DOSARUL ELECTRONIC DE SANATATE: licitatie “cu cantec” a CNAS

• Jurnalul: HP, respinsă cu citate din Wikipedia

Circ de la o licitaţie CNAS de 30 de milioane de euro pentru “dosarul electronic de sănătate”. România este pe cale să piardă fonduri europene nerambursabile în valoare de 130,9 milioane de lei din cauza unei licitaţii de cascadorii râsului, în care statul a ales o oferta mai scumpă, iar la final ar putea pierde tot.

Este vorba de “dosarul electronic de sănătate”, denumire pompoasă sub care se ascunde monitorizarea şi digitalizarea stării de sănătate a fiecărui român pe parcursul întregii vieţi. Mai exact, atunci când te duci la spital, fiecare doctor va accesa istoricul fiecăruia, ce afecţiuni a suferit, ce operaţii a făcut, alergii, teste de laborator sau ce medicamente a luat. Lucru de ajutor pentru diagnosticare şi tratare.

Ei bine, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a realizat întâi de toate un simulacru de licitaţie, care a fost anulată în luna septembrie 2011 de către Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) pentru “abateri grave de la prevederile legislative”.

Ca urmare, CNAS a reluat licitaţia, iar un anunţ a fost publicat în sistemul electronic de achiziţii publice în data de 11 noiembrie 2011. Depunerea ofertelor a avut loc în data de 8 mai 2012, dată la care s-au prezentat firmele Teamnet, HP, ASSECO, UTI, IBM şi Romsys. Aici oferta IBM este descalificată din cauză că nu a conţinut garanţia de participare în original, aşa cum cere legislaţia. În urma deschiderii ofertelor, au rămas în competiţie pentru atribuirea contractului HP ­ care oferise circa 12,5 milioane de euro, Romsys ­ 14,8 milioane euro, Teamnet ­ 16,5 milioane de euro, UTI ­ 18,5 milioane euro şi ASSECO ­ 22,5 milioane euro. Aceasta din urmă este descalificată în următoarea etapă pe motiv că nu a răspuns la clarificările solicitate de CNAS.

Din “perlele” statului

În data de 12 octombrie 2012 Casa de Sănătate desemnează UTI drept câştigător, descalificând HP pe motive tehnice. Iar circul abia de acum începe. HP, care este un gigant în domeniul tehnologiei şi care oferise mai puţin, contestă rezultatul licitaţiei pe motiv că a fost descalificată din motive generice. Pe parcurs, CNAS transmite că din termenii folosiţi pentru stocare ­ ca “suportă media de tip WORM” sau “sistemul oferă atât suport WORM” ­ nu reiese includerea mediilor propriu-zise, ci doar asigurarea suportului pentru acestea! În altă parte, mărul discordiei îl constituie suportul pentru o serie de algoritmi de criptare a informaţiilor, unde CNAS îşi justifică alegerea cu linkuri către Wikipedia. Ce spune instituţia despre asta? “Consiliul constată caracterul tendenţios şi speculativ al susţinerilor autorităţii contractante, atunci când susţine că un procesor Intel cu AES New Instruction nu este un dispozitiv specializat echivalent”.

Soluţia CNSC

Pe parcurs, însă, UTI face şi ea o cerere de intervenţie în interes propriu, cerând respingerea plângerii HP.  Tot atunci, contestatoarea analizează oferta UTI şi acuză o serie de neconformităţi. Mai departe, în 7 decembrie, CNSC admite în parte contestaţia HP. Iată ce scrie în decizie: “Consiliul admite contestaţia, anulează rezultatul procedurii consemnat în raportul procedurii de atribuire nr DB/7600/09.10.2012, privitor la oferta desemnată câştigătoare (UTI ­ n.r.) şi la oferta contestatoarei (HP ­ n.r.) şi obligă autoritatea contractantă la continuarea procedurii, în maxim 5 zile de la primirea prezentei, prin reevaluarea ofertelor în cauză, în conformitate cu cele reţinute mai sus”. În privinţa neconformităţilor, CNSC “constată că autoritatea contractantă, în mod eronat a declarat câştigătoare oferta UTI Grup SA, în condiţiile în care aceasta nu a făcut dovada îndeplinirii tuturor cerinţelor de calificare solicitate în fişa de date a achiziţiei”.

Acum rămâne să se reevalueze tot procesul şi să se încheie un contract până în martie 2013 pentru a nu pierde finanţarea din Programul Operaţional Creşterea Competitivităţii Economice. În caz contrar, banii pentru proiect ar putea veni de la buget, adică tot din buzunarul nostru, al fiecăruia. Pentru executivul care intră în pâine deja există o primă problemă de rezolvat. 30 de milioane de euro din fonduri europene riscă să fie pierduţi. O temă de maximă urgenţă.

Legaturi: