CUTREMURUL DEVASTATOR DIN ITALIA, INTRE TRAGEDII, EROISM si MINUNI. Povestea lui Mihai si Domnica Harabor, parintii a 3 fetite, dintre care una de 3 saptamani. AMATRICE – ORASUL CARE A MURIT (video). BILANT PROVIZORIU PENTRU ROMÂNI: 10 morti, 16 disparuti.
- Digi24:
CORESPONDENŢE DIN ITALIA | Cutremurul a şters de pe hartă sate întregi. 10 români printre victime
Comuna Amatrice, cea mai puternic afectată de cutremurul din Italia, are în componenţă 61 de sate şi cătune.Unele dintre ele sunt minuscule, cu mai puţin de 20 de locuitori. Şi riscă să dispară pentru că nu va mai avea cine să le reconstruiască. Localnicii au murit sub zidurile prăbuşite sau sunt în vârstă şi nu mai au putere să o ia de la capăt. Cutremurul s-a soldat cu 290 de morți, dintre care 10 sunt români. Peste 200 de oameni au fost salvați de sub dărâmături. Alți 387 de oameni au fost răniți.
[…]
Cutremurul din Italia | Români, printre eroii salvatori
Italia este ţara în care trăieşte cea mai mare comunitate de români din afara graniţelor. Sunt peste tot, inclusiv în sate cu comunităţi de câteva mii de oameni. Au fost şi la Amatrice, la San Lorenzo şi Accumoli. 8 dintre ei au murit. Dintre cei care au rămas, au ieşit în faţă voluntarii, cei care nu au stat să-i ajute alţii. Au mers ei să-i ajute pe ceilalţi.
Marian Chiriluș este unul dintre cei doi fraţi consideraţi acum eroi de locuitorii din San Lorenzo. Miercuri dimineaţă, viaţa lui şi a familiei sale s-a schimbat complet. Seismul i-a trezit din somn şi abia au reuşit să se salveze.
„Cum am ieşit, am apucat să ieşim în piaţă şi s-a prăbuşit tot la pământ”, spune el.
Nu au avut timp să se gândescă la faptul că au pierdut tot ce au avut şi au rămas doar cu hainele pe care le aveau pe ei. Au sărit în ajutorul celor aflaţi în pericol. Şi-au ajutat mai întâi părinţii şi sora mai mica şi apoi s-au întors să îşi salveze vecinii.
„Ei nu puteau să iasă din casă. Marian a rupt uşa, am intrat după ei până sus. I-am scos pe toţi afară. După aia, mai era o familie cu doi copii în partea cealaltă. Aici era o româncă cu o băbuţă. Nu putea să iasă că uşa era blocată. Am rupt-o şi i-am scos afară şi pe ei”, spune Daniel, fratele său.
Nouă oameni sunt acum în viaţă datorită celor doi fraţi.
„Când vezi lumea că moare, frica o laşi deoparte. Cred că oricine era în locul meu ar fi făcut la fel”, spune Daniel Chiriluș.
Gestul lor i-a impresionat pe italieni.
„Românii au fost primii care au ieșit cand a avut loc cutremurul. Au fost primii care au venit. Daniel şi fratele său, doi băieţi români. Au fost fantastici. Împreună am bătut la uşa aia de acolo, a ieşit mama, mai întâi am scos copiii, apoi după ce am scos-o pe mamă, a cazut toată casa”, spune Mauro, salvator voluntar.
În faţa laudelor, Daniel rămâne modest.
„Nu mă simt mândru. Nu mă simt nimic. Simt că am putut să ajut şi mă bucur că i-am ajutat. Nu am cu ce să mă laud. Am făcut o faptă bună. Mai mult de atâta, nimic”, spune el.
Cutremurul din Italia. Doi copii români s-au salvat sărind de la etaj
Fiul Aureliei Dăogaru, femeia din Dolj moartă în urma cutremurului din Italia, a reuşit să supravieţuiască sărind de la etajul casei de vacanţă pe care familia o avea în localitatea Amatrice. Alessandro, în vârstă de zece ani, a sărit împreună cu un prieten, de asemenea român, care rămăsese peste noapte la el. Copilul a reuşit să îl salveze şi pe câinele său, a declarat pentru News.ro bunica băiatului.
Mariana Voinea, mama Aureliei Dăogaru, spune că nepotul său este în prezent internat în spital.
„Copilul s-a salvat. Ginerele şi fiica au murit practic în somn. Copilul dormea cu un prieten în altă cameră, şi mama lui e româncă. S-au salvat împreună, apoi a prins câinele, deoarece avea un câine, Macchia. Au sărit de la cinci metri înălţime”, a povestit Mariana Voinea.
Femeia spune că a plecat în Italia imediat după ce a văzut pe internet ceea ce s-a întâmplat în Amatrice.
„De dimineaţă am văzut pe internet ce s-a întâmplat şi cum nu ne răspundeau am plecat la ei. Vreau să mulţmesc în mod deosebit Ambasadei. Au făcut un serviciu impecabil”, a mai spus femeia.
Ea povesteşte că fiica sa, Aurelia, şi soţul acesteia, Fabio Graziani, locuiau de fapt în Nettuno, dar se aflau în vacanţă la Amatrice. Cei doi aveau şi o firmă care îşi desfăşura activitatea în Roma. Acum, rudele celor doi aşteaptă ca Alessandro să fie externat pentru a îi înmormânta.
„Până marţi în niciun caz. Aşteptăm să iasă Alessandro din spital, el este bine, dar vor să îl ţină sub observaţie. Copilului i-am spus deja ceea ce ştia, dar nu voia să creadă”, a mai spus Mariana Voinea.
Aurelia Dăogaru, în vârstă de 36 de ani, şi Fabio Graziani erau căsătoriţi de 13 ani, fiul celor doi, Alessandro, urmând să împlinească zece ani pe 11 decembrie. Aurelia a fost crescută doar de mama ei, Mariana Voinea, din anul 1991, ea locuind în comuna doljeană Piscu Sadovei până când a plecat în Italia.
Ministerul Afacerilor Externe a anunţat, sâmbătă, că a fost confirmată moartea altor doi cetăţeni români în cutremurul ce a afectat provincia italiană Rieti, numărul românilor morţi ajungând la zece, iar al celor dispăruţi fiind de 16.
Cutremurul din Italia | Povestea fetiţei care şi-a salvat, cu prețul vieții, sora
Povestea Giuliei şi Giorgiei Rinaldo, spusă sâmbătă, în timpul funeraliilor de stat pentru victimele seismului de la Amatrice, de episcopul Giovanni D’Ercole, a impresionat o lume întreagă, devenind un simbol al tragediilor, dar şi al urmelor de speranţă lăsate în urmă de cutremur, relatează Associated Press citat de News.ro.
Episcopul a povestit că miercuri seară, la circa 15 ore de la seism, s-a întors la biserica din dioceza sa, din localitatea Pescara del Tronto, pentru a recupera crucifixul.
El a văzut, la numai câţiva metri distanţă, pompierii care săpau cu mâinile goale după cele două surori, în vârstă de nouă, respectiv patru ani.
“Cea mare, Giulia, era întinsă peste cea mai mică, Giorgia. Giulia moartă, Giorgia în viaţă. Erau îmbrăţişate”, a spus preotul.
El a oficiat slujba sub crucifixul pe care l-a recuperat în acea seară, pe care l-a agăţat în sala de sport transformată în capelă improvizată, unde au avut loc funeraliile de stat.
Massimo Caico, pompierul care a scos fetele de sub dărâmături, a explicat că poziţia corpului fetei mai mari se pare că a creat o pungă de aer, care i-a permis Giorgiei să supravieţuiască.
Potrivit lui Caico, un labrador negru, Leo, a fost cel care a alertat echipele de salvare că este cineva sub dărâmături. Pompierii au început să sape şi au găsit mai întâi o păpuşă, apoi un picior de om – cel al Giuliei. Apoi au observat că pământul părea să se mişte “într-un ritm care părea să fie de respiraţie”.
“Poate că s-au îmbrăţişat în cursul nopţii sau de frică, iar trupul Giuliei a salvat-o pe Giorgia”, a spus Caico.
Sâmbătă, când italienii îndoliaţi şi-au luat adio de la Giulia şi de la alte 34 de victime ale cutremurului, Giorgia a împlinit patru ani. Ea şi-a petrecut ziua de naştere la spital. Potrivit presei locale, este în stare de şoc şi nu mai vorbeşte. Nu face decât să doarmă, să plângă şi să îşi ceară păpuşa şi mama, care a fost, la rândul său, rănită în cutremur.
Mulţi dintre cei care au venit sâmbătă la funeralii i-au adus cadouri, iar preşedintele italian Sergio Mattarella a vizitat-o pe micuţă la spital.
Între timp, presa italiană a publicat o scrisoare trimisă de un pompier micuţei Giulia, pe care nu a reuşit să o salveze. “Bună micuţo, scuze că am ajuns prea târziu. Din păcate deja nu mai respirai, dar vreau să ştii, de acolo de sus, că am făcut tot ce am putut pentru a vă scoate afară de acolo. Bună Giulia, chiar dacă nu mai cunoscut, te iubesc, Andrea”, a scris pompierul.
“M-am reintors ieri de la Amatrice la Roma si am un sentiment teribil de neputinta, pentru ca nu am reusit sa fac nimic pentru acea lume.” Eleonora nu vrea ca numele sa-i fie publicat. Lucreaza ca ingrijitoare la negru. Fara contract, ca multe romance din zona sinistrata. Se afla la Amatrice, intr-o casa de vacanta a familiei pentru care lucreaza. Intr-o casa de 100 de ani, izolata, de langa munte.
Desi spune ca nu a facut nimic, ea a reusit sa le salveze pe cele doua batrane de care are grija: una are 80 de ani, cealalta aproape 100. Le-a tras din pat si le-a convins sa iasa in strada si sa astepte ajutor in masina.A povestit pentru Hotnews.ro ce s-a intamplat in acea noapte pe care nu o va uita niciodata.
“Muntele parca plangea, venea catre noi”‘
Isi aminteste cu exactitate acele clipe: “Nu dormeam. Ma trezisem pe la 3, ma uitam pe fereastra. Erau doi tineri care faceau o cursa cu masinile pe podul de langa casa. M-am uitat la ei, nu e prima oara cand se fac curse pe acel pod. Apoi m-am intins in pat. Atunci a inceput.
Cand am auzit zgomotul infernal, pamantul inca nu se misca. Am deschis fereastra gandindu-ma ca erau tinerii cu masinile.
Nu intelegeam in primul moment. De la etajul intai, m-am gandit apoi ca o masina, vreun utilaj greu agricol, s-a izbit de casa si voiam sa fug pe scari sa vad bucataria. Abia atunci a inceput sa tremure tot. Mi-am zis ca se prabuseste ceva.
De la fereastra, aveam senzatia ca muntele vine peste noi si ca toata casa se duce catre rau. Asa, de la dreapta la stanga. Mi se parea ca plange muntele, cu tot acel zgomot, acel vuiet de nedescris.
Apoi, alta zguduitura, parca sarea casa de data asta. Auzeam pocnete pe acoperis, nu stiam ce cade. A doua zi am vazut ca erau tiglele.
“M-am rugat sa ies intreaga sau sa mor imediat”
M-am imbracat repede cu ce aveam. In timp ce imi puneam o pereche de pantaloni, a sarit patul cu tot cu mine. Fractiuni de secunda. Am iesit din camera si imi amintesc ca am vazut icoana cu Maica Domnului pe care mi-o adusesem in valiza si am pus-o pe noptiera.
M-am rugat sa ies vie si intreaga, sau sa mor imediat. Sa nu fie o agonie”.
Pe hol, lumina nu mai era, desi in baie se mai vedea ceva, dar slab. Povesteste cum s-a repezit catre dormitorul batranelor, aflat tot la etaj: “In toata zona casele sunt construite cam la fel. Sunt case de munte, nimeni nu are camere de dormit la parter, unde e doar bucataria si sufrageria. Toti dorm la etajul unu sau doi”.
“Am vazut ora pe tableta: 3:38”
Batranele nici nu au simtit primul cutremur: “Abia se trezeau, nu au inteles ce s-a intamplat. Le spuneam ca e cutremur, se uitau la mine si nu ma credeau. Nu voiau sa coboare, sa se imbrace si sa iasa din casa. Le-am tras afara cu forta, am luat niste haine in fuga si tableta. Am vazut ora pe ecran, 3:38.
Una din batrane abia merge, am adus-o impreuna cu cealalta jos. Dar nu mai am nici eu forta de acum cativa ani. Daca eram singura, nu as fi reusit. Parea o eternitate sa o coboram. Singurul meu gand era : Ce se intampla cu ele, daca una cade, isi rupe piciorul? Sau are un infarct de spaima? Ce fac eu ?”
“Casa a alunecat ca pe saniuta , dar a rezistat”
Afara, Eleonora si-a dat seama ca o parte din anexele casei batranesti se mutasera efectiv din loc, chiar daca erau constructii noi: “Din fericire, casa noastra a rezistat, dar a alunecat cu tot cu terenul pe care e construita. Ca pe saniuta.”
A inceput sa-si dea seama de ce se intampla. Apoi povesteste ca a scos masina din curte: “Batranele spuneau ca nu vor sa stea in masina la 3 noaptea, pentru ca e izolata casa si le e frica”.
Apoi a intrat din nou in casa, singura: “Am reusit sa iau o geanta cu telefoanele mobile, medicamentele pentru “bunica” si niste biscuiti pentru ea, ca e diabetica. Si pampersii lor. Si o pereche de ochelari. Aveam lanterna pe care o luasem prima oara”.
A mai intrat o data in casa, in timp ce continuau replicile cutremurului: “Am luat o baterie pentru celular, portofelele cu niste bani. Am controlat cum am putut, casa, sa vad daca sunt crapaturi mari. Cand mai venea o ‘scossa’ (cutremuratura), sarea casa. Dar nu se vedeau crapaturi.
Acum nu stiu daca sa rad sau sa plang, dar geanta aia neagra in care aveam lucrurile, am tinut-o langa mine toata noaptea, in timp ce pamantul se tot misca. Ciudat e ca replicile le simteam doar eu, batranele nu. Intuneric peste tot, noi in masina, asteptand sa se lumineze de ziua”.
“Abia dimineata, au inteles prin ce pericol au trecut”
Intre timp, celularul a inceput sa sune: “Rudele de la Roma au spus ca vin sa ne ia. Catre ora sapte am intrat in casa, sa le pregatesc ceva cald. Nu era miros de gaz si aveam din nou curent. Am deschis televizorul si am vazut ce s-a intamplat.
Abia atunci batranele si-au dat seama ca am avut dreptate. Ca le-am salvat”.
A doua zi, au aflat de dimensiunile tragediei: “Cred ca singura casa ramasa in picioare e a noastra. Altele sunt distruse. Unele erau noi, abia renovate. Nici podul nu a rezistat. Terenul a alunecat si s-a rupt”.
Batranele de care Eleonora are grija au rude la Amatrice, locuiau mai in centru. Toate s-au salvat. Dar alte persoane, pe care romanca le stia, nu mai sunt: “Farmacista draguta de la care cumparam mereu, nu mai e. Nu mai e nici proprietarul macelariei. Nici baiatul care lucra la bar. Ne cunosteam putin cu toti, pentru ca toata comunitatea participa la sarbatorile de vara care se organizeaza in fiecare an”.
De atunci, abia azi noapte a reusit sa doarma mai mult. A supravietuit: “M-am lovit la glezna, la genunchi, m-am zgaraiat la mana in timp ce coboram scarile.
M-am gandit ca daca mor, nici nu are cine sa ma recunoasca, nicio ruda apropiata aici. Lucrez la negru sa platesc rata la o casa in Romania, 350 de euro pe luna. Am auzit ca au ramas doi copii orfani la Amatrice, o fetita si un baiat. Eu nu am copii, nu am parinti. Cand am aflat la stiri despre ei, mi-a plans sufletul. Am simtit ca as vrea sa iau fetita la mine, sa o adopt. Dar cum as putea sa fac, cu munca pe care o am?”
- Gandul:
Ana Maria, martor la infernul din Italia: „Coşmarul nu se mai termină. E foarte multă frică”
O tânără din Sinaia, stabilită de trei ani în oraşul italian Rieti, a relatat, pentru Mediafax, momentele de coşmar prin care a trecut miercuri dimineaţă, când a avut loc cutremurul ce aproape a ras din temelii localitatea Amatrice. “Coşmarul nu se mai termină. Orice mişcare, orice sunet … rămân blocată, mă ia tremuratul. În stradă vezi numai ambulanţe, carabinieri şi sute de elicoptere”, declară aceasta.
Ana Maria Rotaru este o tânără de 30 de ani din Sinaia, mama unui copil, care a plecat în Italia pentru un trai mai bun, iar de trei ani munceşte în Rieti. La mai bine de 50 de ore de la cutremur, Ana Maria Rotaru susţine că abia a reuşit să îşi revină din sperietură. Aceasta a povestit că dormea în momentul în care s-a produs primul cutremur.
“Eram cu faţa la perete, într-un pat de o persoană. La primul impact m-a aruncat cu faţa în perete. M-am speriat rău. Pe moment n-am gândit la cutremur. Am deschis ochii în cameră, nu era nimeni, iar patul se zguduia rău de tot. Pentru câteva secunde m-a dus gândul la un diavol, la o chestie necurată, iar în următoarele secunde am înţeles că e cutremur. Nu ştiam ce să fac. M-am ridicat. Se zguduia tot”, îşi aminteşte Ana, care relatează că s-a dus apoi la bătrâna cu care locuieşte: “Am ţinut-o de mână, sperând şi rugându-mă la Dumnezeu să se termine cu bine”.
Dar şirul cutremurelor a continuat, însă Rieti nu este cel mai afectat oraş.
“Primul a fost marţi, noaptea. A fost unul a doua zi la prânz, unul miercuri seară, iar miercuri noapte alte două. Foarte multă frică. Sincer, am rămas şocată. Orice mişcare, orice sunet .. rămân blocată, fără să mişc şi mă ia tremuratul. În stradă, de două zile vezi numai ambulanţe, carabinieri şi sute de elicoptere. Coşmarul nu se mai termină”, mai povesteşte femeia.
“Cea mai afectată localitate, Amatrice, e aici aproape. Acolo a făcut dezastru. De oraşul ăla s-a ales praful, nu mai există nimic în picioare. Ei de dimineaţă până seara caută în continuare. Aici, ei obişnuiesc ca fiecare oraş să aibă festivalul lui. Weekend-ul acesta era la <festa della amatriciana>, erau foarte mulţi turişti veniţi, erau multe persoane venite în vizită, veniseră pentru festa”, spune tânăra.
Întrebată dacă are de gând să se întoarcă în România, de frica altor cutremure, Ana Maria Rotaru a spus că intenţionează să rămână în Italia pentru că nu vrea să renunţe.
Noul bilanţ al victimelor cutremurului din Italia a ajuns la 267 de morţi şi aproximativ 400 de răniţi, potrivit Serviciul italian al Protecţiei Civile, citat de site-ul affaritaliani.it. Pe de altă parte, vineri dimineaţă, al şaselea român care şi-a pierdut viaţa în cutremurul din Italia a fost confirmat de Ministerul Afacerilor Externe.
- TVR:
Românii plecaţi voluntar spre localitatea Amatrice să îi ajute pe oamenii blocaţi acolo nu pot intra în oraş din cauza dărâmăturilor. Clădirile şubrezite de cutremur s-au prăbuşit în ultimele două zile. Cei care au reuşit să scape cu viaţă povestesc înspăimântaţi prin ce-au trecut.
Sergiu Balaban e jurnalist şi locuieşte în Italia în zona unde cutremurul a ras de pe faţa pământului câteva localităţi. La el în comună însă, toată lumea e teafără. Cu toţii au strâns donaţii pentru sinistraţii din Amatrice şi au plecat într-acolo să dea o mână de ajutor.
Sergiu Balaban, jurnalist la “Vocea Străzii”: „Drumurile care făceau legătura între Amatrice şi drumurile naţionale sunt din nou blocate. Accesul presei nu e posibil. Ne aflăm la câţiva km de Amatrice împreună cu un convoi de alpinişti şi salvamontişti care au şi câini antrenaţi special să salveze şi care urmează să intervină, pentru că majoritatea caselor prăbuşite au fost afectate în dimineaţa aceasta. Ieri, casele erau întregi, nu ştim dacă oamenii au fost evacuaţi înainte sau se află şi victime printre mormanele de pietre şi cărămizi. Toate hotelurile sunt pline cu oameni care au fugit din calea dezastrului”.
Tatiana a scăpat ca prin minune dintre dărâmături, chiar în ziua în care a împlinit 42 de ani. Ea are grijă de o bătrână în satul Cornillo Vechio, situat fix în epicentrul cutremurului. Ne-a povestit înspăimântată cum a reuşit să coboare de la etajul al doilea şi să iasă afară pentru a chema ajutoare.
Tatiana, româncă aflată la lucru în Italia: „Norocul meu că nu închideam uşa cu cheia în fiecare seară, am fugit până la fiu-su, el nu putea să iasă din casă. Ei au doi copilaşi gemeni. Nu puteau să iasă că era uşa blocată. Şi în momentul în care au reuşit să iasă din casă mi-au dat în braţe o fetiţă şi fiu-său a mers şi a scos bătrâna din casă. Ne-am dus pe porţiunile de şosea unde stătea toată lumea, fără papuci, în pijama, cum eram. Eu m-am întors. Pentru mine, important e telefonul, laptopul şi buletinul. Ieri a fost şi ziua mea şi ştiam că o să mă sune fata mea când o să vadă la ştiri şi o să se îngrijoreze dacă nu răspund. Am riscat să se prăbuşească casa pe mine, dar am zis că trebuie să iau lucurile alea. Îi mulţumesc lui Dumnezeu că nu am încuiat uşa cu cheia”.
Aproape toate comunităţile de români sunt implicate în găsirea conaţionalilor care au probleme după cutremur. Vin informaţii din toate părţile şi, de obicei, se strâng la parohii.
Poveştile românilor victime ale cutremurului din Italia. Cei mai mulţi sunt din judeţele Moldovei
MAE: 10 români au murit după cutremurul din Italia. 16 sunt dispăruţi
Ministerul Afacerilor Externe anunță că a fost confirmat decesul altor 2 cetăţeni români. Astfel, numărul cetățenilor români care și-au pierdut viața în urma cutremurului din Italia este de 10 persoane, se arată într-un comunicat. 16 români sunt daţi dispăruţi, potrivit celor mai recente date. Sâmbătă este zi de doliu național în Italia, în memoria celor 290 de oameni care şi-au pierdut viaţa, potrivit celui mai recent bilanţ, după cutremurul de miercuri.
ACTUALIZARE Telejurnal 18 291 de oameni au murit după cutremurul din Italia. Jurnalistul Sergiu Balaban a ajuns în Amatrice după ce a urmărit un convoi de ajutoare, pe un drum forestier, ocolind foarte mulţi kilometri.
Corpurile neînsufleţite recuperate dintre ruine sunt transportate la un centru improvizat de autorităţi. De aici sunt preluate de persoanele care trebuie să se ocupe de identificare.
O româncă din Roma a venit împreună cu un preot ortodox ca să facă o ultimă rugăciune pentru românii care au pierit după cutremur.
ACTUALIZARE Telejurnal 14.00 Sicriele cu 34 dintre victimele cutremurului au fost aranjate într-o sală de sport înaintea funeraliilor de stat. Printre aceste prime victime care vor fi înmormântate se numără şi 2 copii.
Nu-i cunoşteam, dar mă doare sufletul pentru ei. Oameni care au pierdut tot: locuinţele, pe cei dragi, toate lucrurile pentru care s-au sacrificat în viaţă.
La funeraliile organizate în capitala regională Ascoli Piceno participă premierul şi preşedintele Italiei.
Şeful statului, Sergio Mattarella, a vizitat sâmbătă dimineaţă localitatea Amatrice, unde au murit peste 200 de oameni. Preşedintele le-a mulţumit membrilor echipelor de salvare, care au promis că nu se vor opri din căutat până nu vor fi siguri că nu se mai află nimeni sub dărâmături.
La eforturi contribuie şi foarte mulţi voluntari.
Colaborarea este un element fundamental în cadrul acestui efort. Au venit aici mulţi care nu sunt afiliaţi vreunei organizaţii, dar care vor să ajute.
Eforturile lor au fost îngreunate şi de cele peste 1.000 de replici înregistrate după mişcarea telurică de miercuri.
ACTUALIZARE 12.27 Ministerul Afacerilor Externe a anunţat că a fost confirmat decesul altor 2 cetăţeni, ridicând la 10 numărul românilor care și-au pierdut viața în urma cutremurului din Italia.
În ceea ce privește semnalările privind cetățenii români declaraţi dispăruți, numărul cazurilor aflate în atenția Ministerului Afacerilor Externe este în acest moment de 16 persoane.
Verificările complexe sunt efectuate de echipele consulare mobile, atât în baza informațiilor oficiale furnizate de către autoritățile italiene, cât și a celor primite din partea familiilor celor dispăruți, precizează Ministerul Afacerilor Externe într-un comunicat.
Echipele consulare mobile ale Ambasadei României la Roma şi Consulatului General al României la Bologna sunt în continuare pe teren şi fac toate demersurile necesare pentru a verifica şi confirma, pe toate canalele disponibile, situația persoanelor de cetăţenie română declarate dispărute. Verificările se derulează în permanentă coordonare cu autoritățile italiene.
Ambasada României la Roma şi Consulatul General al României la Bologna îşi desfăşoară activitatea la capacitate maximă pentru a acorda asistenţă consulară cetăţenilor români afectaţi de seism.
[…]
Numărul provizoriu al persoanelor decedate a ajuns sâmbătă la 290, a anunţat Protecţia Civilă sâmbătă la prânz.
În cursul nopţii au fost găsite 3 trupuri neînsufleţite sub dărâmăturile Hotelului Roma.
În cursul nopţii s-a înregistrat o replică a cutremurului de 4 pe scara Richter, în provincia Ascoli Piceno. În total, peste o mie de replici au fost înregistrate după puternicul seism. Clădiri puternic afectate, dar care încă mai erau în picioare, s-au prăbuşit. Un pod care făcea legătura cu Amatrice a fost închis vineri din cauza riscului de prăbuşire, îngreunând operaţiunile de salvare.
Mişcarea telurică a fost atât de puternică, încât oraşul cel mai apropiat de epicentru, Accumoli, s-a scufundat cu 20 cm, potrivit Institutului italian de geofizică.
Pentru 40 dintre victimele cutremurului au loc sâmbătă funeralii de stat.
Preşedintele Sergio Mattarella și premierul Matteo Renzi participă la prânz la o ceremonie funerară pentru victimele din Arquata del Tronto și Pescara del Tronto, munții Apenini.
Ceremonia se desfăşoară într-un gimnaziu din orașul Ascoli Piceno.
O altă ceremonie va avea loc săptămâna viitoare pentru victimele de la Accumoli și Amatrice – de cealaltă parte a masivului muntos din centrul Italiei.
Premierul Italiei a declarat de stare de urgenţă în Amatrice, permiţând deblocarea a 50 de milioane de euro pentru operaţiunile de urgenţă.
Doneaza pentru filmul "Scrum"
http://stirileprotv.ro/stiri/international/8-romani-7-adulti-si-un-copil-de-11-ani-morti-in-italia-o-femeie-din-vaslui-gasita-sub-daramaturi-cu-buletinul-in-mana.html
http://vremurivechisinoi.blogspot.ro/2016/08/comunicatul-episcopiei-ortodoxe-romane.html