună şi o acţiune comună”, a explicat pentru AFP purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Sofia, Dimitar Yaprakov.

Ministerul bulgar de Externe a primit o propunere din partea Coreii de Nord, care permite Sofiei să-şi evacueze din motive de securitate personalul diplomatic din capitala nord-coreeană. Rusia şi Cehia au anunţat oficial la rândul lor că au primit propuneri similare. 

“Coreea de Nord a convocat toate ambasadele străine din ţară, spunându-le că este pregătită să le ajute dacă vor să-şi evacueze misiunile”, a adăugat Dimitar Yaprakov. Bulgaria are un ambasador interimar în Coreea de Nord, a precizat purtătorul de cuvânt.

Ambasadorul Cehiei la Phenian, Dusan Strauch, a declarat că statul nord-coreean a recomandat vineri ambasadei cehe să-şi evacueze personalul diplomatic, dată fiind agravarea situaţiei din peninsulă. “Am primit astăzi (n.r. – vineri) această recomandare, nu cu titlu individual, ci printre alte ţări”, a declarat ambasadorul, citat de agenţia de presă cehă CTK.

Germania, Suedia, Marea Britanie, Polonia, România şi Bulgaria se numără printre ţările cu misiuni diplomatice în Coreea de Nord, notează AFP.  Coreea de Nord a transportat o a doua rachetă cu rază medie de acţiune pe coasta sa de est şi a instalat-o pe un lansato mobil de rachete, a precizat agenţia sud-coreeană de presă Yonhap, alimentând temerile privind un tir iminent care ar agrava o situaţie deja explozivă.

Coreea de Nord a transferat o a doua rachetă pe coasta de est. Americanii se tem că rachetele ar putea fi lansate pe 15 aprilie

Coreea de Nord a transferat a doua rachetă cu rază medie de acţiune pe coasta sa estică şi a instalat-o pe un lansator mobil, a relatat vineri agenţia sud-coreeană de presă Yonhap, citând un înalt responsabil de la Seul, informează agerpres.ro.

Ministerul Apărării, care a confirmat cu o zi în urmă instalarea unei rachete a Phenianului pe coasta de est, spre Marea Japoniei, nu a comentat aceste informaţii noi.

Potrivit unor surse Yonhap, preluate de AFP, ambele rachete au fost instalate pe lansatoare mobile şi ascunse într-un sit, al cărui scop nu a fost încă stabilit. “S-a confirmat că la începutul săptămânii, Coreea de Nord a transportat cu trenul (pe coasta de est) două rachete “Musudan” şi le-a instalat pe vehicule echipate cu un dispozitiv de lansare”, citează Yonhap o sursă militară.

Racheta “Musudan”, care a fost arătată în premieră cu ocazia unei defilări militare în octombrie 2010, are teoretic o rază de acţiune de 3.000 de kilometri, având capacitatea de a atinge Coreea de Sud şi Japonia. Aceasta ar putea atinge şi 4.000 de km, în caz de încărcătură lejeră, şi ar putea lovi teoretic insula Guam în Oceanul Pacific, unde se află baze militare americane.

“Nordul este aparent pregătit să tragă cu aceste rachete fără avertisment”, a declarat un înalt responsabil sud-coreean.

Presa sud-coreeană şi japoneză a relatat joi că Nordul a poziţionat, se pare, pe coasta sa estică o baterie de “Musudan”. Surse militare, citate de Yonhap, au declarat că regimul de la Phenian ar putea să lanseze o rachetă la 15 aprilie, data-aniversară de la naşterea fondatorului regimului comunist nord-coreean, Kim Il-Sung, care a decedat în 1994.

Aceeaşi informaţie a fost confirmată de experţi americani, potrivit cărora lansarea rachetei ar putea fi efectuată într-una din zile, între 15 şi 25 aprilie, şi este dedicată aniversării a 101 de ani de la naşterea fondatorului Republicii Populare Democrate Coreene (RPDC) Kim Il-sung.