CUTREMUR atipic resimtit puternic in BUCURESTI si in alte zone ale tarii (Video). Care sunt cartierele cele mai vulnerabile din capitala?/ RAED ARAFAT in august: „Impactul în Bucureşti o să fie rău, adică o să avem victime, o să avem decedaţi, o să avem răniţi”

24-09-2016 7 minute Sublinieri

  • Digi24: 

VIDEO. Cel mai puternic cutremur din acest an a avut un „mecanism ciudat”. Un cutremur cu magnitudinea de 5,3 s-a produs în această noapte, în zona Vrancea, la ora 2:11. Seismul a fost resimțit la București și în mai multe orașe ale țării, dar și în Republica Moldova și Bulgaria

Un cutremur cu magnitudinea de 5,3 s-a resimțit destul de puternic, în mare parte din țară, inclusiv în București, în noaptea de vineri spre sâmbătă. Era ora 2:11. Seismul, cu epicentrul în Vrancea, a fost resimțit și în Bulgaria și Republica Moldova. Adâncimea la care s-a produs a fost mai mică de 100 de kilometri.

Actualizare 7:02 „Acest cutremur a avut un mecanism destul de ciudat”, a declarat pentru Digi24 directorul general al INFP, Constantin Ionescu. CitițiAICI explicațiile.

Actualizare 6:50 Au început să apară imagini care au surprins cutremurul de aseară:

Actualizare 4:20 INFP a revizuit estimarea intensității cutremurului la 5,3, iar adâncimea la 91,6 km.

Actualizare 4:00 Potrivit imaginilor care au început să circule pe rețelele de socializare, se pare că seismul s-a soldat cu unele pagube materiale, în special la Iași. Fotografia de mai jos, postată pe Reddit, a fost făcută în cursul nopții, în Piața Unirii din Iași:

iasi-cutremur

Actualizare 3:48. INFP a revizuit cutremurul la 5,4.

Potrivit INFP, magnitudinea a fost de 5,6, iar seismul s-a produs la o adâncime de 112 kilometri.

Estimarea inițială a INFP a fost de 6, pentru ca apoi magnitudinea să fie revizuită la 5,6.

Potrivit cititorilor Digi24.ro, seismul a fost resimțit în Iași, Craiova, Suceava, Constanța, Brașov ori Severin.

INFP arată că epicentrul a fost în zona seismică Vrancea.

Institutul american pentru Geofizică, USGS, indică o adâncime de 88,3 km la care s-a produs seismul din România. Institutul, care folosește scara magnitudinii de moment, notează, la rândul său, o magnitudine de 5,6.

Cutremurul a avut epicentrul la 7 km vest de Nereju, în județul Vrancea.

Potrivit Centrului Seismologic European-Mediteranean, adâncimea cutremurului din România a fost la 94 de kilometri, iar epicentrul este localizat la 153 km nord de București și 44 de kilometri vest de Focșani.

În acest an, cel mai puternic seism a avut magnitudinea de 4,1 și s-a înregistrat în data de 7 ianuarie, în județul Buzău, notează Agerpres.

Potrivit datelor INFP, cea mai importantă mișcare tectonică din România în ultimii ani a fost înregistrată în anul 2014, la 22 noiembrie, când s-a produs un cutremur de 5,7 pe Richter, acesta fiind resimțit și la București.

Ce scriu oamenii pe rețelele de socializare

Imediat după seism, cititorii Digi24.ro și-au împărtășit pe contul de Facebookprimele impresii, comentând uneori cu umor:

„Pe mine şifonieru m-a anunţat. Dădea să plece. Am zis că mă lasă singur în cameră… ”, scrie Andrei Crețu.

O altă persoană spune că era la muncă în Pipera și a tras o sperietură zdravănă: „Am îmbrățișat un stâlp până m-am contopit cu el!!!! Două au fost. Al doilea la 10 secunde”.

„S-a simțit, dar nu în așa hal încât să mute obiectele prin casă. Hai să fim serioși! A fost un cutremur normal pentru Vrancea, a mai detensionat zona, ceea ce e foarte bine. Stați calmi!”, scrie un alt utilizator al rețelei de socializare.

În munții Vrancei s-a simțit destul de tare, locuiesc în apropiere de Focul Viudin Andreașu, au fost 2 replici, prima mai scurtă, iar a doua parcă nu se mai oprea, zăngăneau ferestrele, sper sa nu fi pățit nimeni nimic!!!!!”, relatează Dorinel Chiriac.

„Roșiorii de Vede,02:12. S-a auzit parcă o bufnitură si apoi cutremurul. M-a legănat bine cu patul”, spune Dana.

„S-a simțit zdravăn la Bacău, a durat mult”, scrie un alt utilizator de Facebook.

Cutremurul s-a simțit la vecini

Un vlogger din Republica Moldova a surprins momentul cutremurului. Din imagini se poate vedea cum mobila din bucătărie se mișcă, se poate auzi zgomotul produs de cutremur, dar și reacția lui Ilie Bivol  care speriat de cutremur fuge afară din casă, în curte, relatează Publika.md.

În capitala Republicii Moldova, cutremurul cu epicentrul în Vrancea a avut o magnitudine între 5 şi 5,5, potrivit unui comunicat dat de Institutul de Geologie şi Seismologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Primarulul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, a scris pe Facebook că a fost cel mai puternic seism din ultimii ani, dar că nu au fost anunţate pagube. De asemenea, edilul îi sfătuieşte pe oameni să-şi păstreze calmul în şi a postat chiar şi un ghid despre ce trebuie făcut în momentul în care se produce un cutremur. […]/ integral pe digi24.ro

Directorul INFP: Acest cutremur are cam același mecanism ca cel din 1990

Seismul care s-a produs în noaptea de 24 septembrie a fost „destul de semnificativ ca magnitudine” și a avut un mecanism destul de ciudat, cu efecte către nord-estul și estul României, ceea ce indică o rupere a faliei către această direcție. De aceea s-a resimțit destul de puternic la sol în Bârlad, Iași, Vaslui, a declarat pentru Digi24, sâmbătă dimineață, directorul general al Institutului pentru Fizica Pământului, Constantin Ionescu.

Măsurătorile Institutului arată că în Republica Moldova cutremurul s-a simțit mai puternic în sud, în zona Leova-Giugiulești.

Acest seism a avut cam același mecanism ca cel de-al doilea cutremur major din 1990, cel cu magnitudinea de 6,9, a menționat specialistul. Este însă un cutremur de adâncime, destul de semnificativ ca magnitudine.

La ora 2:45 este posibil să se fi produs o replică. A fost înregistrat un seism de 2,7, la o adâncime de 76 de kilometri, dar specialiștii încă analizează dacă cele două fenomene au legătură.

Cutremurele la adâncimi mari nu au replici multe, a precizat Constantin Ionescu, iar pentru a produce pagube semnificative, ar trebui să aibă o magnitudine mult mai mare decât cel din noaptea de 24 septembrie, care a avut o magnitudine de 5,3.

E adevărat că, spre deosebire de cutremurele de suprafață, unde pagubele se pot produce la magnitudini mai mici, seismele care se produc la adâncimi mari au o arie mult mai largă de distrugere, în cazul în care sunt suficient de puternice, a explicat specialistul.

Recent, autoritatile au redesenat HARTA seismica a Capitalei. Cele mai expuse cartiere la un cutremur major ar fi Baneasa si Pantelimon.

Potrivit Institutului pentru Fizica Pamantului efecte puternice s-ar simti si in Militari, Panduri si Drumul Sarii.

Ministrul Dezvoltarii, Vasile Dancu, a facut recent inventarul cladirilor subrede, reconsolidate, si a ajuns la o concluzie sumbra: doar 26 de imobile au fost intarite si mai sunt cel putin 600. Intre timp, increderea romanilor in autoritati cand vine vorba de un cutremur este la pamant.

O cladire de pe Strada Garii de Nord din Capitala are 350 de apartamente si este cea mai populata cladire de pe lista autoritatilor, incadrata in clasa I risc seismic. Aici locuiesc numai putin de 700 de persoane si nu poate fi reabilitata, pentru ca nu toate semneaza ca sunt de acord cu asta.

Asa ca, pana in decembrie, autoritatile promit sa rezolve situatia. In curand oamenii vor fi mutati, de voie de nevoie, in locuinte provizorii.

Vasile Dancu: “Incercam cu Ministerul Justitiei si am gasit deja cateva solutii interesante pentru ca sa putem lucra aici din punct de vedere normativ”

Bucurestiul vazut de seismologi arata cu rosu zonele cele mai vulnerabile: Casa Presei Libere, Baneasa si Pantelimon. In pericol sunt si cartierele Militari, Drumul Sarii si Panduri, din Vest si sud-vest.

Un efect mediu ar fi in Balta Alba, Vasile Lascar Gemenii, Titulescu si zona centrala. Iar efect scazut va fi in IMGB si Metalurgiei, cartiere din sud.

Intr-un studiu facut recent de IRES 77% dintre cei chestionati spun ca nu au incredere ca ar fi protejati de autoritati in caz de cutremur. Optimistii sunt doar 13 la suta.

Locatari: “La noi si la o ninsoare ne prinde cu chilotii in vine, dar la un cutremur – ce-o sa fie? O sa iasa Raed Arafat sa zica ca lucreaza si ca intervin si cam aia e.. in rest… cine are ghinion

Vasile Dancu, vicepremier, ministrul Dezvoltarii: Suntem pregatiti, suntem pregatiti pentru ce putem prevedea. Niciodata nu esti insa totalmente pregatit pentru o situatie de catastrofa naturala de acest gen”

Autoritatile au inventariat fortele de salvare care ar trebui sa intervina, plus planurile de comanda si reactie. Amploarea dezastrului poate depinde insa si de anotimpul in case se produce cutremurul ori daca e ziua sau noaptea.

Reprezentant ISU: “Avem un sistem de manangement destul de bun, e national si permite o reactie destul de buna la nivel local, judetean”

Potrivit unui studiu facut in proiectul finantat cu bani europeni, Ro Risk, doar unul din trei romani care traieste in zone de risc la curtremur ar fi demonstrat ca sta bine la pregatirea teoretica si ca stie ce sa faca in caz de cutremur.

  • Romania Libera:

Raed Arafat, după cutremurul de 5,3 grade pe Richter: Cel mai important lucru este ca populația să fie pregătită, să știe cum să reacționeze. Asta poate salva cele mai multe vieți

Secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Raed Arafat, consideră că intervenția la cutremur nu aparține doar statului, Guvernului central, Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), ci și omului de rând, comunității, autorităților locale și județene, potrivit Agerpres.

„E clar că primul care va interveni va fi cel care îl va ajuta pe vecinul lui și nu este nicio rușine și nicio anomalie în acest sens. Primăria trebuie să fie pregătită, să aibă stocuri de alimente, de apă, trebuie să știe unde să ducă sinistrații care nu mai au locuințe, dacă are paturi pentru ei, saci de dormit, tot ce trebuie în asemenea situații pentru a le putea acorda îngrijire pentru o anumită perioadă. Toate acestea sunt eforturi conjugate între autoritățile centrale, cele locale și populație mai ales. Dar cel mai important lucru este ca populația să fie pregătită, să știe cum să reacționeze. Eu cred că asta poate salva cele mai mult vieți”, a precizat Raed Arafat.

El a precizat că, imediat după cutremur, la nivelul Ministerului de Interne, al IGSU, au început verifiările, pentru a identifica potențiale probleme: „A fost un cutremur de 5,6 grade, conform datelor pe care le-am primit. L-am simțit și în Brașov și a fost simțit în mai multe zone din țară, din fericire fără pagube, fără probleme deosebite. Noi, în secunda în care a avut loc cutremurul, la nivelul MAI, al IGSU, am început imediat verificările, dacă au fost probleme și, bineînțeles, fiecare Inspectorat pentru Situații de Urgență a fost sunat și întrebat și urmărite apelurile de urgență și solicitările populației. Bineînțeles, nu au fost probleme, dar asta ne îndeamnă să rămânem pregătiți. Cutremurele pot apărea oricând, poate peste 20 de ani, poate peste două minute, asta nu știm”, a declarat responsabilul MAI.

Raed Arafat și-a exprimat speranța că, tot ceea ce s-a făcut în ultima perioadă la nivelul Departamentului pentru Situații de Urgență, al IGSU pentru informarea și pregătirea populației, să aibă efect și oamenii să nu intre în panică și să fie pregătiți cu alimente, apă, medicamente pentru cel puțin trei zile.

Secretarul de stat a participat sâmbătă, la Brașov, la un ceremonial militar și religios, desfășurat în centrul orașului, cu ocazia primirii Drapelului de Luptă de către Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență „Țara Bârsei”.

Un cutremur cu magnitudinea 5,3 s-a produs la ora 2 şi 11 minute în România, în zona Vrancea. Directorul ştiinţific al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Mircea Radulian, a precizat, la Radio România Actualităţi, că seismele din Vrancea cu magnitudine mai mare de 5 pot genera replici, dar slabe şi puţine ca număr.

 În caz de cutremur puternic, trei sferturi dintre români ar fi afectați. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență recunoaște lipsa echipamentelor de intervenție. Arafat: Impactul în Bucureşti o să fie rău

Trei sferturi dintre locuitorii țării ar fi afectați, în cazul în care ar avea loc un cutremur puternic, întrucât infrastructora este „critică”, în multe zone, iar dotările cu echipamente pentru misiuni de salvare-căutare sunt slabe sau absente, potrivit Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), citat de Mediafax.

„România are o seismicitate ridicată, cu originea în zona Vrancea, în zonele subcarpatice şi mai puţin în părţile de nord-vest şi vest ale ţării. Edificatoare în acest sens sunt cutremurele majore care au avut loc în România şi urmările lor. Amintim cutremurul din 4 martie 1977, care a provocat 1.570 de morţi, peste 11.300 răniţi, 35.000 familii sinistrate şi 32.900 locuinţe prăbuşite sau grav avariate”, se precizează în proiectul Strategiei de consolidare şi dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) 2016-2025, aflată în dezbatere pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

Potrivit specialiștilor din cadrul structurilor de intervenție, în țara noastră există un risc de cutremur, astfel că, în cazul unui seism cu magnitudine mare, ar putea fi atectați trei sferturi dintre locuitorii țării.

„Riscul de producere a unui cutremur major se menţine, iar în zonele care pot fi afectate de acesta locuieşte 75% din populaţia României şi există importante elemente de infrastructură critică”, se precizează în proiectul Strategiei.

Totodată, și serviciul de urgență prezintă vulnerabilități în caz de cutremur. Un exemplu ar fi lipsa unor stocuri de materiale şi tehnică necesare gestionării unor situaţii de urgenţă majore. Totodată, 32 de clădiri în care pompierii își desfășparăactivitatea au risc seismic ridicat.

„Gradul de dotare modest sau chiar absent cu autospeciale, mijloace speciale de intervenţie şi echipamente pentru executarea unor misiuni operative: asanare pirotehnică, intervenţie CBRN, căutare-salvare urbană, căutare-salvare şi intervenţii specifice în apele teritoriale, adăpostire, înştiinţare-alarmare”, se precizează în capitolul care abordează vulnerabilităţile.

La începutul acestui ani, șeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, secretarul de stat Raed Arafat, declara că „se are în vedere achiziţia de tehnică pentru căutare şi salvare urbană şi dotarea specifică pentru intervenţiile la cutremure”. De atlfel, prin proiectul Strategiei de consolidare a IGSU se propune atragerea de fonduri pentru astfel de investiţii.

Potrivit acestuia, dacă un cutremur major ar avea loc, impactul în Capitală r fi dezastruos, a spus Raed Arafat, în luna august: „Din punctul nostru de vedere impactul în Bucureşti o să fie rău, adică o să avem victime, o să avem decedaţi, o să avem răniţi, o să avem mai multe clădiri căzute – asta nimeni nu ascunde şi se ştie şi din cazua asta insistăm pe luarea unor măsuri cât mai rapide pe partea de prevenire, cum s-au luat pe chestia cu localuri / cluburi care funcţionau în clădiri din centrul vechi în anumite zone”, a precizat Raed Arafat.

Potrivit datelor publicate pe site-ul Primăriei Capitalei, în Bucureşti sunt 773 de clădiri încadrate la diferite clase de risc seismic şi alte 75 care figurează ca fiind consolidate. Dintre cele 773, 183 de clădiri sunt în clasa I de risc seismic care prezintă pericol public, se mai arată în statistica Primăriei.

Potrivit proiectului Strategiei, pentru dezvoltarea IGSU se vor folosi bani de la Ministerul Afacerilor Interne, fonduri europene, credite externe garantate de Guvernul României, dar şi donaţii sau sponsorizări. Potrivit documentului, impactul bugetar pentru primii doi ani, 2016-2018, este de aproximativ 103 milioane de euro.

Un cutremur cu magnitudinea 5,3 s-a produs la ora 2 şi 11 minute în România, în zona Vrancea. Directorul ştiinţific al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Mircea Radulian, a precizat, la Radio România Actualităţi, că seismele din Vrancea cu magnitudine mai mare de 5 pot genera replici, dar slabe şi puţine ca număr.

harta-cutremur-bucuresti

 

 


Categorii

1. DIVERSE, Dezastre, calamitati, Video

Etichete (taguri)

, , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

3 Commentarii la “CUTREMUR atipic resimtit puternic in BUCURESTI si in alte zone ale tarii (Video). Care sunt cartierele cele mai vulnerabile din capitala?/ RAED ARAFAT in august: „Impactul în Bucureşti o să fie rău, adică o să avem victime, o să avem decedaţi, o să avem răniţi”

  1. Din pricina somnului destul de agitat a celui mic, am putut auzi zgomotul ce a precedat cutremurul de azi-noapte. Ceea ce m-a mirat insa, a fost faptul ca un zgomot similar (de mai mica intensitate insa) a putut fi auzit ziua, la orele pranzului, in conditiile vietii obisnuite a orasului. Nu o data, ci de doua ori, inainte si dupa sarbatoarea Sfintei Cruci la distanta de cateva zile. Desi eram in casa la orele acelea, cu geamurile larg deschise, au fost momente in care practic zgomotul orasului se estompa si se auzea in schimb un fel de vuiet surd care crestea treptat in intensitate pana ce avea sa se opreasca la fel de brusc cum incepuse si viata sa-si reia cursul firesc. Cat de atipic va fi fost cutremurul asta, doar cei ce se pricep cu adevarat stiu.

  2. @Carmen
    Zgomotele de care spui s-au mai auzit parca undeva in vara asta si parca la noi in tara, daca imi aduc bine aminte de informatia dintr-un articol din EVZ sau Adevarul. In teorie si poate si in practica, tehnica ar exista pentru a provoca un cutremur stimuland o zona cu miscari tectonice, insa zona Vrancei este una sensibila si mereu activa si mai mult ca sigur a fost un cutremur “natural”.

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune în Postul Nașterii Domnului

Carti

Documentare