Eutanasia, clonarea si PERICOLUL TRANSPLANTULUI DE ORGANE: CUM DEVINE STATUL PROPRIETARUL TRUPULUI TAU/ Deconstructivismul sau DEMOLAREA SOCIALA

23-07-2013 18 minute Sublinieri

donare-organe-main

  • Cultura Vietii:

“Oamenii au uitat ce au facut nazistii, stalinistii, au uitat ce inseamna omorul institutionalizat al celor vulnerabili”

Interviu cu dna Jacqueline Laing, conferentiar universitar la Catedra de Drept a Universitatii Metropolitan Londra, Marea Britanie. Realizat de Larisa Iftime pentru Asociatia Provita Media

laing2Jacqueline Laing este unul dintre specialistii in drept din Marea Britanie, care a luat atitudine publica fata de legalizarea eutanasiei in tarile Uniunii Europene, in mod special in Marea Britanie. A publicat numeroase articole si eseuri critice de bioetica in ziare de mare tiraj, precum “Daily Mail”, si in reviste de specialitate din Marea Britanie. Este co-autor al volumului “Human Lives” si are in pregatire o carte despre jurisprudenta, drept si morala.

– Doamna Laing, de ce este tot mai acceptata ideea de eutanasie in societatea moderna?

– Cred ca, in primul rand, trebuie sa respingem ideea ca anumiti oameni nu merita sa-si traiasca viata. Aceasta idee este o reminiscenta a conceptului nazist “lebensunwerten Lebens”, adica “vieti care nu merita sa fie traite”. Era un concept arbitrar. Cine ar trebui sa decida ca o persoana merita sau nu sa traiasca? Acest concept este inclus in ideea ca anumiti oameni au o calitate a vietii atat de joasa, incat nu merita sa fie protejata de lege. Intr-o societate, care se afla deja pe panta declinului, in sensul ca nu are destui oameni care sa-i ingrijeasca pe cei bolnavi, pe moarte si pe cei cu handicap, in acest mediu, eutanasia devine un mijloc important de a rezolva problemele puse de acestia.

De fapt, este un cerc vicios – avand mai putini copii, exista mai putin oameni ca sa-i ingrijeasca pe cei batrani sau bolnavi. In acest mediu, se impune imperativ optarea pentru o solutie ieftina. Si solutia ieftina inseamna sa nu se acorde nici un ajutor pentru bolnavi si batrani. Se pare ca toate tarile din Vest se afla in acest cerc vicios. In aceste tari, exista tot mai putini si mai putini oameni tineri care sa-i ajute pe cei batrani si bolnavi. Problema este si mai grava, daca luam in considerare faptul ca tarile europene opteaza tot mai mult pentru legalizarea acordului prezumat in donarea de organe.

– Care ar fi pericolul acestei optiuni? Este rau sa existe legi privind donarea de organe?

– Acest lucru presupune faptul ca organismul tau, corpul tau, la moarte, devine proprietatea statului, daca nu ai dispus sa se procedeze altfel. Repet, corpul tau devine proprietatea statului si medicii pot sa-ti preleveze organele. Acest lucru este foarte, foarte periculos, deoarece plaseaza persoana umana intr-o pozitie periculoasa. Avem deja dovezi care sugereaza ca unii oameni, carora li s-au prelevat organele, nu erau decedati pe deplin. Si este foarte dificil sa dovedesti omuciderea, deoarece prezumtia este in favoarea prelevarii organelor. Toate tarile europene se indreapta spre acceptarea acestui lucru din cauza tratatelor trans-nationale, care sunt tot mai mult invocate. Exista o Conventie pentru biomedicina, care incearca sa se impuna in legislatiile nationale, ca oamenii sa opteze pentru acordul prezumat in donarea de organe, fapt care reprezinta un act sinistru. Acest act duce la ideea ca persoana umana este o proprietate a statului.

Realitatea este ingrozitoare, pentru ca o data adoptata o asemenea lege, putem avea oricand aceasta soarta. Vom ajunge sa ne tatuam pe corp refuzul privind donarea de organe, pentru a fi siguri ca nu vom fi inclusi in acest sistem. Repet, este o actiune profund periculoasa. Italia are deja o astfel de lege, Spania, la fel. Si exista presiuni din partea unor organizatii internationale, cum ar fi International Transplant, Ethics Committee, grupuri autoproclamate de experti, care sustin ca este acceptabil sa se preleveze organele oamenilor care nu si-au dat consimtamantul asupra acestui fapt. Intr-un articol important, publicat in revista britanica The Lancet, omul de stiinta Hoffenberg R. si alti 9 academicieni, s-au pronuntat in favoarea prelevarii organelor, fara consimtamantul pacientilor. Iata oameni de stiinta care spun, prelevati-le organele, inclusiv organele vitale, este acceptabil.

– Care sunt normele si legile UE pe care acestia le invoca?

– Ei sustin acest lucru in reviste de stiinta sau conventii internationale. Apoi tratatele internationale sunt implementate in legile interne ale tarilor. Este foarte, foarte dificil sa instiintezi oamenii si sa-i pui in alerta in legatura cu pericolul acestor dezbateri. In general, oamenii sunt preocupati de pop-staruri, de fotbal. Iar a incerca sa publici un articol pe aceasta tema in marile ziare trebuie sa le dai telefon continuu si sa le spui ca vrei sa faci publice anumite lucruri, ca vrei sa informezi oamenii despre un anume pericol. Presiunile se fac de la nivel inalt.

– Ce tip de eutanasie se practica in tarile europene?

– In opinia mea, exista eutanasie prin infometare (adica pacientul in coma este deconectat de la alimentatia artificiala), iar, daca in Marea Britanie va intra in vigoare Legea privind incapacitatea mintala, se va introduce de fapt eutanasia prin “testament dat in timpul vietii” sau prin procuri emise in timpul vietii pentru reprezentanti numiti de tribunale, autorizati sa dispuna retragerea alimentatiei artificiale, precum si sa refuze tratamentul pentru salvarea vietilor pacientilor aflati in coma sau incapacitate mintala. In cazul pacientilor in coma sau in stare vegetativa persistenta, care nu au decedat, acestia pot fi pur si simplu infometati pana la moarte, prin deconectarea de la aparate.

Daca se va adopta aceasta lege, pe langa tribunale, acest lucru va fi autorizat prin testament, prin reprezentantii numiti de tribunal sau de avocati care sa decida in locul pacientului. Toate aceste trei institutii vor fi autorizate sa ia decizii de viata si de moarte. Trebuie sa ne gandim aici la un lucru ingrozitor: acesti pacienti, care vor fi lasati sa moara, se vor chinui zile si poate saptamani intregi. Iar reprezentantii lor vor fi disperati ca acest lucru sa se intample cat mai degraba. In acest caz, nu suntem foarte departe de injectia letala. Devine inevitabil, o data mecanismul declansat, ca omuciderea aprobata de medici, sa devina o rutina.

Exista o tendinta a legislatiei UE de a fi deasupra legislatiilor nationale

– Ce tari din Uniunea Europeana au cele mai mari probleme in acest sens?

– Olanda, desigur. Mai recent, am fost foarte surprinsa sa aflu despre optiunea privind prezumtia in donarea de organe. Acest lucru nu mai este nici macar eutanasie voluntara. Acest lucru priveste, literal, intreaga persoana umana, intregul organism ca proprietate a statului, care poate fi “accesat” in scop de transplant. Este o atitudine complet noua. Am fost foarte surprinsa sa aud ca Spania si Italia deja au adoptat aceste legi. Marea Britanie nu are asa ceva. Si interesant este ca sustinatorii pro-vita inca nu sunt interesati de acest lucru, absolut vital. Trebuie sa ne gandim la gravitatea acestei fapte: o persoana umana, canada-eutanasiain toata integritatea ei, este vazuta ca o proprietate, caruia urmeaza sa i se “recolteze” organele, cu exceptia cazurilor in care declara ca nu este de acord cu asta. Vedem ca statul incearca sa sistematizeze o abordare a persoanei umane, foarte, foarte periculoasa.

– Acceptarea eutanasiei are motive economice sau si de mentalitate?

– Cred ca, in multe cazuri, este un mod eronat de compasiune, daca as putea spune asa. Oamenii vad ca multi alti semeni ai lor sufera si au impresia ca vor trai o viata intreaga cu aceasta suferinta langa ei. Atunci vor sa puna capat cat mai repede acestei suferinte si considera ca sunt mai plini de compasiune pentru acestia, daca le-ar curma suferinta cat mai repede. Solutia lor insa este sa scape de cel suferind. Problema este ca, o data instituit omorul cu aprobarea medicului, devine aproape imposibil sa demonstrezi, in mod legal, un omor, omorul cu intentie.

– Care sunt zonele din societate care lupta impotriva eutanasiei? Biserica?

– Biserica, in special Biserica Catolica. De altfel, nu am auzit alte biserici sa se ridice fatis impotriva eutanasiei.

– Ce puteti spune despre clasa politica, despre organizatiile din societatea civila? Care dintre acestea se opun eutanasiei?

– In primul rand, organizatiile care reprezinta oamenii cu handicap sunt absolut impotriva eutanasiei. Oamenii care ii reprezinta pe cei cu dizabilitati sunt foarte hotarati impotriva eutanasiei. Foarte adesea, acestia devin cei mai elocventi exponenti ai campaniilor anti-eutanasie. Ei spun ca eutanasia pune in pericol viata oamenilor cu handicap.

– Dezvoltarea biotehnologiei moderne va creste sau va descreste tendinta catre eutanasie?

– Nu stiu… Cred ca este si o problema filozofica… Exista de asemenea o teama de durere si adesea se uita ce inseamna omor cu acordul statului. Oamenii au uitat ce au facut nazistii, au uitat ce au facut stalinistii, au uitat ce inseamna omorul institutionalizat pentru cei vulnerabili, pentru ca oamenii se gandesc la cu totul altceva: la staruri, la fotbal sau cum sa-si cumpere o casa mai buna etc. Oamenii devin tot mai deschisi la ideea ca nu pot trai in suferinta si atunci pot foarte usor semna un document, in care sa spuna: in caz de incapacitate mintala, rog sa nu mi se acorde nici un tratament. Dupa cazul Tony Bland (un tanar englez intrat in coma, dupa ce a fost calcat in picioare, intr-o busculada pe stadion, la un meci de fotbal, care a sfarsit prin retragerea tubului de alimentatie artificiala), oamenii pot nici sa nu-si dea seama ca alimentatia artificiala inseamna tratament. Exista lucruri pe care oamenii pur si simplu nu le cunosc. Ei nu stiu ca semnand aceste formulare, ei opteaza pentru moarte prin infometare…

– Legislatia din UE se indreapta spre legalizarea eutanasiei?

– Nu sunt specialist in legislatia UE, insa mi se pare ca exista o tendinta a legislatiei UE de a fi deasupra legislatiilor nationale. Si se pare ca legislatia UE se indreapta spre institutionalizarea eutanasiei in lumea occidentala.

– Eutanasia este legata de moralitate, de lumea moderna sau este o problema mai veche, care a iesit acum la suprafata si trebuie rezolvata?

-Alimentatia artificiala a aparut de curand, insa, in final, acesta este un pas inainte a stiintei medicale de a imbunatati viata pacientilor. Desi pacientii in coma, in stare vegetativa persistenta, pot fi adesea hraniti si manual. In noile circumstante, se presupune ca poti impiedica chiar si acest lucru. Nu pentru ca i-ai face un rau pacientului, ci pentru ca pacientul ar avea o “calitate inferioara a vietii”, pentru a i se garanta alimentarea. Este de fapt filozofia utilitarista, care spune ca trebuie sa iei in considerare durerea mare la care este expus pacientul si mai degraba sa curmi viata suferindului, decat sa-i curmi suferinta. Adica eradichezi durerea, facand sa dispara suferindul.

– Grija pentru oamenii cu handicap ar putea fi o solutie la eutanasie. Lumea a devenit foarte atenta la problemele oamenilor cu dizabilitati.

– Da, in mod paradoxal, da… Cea mai mare rezistenta in fata eutanasiei vine de la acesti oameni.

Filozofia utilitarista spune ca mai degraba sa curmi viata suferindului, decat sa-i curmi suferinta

– Care este legatura intre eutanasie si cercetarea pe embrion?

– Ambele deriva dintr-o filozofie, asa-numita personistica, filozofie ce priveste fiinta umana ca neavand o valoare in sine, in afara de faptul cand aceasta demonstreaza anumite calitati. Un profesor din Australia, Peter Singer, utilitarist convins, care a predat aproximativ 25-30 de ani la Universitatea Monash din aceasta tara si care a avut o influenta foarte mare in crearea primelor clinici de fertilizare in vitro de aici, sustine foarte mult cercetarea pe embrion. In cartea sa, “Practical Ethics” (“Etica practica”, n.tr.), acesta dezvolta ideea ca este permis sa iei viata unui copil de o luna – atentie!, a unui copil de o luna, nu a unui fat – pe motiv ca un copil de o luna nu este o persoana. Si sustine ca o persoana este cineva care demonstreaza rationalitate, constiinta de sine si autonomie – trei criterii ale personalitatii. El sustine ca persoanele au drepturi, iar fiintele umane in sine nu au drepturi. Numai in momentul in care fiinta umana devine persoana, incepe sa aiba drepturi, asta este ideea sa.

Acest lucru fundamenteaza ideea sa ca un copil de o luna nu este rational, nu gandeste, nu are constiinta de sine si nu este autonom. Prin urmare, profesorul Singer sustine ca este normal sa ucizi un copil, daca parintii nu-l doresc. Cu atat mai mult daca copilul este cu handicap sau are vreo boala. Acest lucru decurge din ideea sa ca numai persoanele conteaza, numai persoanele pot fi protejate de lege. Problema cu aceasta filozofie este ca, de fapt, in viata, noi intram sau iesim adesea din starea de persoana. Astfel, cand suntem feti, nu suntem persoane, cand ne nastem, nu suntem imediat persoane, devenim persoane abia incepand cu primul an de viata. Dar, pe de alta parte, cand dormim, iesim din starea de persoana.

Aceasta conceptie este arbitrara. Definitia a fost creata in scopul sustinerii eutanasiei, in scopul sustinerii activitatii de cercetare pe fiintele umane. Adica poti sa folosesti viata unor fiinte umane pentru a mari fericirea majoritatii oamenilor. Acest mod de a gandi este nedrept, deoarece fundamenteaza ideea ca poti sa te folosesti la propriu de viata unor inocenti pentru marirea utilitatilor celor multi.

Copiii nascuti prin metoda FIV nu au dreptul sa stie cine sunt parintii lor

– Credeti ca se mai poate reveni la discutiile incepute de Comisia Warnock din Marea Britanie, in 1984, despre momentul cand incepe viata omului?

– Oamenii de stiinta, mai ales cei care fac parte din aceste organizatii, sunt foarte influenti. Si sunt utilitaristi convinsi. Chiar daca sunt eticieni, sunt eticieni care vor justifica experimentul pe embrioni si crearea de embrioni pentru experiment, precum si distrugerea embrionilor. Trebuie sa ne puna pe ganduri aici mai multe lucruri. Pe viitor, vor exista sute de mii de copii creati fara a se cunoaste cine este mama sau tatal lor. Acesti oameni vor fi si sunt deja nemultumiti si se vor lupta pentru drepturile lor in tribunale. In Marea Britanie, deja exista un asemenea caz, in prezent, cazul Joannei Rose impotriva Autoritatii pentru Fertilizare si Embriologie si a Ministerului Sanatatii.

Fertilizarea_in_vitro_risc_de_maAcesti copii doresc sa stie lucruri pe care ceilalti le considera de la sine inteles. Fiecare om din Marea Britanie are dreptul sa stie cine sunt parintii lui naturali, inclusiv si copiii adoptati. Copiii creati prin metoda FIV nu au acest drept. In dreptul anglo-saxon, exista Legea juramantului fals, care considera falsificarea certificatului de nastere infractiune, pedepsita cu inchisoarea. Aceasta lege nu face nici o exceptie, afara de cazul copiilor creati de industria FIV. Exceptia creata este profund discriminatorie -numai acesti copii nu au dreptul sa fie protejati de falsurile din certificatele lor de nastere. Avem, de asemenea, legi care pedepsesc incestul, considerandu-l infractiune. In acest context, legatura de sange intre mama si fiu, sora si frate, tata si fiica sunt foarte importante. Sunt lucruri batute in cuie in sistemul nostru de drept penal. Stim ca nu este voie sa se casatoreasca un frate cu o sora, un tata cu o fiica…

Totusi, in cazul copiilor creati de industria FIV, trebuie sa acceptam ca ei nu trebuie sa stie cine le sunt parintii (mama sau tata), cine le sunt fratii sau surorile. Acesti copii sunt suparati si dezorientati. Tot mai multi si mai multi copii sunt creati prin aceste metode. Este posibil ca pe viitor sa se poata clona oameni fara tata si mama, fara sperma si ovul. Acestora li se va nega legaturile genealogice pe care oamenii le au in mod normal. Ei vor vrea sa aiba un tata, o mama. Se prea poate ca va fi dificil pentru acestia sa reproduca ei insisi.

Parerea mea este ca, la fel ca si sclavia, aceasta este o forma de discriminare intre oameni. Acesti copii descopera ca sunt marginalizati, negati, ridiculizati pentru ca se opun industriei fertilitatii in vitro. Obiectia majoritatii este ca trebuie sa fie fericiti ca exista, ca sunt in viata. Isi datoreaza existenta acestei industrii, acestei metode si trebuie sa nu i se opuna. Existenta ta se datoreaza acestui mijloc de procreare. Insa faptul ca ei isi datoreaza existenta acestei industrii nu o face mai acceptabila. Conform parerii majoritatii oamenilor, el sau ea trebuie sa fie fericiti ca au fost creati. La fel cum clona este creata in mod abuziv, mod care o separa de mama si tata.

Clona nu are mama si tata, ci numai un prototip. Mama si tatal pe care ii are, din punct de vedere al generatiei, sunt bunicii sai. Unchii si matusile sale sunt cu doua generatii in urma ei. Intreaga familie va fi fragmentata intr-un mod care o va deruta si o vor pune pe ganduri. Argumentul ca acesti oameni isi vor datora existenta acestor mijloace si, deci, nu au dreptul sa se planga, va cadea, caci acelasi lucru poate fi spus si despre copiii nascuti prin incest. Un copil, care s-a nascut prin incest nu-si datoreaza existenta incestului prin care a fost creat. In mod legal, acei copii nascuti prin incest au dreptul sa se planga despre modul in care au fost procreati.

– Care ar fi pericolele contraceptiei, avand in vedere ca tarile Europei trec printr-o criza demografica atat de mare? Nu exista nici o lege care sa restranga contraceptia in prezent… De fapt, majoritatea metodelor de contraceptie din prezent sunt abortive. De ce nu se impune o minima legislatie asupra contraceptiei?

– In Marea Britanie exista un impozit mare pe contraceptive. Si cred ca impozitarea lor, ca si in cazul tigarilor, este o buna metoda de a le controla. As sublinia ca, la origine, atitudinea utilizarii contraceptivelor este impotriva vietii. Toate tarile occidentale in care este utilizata pe larg contraceptia, se indreapta spre inexistenta, spre disparitie. Caci este nevoie de o infuzie mare de imigranti in aceste tari pentru inlocuirea populatiei care scade vertiginos. E nevoie de imigranti pentru inlocuire in Italia, Spania, Marea Britanie. Si foarte adesea populatia de inlocuire, imigrantii, nu impartasesc acelasi etos cu populatia tarii in care se instaleaza, oricare ar fi acesta. Astfel apar consideratii serioase pentru o societate, daca sa mai admita contraceptia ca un mod de viata sau ca un stil de viata.

La un moment dat, am avut o discutie cu inventatorul contraceptivelor… El a recunoscut ca pilula n-a fost deloc conceputa pentru a impiedica copiii sa se nasca. Ea a fost conceputa ca un tratament pentru femei, insa nu s-a urmarit niciodata ca ea sa fie luata zi de zi de femei. Parerea mea este ca informatiile despre efectele medicale ale pilulei sunt dosite, deoarece pilula reprezinta o sursa uriasa de venituri pentru marile industrii producatoare, care scot noi si noi versiuni ale pilulei. Repet, ar fi foarte interesant de aflat care sunt efectele medicale ale acestor medicamente puternice asupra organismului femeii. Acest lucru nu este valabil si in cazul altor metode de contraceptie, insa exista destule argumente impotriva lor. Cred ca impozitarea lor ar fi de mare ajutor.

Daca luam in considerare legile, principiul autonomiei individuale poate fi usor demontat

– Ce valori umane slabeste contraceptia? Ce parere aveti despre sintagma “libertatea de a alege”, atat de utilizata in prezent?

– Principiul de baza al societatii moderne este principiul autonomiei liberale, ideea ca trebuie sa ai tot ceea ce vrei, indiferent de consecinte, fie asupra ta, fie asupra familiei, fie asupra societatii. Este, in final, o filozofie a adultului care-si da consimtamantul, in cadru privat. Adica poti sa faci orice, cu usa inchisa si nimeni nu te vede, nu ofensezi pe nimeni, deci trebuie sa ti se permita sa faci orice. Insa uitam ca sunt un numar de legi care interfera cu autonomia umana, fie in public, fie in cadru intim. Avem legi, spre exemplu, care interzic utilizarea de droguri acasa, unde nu te vede nimeni, sau in public. Daca vrei sa consumi heroina sau cocaina acasa, legea intervine. La fel cum legea iti interzice sa ai relatii sexuale cu tatal sau cu fratele tau, pentru ca este o infractiune. Daca vrei sa te casatoresti cu doi barbati, legea iti interzice. Daca vrei sa creezi o clona umana, legea iti interzice. De fapt, daca luam in considerare legile, in multe cazuri, acest principiu al autonomiei individuale poate fi usor demontat. Stim foarte bine ca sunt legi care te impiedica sa faci anumite lucruri in cadru privat sau public. Legile intervin pentru binele familiei, pentru binele societatii. In cazul incestului, intervin pentru binele generatiei viitoare.

In cazul clonarii umane, intervin pentru binele generatiei viitoare. Din pacate, societatea moderna este fixata pe ideea ca, daca vrei ceva, poti obtine, cu orice pret. Insa, de fapt, oamenii nu iau in considerare legile lor, chiar legile lor liberale, sa vada ce protejeaza ele. Dar aceste legi protejeaza de fapt familia si societatea, protejeaza principala institutie sau structura, care permite societatii sa existe in forma ei din prezent. In societatea moderna este acceptata ideea ca, daca esti adult, iti poti da consimtamantul asupra orice, poti face orice doresti. Acest lucru este strain de societatile tribale, in care exista tabuuri asupra multor lucruri ce tin de familie, copii, casatorie. In aceste societati, autonomia moderna este un lucru foarte ciudat. Ei sunt de acord cu tabuurile privind sexul si reproducerea, deoarece societatea este formata din oameni. Societatea moderna ne lasa sa credem ca daca doresti ceva, poti obtine si, daca doresti sa faci ceva cu usile inchise, poti face pentru ca esti in spatiul tau privat. Este o doctrina falsa, ce poate avea efecte dezastruoase pentru generatiile viitoare. Pe aceasta idee de autonomie liberala moderna sta fixatia societatii moderne.

Dar, repet, este o ideologie falsa. Si exista legi care zguduie din temelii acest principiu. Si liberalii vor avea probleme din aceasta cauza, deoarece propria lor ideologie este o ideologie distructiva. Vor avea probleme cu cei care nu accepta ideile liberale. Astfel, liberalii ar putea deveni tiranici, opresivi cu cei care respecta anumite tabuuri, ce tin de un anumit tip de societate sau religie. Adica ar putea impiedica oamenii sa-si mai exprime religia, cum se intampla deja acum in Franta si in Germania, unde se doreste, se cere chiar femeilor de origine araba sa umble cu capul descoperit. Si modul lor de a actiona este de asemenea maniera, incat chiar oamenii religiosi nu sunt deranjati de acest lucru.

Liberalii insa trebuie sa accepte ca exista multi oameni care respecta tabuurile, mai ales in ceea ce priveste casatoria, familia si copiii. Doar societatea liberala sustine ca nu ar trebui sa existe asemenea tabuuri, ca totul este posibil. Aceasta atitudine duce la un tip de decadere a societatii. Nu e vorba doar de declinul moral al societatii, ci si de declinul ei numeric. Familia este unicul mod pentru o societate de supravietui in timp, nu numai in spatiu. Daca oamenii vor inceta sa se mai reproduca, chiar si societatea liberala va disparea.

Consiliul Europei: nu există un consens european în problema avortului

Pe data de 3 iulie, în timpul reuniunii periodice, Comitetul de Miniștri* (CM) al Consiliului Europei** a admis oficial că nu este în măsură să răspundă la următoarele întrebări:

Poate CM să confirme că Consiliul Europei nu este atașat unei politici de promovare a accesului la avort?

Poate CM, ca reprezentând statele membre și aderente la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și la carta Socială Europeană, să confirme că nu a fost niciodată în intenția autorilor acestor instrumente legale să instituie un „drept la avort”, în sensul acestor convenții?

_______________
* Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei este compus din „ambasadori” ai celor 47 de state membre ale Consiliului Europei și este cel mai înalt organ reprezentantiv al acestuia.

** Consiliul Europei este un organism extra-comunitar (non-UE) reunind reprezentanți din 47 de state europene semnatare ale Convenției Europene a Drepturilor Omului. Organismul parlamentar al CE este Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, iar „brațul legal” este Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
______________

Pe 23 aprilie 2013, o interpelare scrisă intitulată “Does the European Convention on Human Rights set out a right to abortion?” (No. 633, Doc. 13181) a fost adresată Comitetului de Miniștri de către președintele grupului Partidului Popular European în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), dl. Luca VOLONTÈ.

Scopul acestor interpelări este să permită membrilor APCE să atragă atenția CM asupra unei situații specifice, sau/și să ceară CM să își clarifice poziția asupra unei chestiuni specifice. Răspunsurile scrise furnizate de CM au „greutate politică”. Atunci când tratează o problemă generală, precum cea a avortului/dreptului la viață al copilului nenăscut, răspunsurile scrise ale Comitetului de Miniștri reprezintă consensul statelor membre.

În acest caz, proiectul de răspuns (document inaccesibil public) le-a fost remis de către Secretariat reprezentanților în Comitetul de Miniștri, pentru comentarii și teenage-abortionamendamente. Cu toate acestea, până la finalul sesiunii din 3 iulie, delegații statelor membre nu au putut să cadă la un acord privind formularea răspunsului la întrebarea dlui Volonte. Așa încât, cu vot majoritar, reprezentanții au decis să dea mandat conducerii pentru a-l informa pe Președintele APCE că „din cauza lipsei de consens, nu a fost posibilă adoptarea unui răspuns la această interpelare”. Astfel de situații sunt foarte rare.

Deși discuțiile din CM sunt inaccesibile publicului, ne putem imagina că ciorna de răspuns pregătită de Secretariat a fost criticată și respinsă de un număr semnificativ de state din cauza orientării sale favorabile avortului.

Acest eșec arată că, în ciuda faptului că majoritatea țărilor Europei permit avortul la cerere, subiectul rămâne unul diviziv. Această concluzie este importantă, mai ales în condițiile în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului se bazează în aplicarea legii pe existența unui „consens” pentru a da hotărâri în cazurile cu care este sesizată.

Așa cum se explică în paragraful introductiv al Interpelării dlui Volonte,

„Consiliul Europei a fost acuzat tot mai des de liberalizarea avortului în țări precum Irlanda și Polonia. Este o acuzație serioasă, care cere clarificări din partea Comitetului de miniștri. Răspunsul acestuia este necesar deoarece Comitetul decide asupra politicilor Consiliului Europei, este format din reprezentanți ai statelor-părți la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și carta Socială Europeană și determină scopul efectiv al hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului, atunci când supraveghează execuția acestora.”

Într-adevăr, în ultimii ani, tratatele europene au fost în mod repetat invocate de organizațiile de lobby pro-avort pentru a promova un pretins „drept al omului la avort”, precum și pentru a submina dreptul la obiecția de conștiință a practicienilor din domeniul medical. Deși este clar că tratatele nu pot fi interpretate ca având în conținut un „drept la avort” autonom, totuși majoritatea oficialilor CEDO și CM au reușit o breșă în legislația pro-life a Irlandei.

Pentru mai multe informații pe acestă temă, consultați studiul “Abortion and the European Convention on Human Rights publicat de Irish Journal of Legal Studies. Acest studiu își propune să identifice, în mod obiectiv și sistematic, coerența jurisprudenței CEDO și, prin aceasta, să prezinte rezonabil un statut legal al avortului sub prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Comentariu de Grégor Puppinck, Director al Centrului European pentru Lege și Justiție (ECLJ), organizație non-profit dedicată promovării și protejării drepturilor omului în Europa și în lume. ECLJ deține statut consultativ la ONU și ECOSOC din anul 2007 și se angajează în dispute legale, legislative și culturale prin implementarea unor strategii eficiente de advocacy, educație și litigiu.

sigla

ALIANTA FAMILIILOR DIN ROMANIA
Str. Cetatea Ciceiului nr. 23, sector 6, Bucuresti
Tel. 0745.783.125 Fax 0318.153.082
www.alianta-familiilor.ro

office@alianta-familiilor.ro 

18 iulie 2013    

DECONSTRUCTIONISMUL/ (DECONSTRUCTIVISMUL – n.n.) SI DEMOLAREA SOCIALA

Astazi discutam despre deconstructionism, un subiect mai dificil, dar necesar, relevant si important. Unul mai greu de explicat si care cere rabdare sa fie inteles. Este insa un subiect care ne deschide ochii sa intelegem ce sa intimpla cu valorile noastre traditionale. Cine intelege “deconstructionismul” intelege totul, de la A la Z, adica de la avort si ateism pina la capatul listei tuturor celelorlalte fenomene antiumane care se manifesta astazi. Ca societatea umana e intr-o motiune (dinamica-n.n.) sociala constanta e cunoscut de toti. In ultimele citeva decenii, insa, mutatiile sociale la care suntem martori, cit si cele din gandirea omului, par sa fie tot mai radicale, rapide si rupte de traditia si experienta multimilenara a societatii umane. Ne intrebam: de unde apar aceste transformari ori tendinte? Cine le initiaza? Cum de se manifesta atit de rapid si agresiv? Cum de sunt acceptate, se pare, de mai toata lumea? Avem control asupra lor, ori a manifestarilor lor? Ba ne mai si intrebam: sunt eu oare singura persoana din lume care crede diferit, ori vede aceste mutatii sociale ca fiind stranii, nenaturale ori chiar cu totul bizare?

Intrebarile acesta sunt normale. Este greu de recomandat un singur manual, eseu, ori carte care sa descrie fenomenala transformare spre rau in gandirea omului si a societatii care se petrece sub ochii nostri. Schimbarile sociale constante la care suntem martori sunt fara precedent in istoria omenirii. Luati ca exemplu de incept casatoriile unisex, o practica inexistenta pina acuma in istoria omenirii, o idee care nu e mai veche de 20 de ani si e mai recenta decit telefoanele celulare. In 20 de ani, insa, ele s-au extins in toata lumea cu viteza gandului. Ele reprezinta, probabil, cea mai radicala mutatie sociala din istoria omenirii, iar rapiditatea cu care gandirea occidentala a acceptat-o si justificat-o nu doar uimeste, dar mai ales ingrijoreaza.

Cum se explica, atunci, acest fenomen si multe altele despre care intentionam sa scriem in saptaminile si lunile urmatoare? E greu sa pui toate aceste transformari recente sub un singur titlu ori intr-o singura rubrica. Dar, din materialele care ne parvin si le studiem intelegem ca radicalismul inceputului Mileniului III este o manifestare a gandirii deconstructioniste lansate cu citeva secole in urma. In literatura anglo-saxona aceasta gandire e numita deconstructionism”, adica antonimul cuvintului “a construi”. In romaneste aceast titlu ar putea fi tradus, direct, ca “deconstructionism” ori “deconstructionalism(deconstructivism de fapt, termenul fiind deja in uzul limbii romane – n.n.).  O notiune care denota o demolare, o dezasamblare, o demontare, o descompunere a societatii umane care s-a perpetuat de-a lungul generatiilor vreme de mii de ani. Asta pe de o parte. Iar pe de alta parte inlocuirea societatii traditionale si naturale cu o societate umana total diferita, plasata pe principii si fundamente noi. Societatea traditionala, multimilenara a fost fondata pe legile naturii, pe principiile si valorile religioase, a intelegerii si acceptarii notiunii ca institutiile sociale care inca definesc civilizatia umana sunt de inspiratie religioasa, divina, si se conforma naturii.

Gandirea naturala, insa, a inceput sa se schimbe de citeva sute de ani incoace, gasindu-si exponenta de inceput in Revolutia franceza. Dar gandirea care a generat Revolutia franceza a aparut cu multi ani inainte, revolutia franceza fiind prima oportunitate a sustinatorilor ei pentru aplicarea gandirii decostructioniste la o scara nationala. Gandirea deconstructionista inseamna exact ceea ce denota – o gandire care demoleaza, darama si elimina institutiile si gandirea sociala pe care societatea traditionala a fost fundamentata vreme de mii de ani. Revolutia franceaza a darimat institutiile Vechiului Regim si le-a inlocuit cu altele. Asa au facut toate marile revolutii de atunci incoace. Au avut pretentia nu doar de a inlocui vechiul regim, ci si de a-i distruge institutiile si de a instaura institutii noi modelate dupa o gandire noua. Bosevicii au facut la fel. Iar ultimarevolutie, in care traim si noi, adica ceaseculara, atit de bine si elocvent explicata in A Secular Age (“O Epoca seculara”) a profesorului britanic Charles Taylor se conformeaza acestui principiu istoric. Secularismul, cu toate subseturile lui, demoleaza societatea traditionala si o inlocuieste cu ceva nou. [Nota AFR: aici va recomandam o scurta recenzie a cartii:http://muse.jhu.edu/journals/par/summary/v042/42.3.wallulis.html] Despre acest “ceva nou” vom scrie in saptaminile si lunile urmatoare. Aspectele si fronturile de atac ale revolutiei seculariste sunt multe, ultima si, se pare, cea mai formidabila dintre ele si cu care ne confruntam la ora actuala fiind revolutia sexuala.

Un exemplu – al treilea sex

Ne propunem, deci, in saptaminile si lunile care urmeaza sa discutam mai multe aspecte ale gandirii deconstructionaliste, de demolare sociala. Ea se reliefeaza nu doar in gindirea omului, ci si in legislatie, structurile sociale si de convietuire care ies la iveala, limitarea gandirii traditionale, si extinderea gandirii deconstructioniste in detrimentul celei traditionale. Aulele universitare, paginile revistelor si a publicatiilor de specialitate, sociologia, psihologia, filozofia – toate sunt permeate de gandirea deconstructionista. Iar la nivel politic gandirea aceasta e imbratisata de partidele si ideologiile de stanga. Nici un aspect al existentei sociale nu scapa acestei gandiri. Incredibil cum ni s-ar parea, chiar si cel mai evident aspect al existentei sociale – antropologia umana e si ea in curs de demolare. Daca intreaga experienta umana, multimilenara, reliefata in antropologia umana si dovedita in descoperirile arheologice din intreaga lume vreme de mii de ani denota existenta a doar doua sexe, masculin si feminin, gandirea deconstructionista elimina aceasta realitate evidenta si imuabila spunindu-ne astazi ca de fapt exista mai mult de 2 sexe.

In urma cu citiva ani Australia a devenit primul stat din lume care sa emita noi certificate de nastere unor persoane care refuza sa se defineasca ori sa se incadreze in cele doua sexe, barbatesc ori femeiesc. Ei se definesc ca apartinind unui al treilea sex, numit, deocamdata, sexul  “inter-sex”.Si tot cu citiva ani in urma micutul, traditionalul si budistul Nepal a facut la fel. Ca urmare a unei decizii judecatoresti a Tribunalului Suprem din Nepal din 2007, recent autoritatile nepaleze au fost constranse sa emita pasapoarte si documente de identitate pentru persoane care afirma ca nu apartin la unul dintre cele doua sexe, ci unui al treilea sex. E greu de inteles cum asa ceva ar putea exista, dar asta este o manifestare a gandirii deconstructioniste in domeniul sexualitatii. In una din editiile de marti AFR din anul acesta am informat ca anul acesta are loc in Nepal un recensamint al populatiei. Pentru prima data in istoria omenirii in fisa de recensamint care identifica sexul cetatenilor exista trei cutiute in loc de doua: masculin, feminin si “altul”, adica al treilea gen. [Puteti citi articolul aici: Nepal census recognizes third gender for the first time | UNDP]

Exemplul acesta e unul graitor privind deconstructionismul. Biblia spune ca Dumnezeu a facut fiinta omeneasca parte femeiasca si parte barbateasca, dar gandirea deconstructionista ne spune ca exista si alte variante or “mutatii”. [Facerea 1: 27 “Si a facut Dumnezeu pe om dupa chipul Sau; dupa chipul lui Dumnezeu l-a facut; a facut barbat si femeie”.] Aceste doctrine incep sa fie predate si in scoli ca parte din curicula noii ideologii sexuale. In Franta a inceput sa fie predata obligatoriu si oficial in licee acum citiva ani sub regimul de dreapta a lui Sarkozy.

Ganditorii deconstructionismului 

Freud este unul din ganditorii care au demolat gandirea traditionala privind sexualitatea, Darwin gandirea traditionala privind originea fiintei umane, Michel Foucault gandirea traditionala privind rolul culturii, iar altii structurile sociale naturale si traditionale. Iar discipolii acestor ganditori, de la generatie la generatie mai radicali si agresivi decit fondatorii, imping hotarele demolarii sociale spre orizonturi noi. Desirarea sociala si institutionala la care suntem martori e o consecinta a gandirii lor. Vrem nu vrem, privind sexualitatea, astazi societatea vorbeste o limba noua, aceea a lui Freud si a discipolilor lui. Cultura anterioara noua, zic deconstructionistii, a fost un instrument de constrangere si conformitate. E vremea, insista ei, de o gandire noua, total eliberata de gandirea trecuta care ne-a tinut pe noi si generatiile de dinaintea noastra in obscuritate.

Deconstructionistii adopta un lexicon nou, fiecare, de fapt, fiind un lexicograf, iar noua limba pe care ei o izvodesc intra in dictionarele “oficiale” si e institutionalizata, afectind gandirea generatiilor viitoare. In unele dictionare noi definitia “familiei” si a “casatoriei” a fost revizuita sa includa trendul casatoriilor homosexuale ale ultimei decade. Pentru un traditionalist exista culori diverse, inclusiv alb si negru, dar pentru un deconstructionalist, nu exista culori distincte, iar societatea nu poate fi vazuta in alb si negru. Deconstructionalismul e inamicul numarul unu a naturii umane. Natura nu e importanta in organizarea sociala, spun ei. Societatea umana, cladita pe realitata binara a sexelor umane, trebuie demolata si redefinita pe fundamentele unei societatii unisex, una care nu diferentiaza intre sexe. De aici notiunea ca familia si casatoria traditionala trebuie demolate, de-construite, iar asociatiile intre fiintele umane trebuie restabilite pe baze care nu diferentiaza intre sexe.

AFR va Recomanda: Asupra subiectului de astazi, cit se poate de serios, si asupra caruia vom reveni in editiile viitoare, va sugeram un articol explicativ publicat recent in Orthodoxy Todayhttp://www.orthodoxytoday.org/articles/LockeDeconstruction.php#

[…]

PROTESTE ANTIFRANCEZE IN ROMANIA

Si in Romania au avut loc proteste similare la care au participat cetateni francezi si romani. Redam informatia colegilor de la Pro-Vita Bucuresti. Câteva zeci de cetățeni francezi, împreună cu două organizații românești, Asociația „Pro-vita pentru Născuţi şi Nenăscuţi” – filiala din București și Fundația „Ioan Bărbuș”, au organizat astăzi un miting de solidaritate cu La Manif Pour Tous din Franța, mișcare masivă de protest împotriva legiferării căsătoriilor homosexualilor, lege care are drept consecință încălcarea drepturilor copiilor prin “producția” și plasarea lor unor cupluri homosexuale. Din comunicatul de presă al protestului din București: „Legea Taubira din Franța deschide, între altele, ușa recurgerii la procrearea asistată medical și la mame purtătoare spre a furniza copii „familiilor” de homosexuali. Acești copii vor fi „fabricați” din start fără șansa de a avea tată și mamă – lăsând la o parte faptul că procedurile medicale implicate în acest demers ridică grave probleme morale în ceea ce privește respectul datorat vieții, integrității fizice și demnității tuturor ființelor aparținând speciei umane.”

CUVÂNTUL ORGANIZATORILOR:

Legea socialistă a „căsătoriei” homosexualilor, numită și legea Taubira, după numele ministrului socialist al justiției, Christiane Taubira, a fost impusă sub sloganul „Mariage Pour Tous” („Căsătoria Pentru Toți”). Această lege, care are ambiția de a reproiecta instituția de bază a societății, consacrată de legea naturală și de milenii de civilizație, a fost adoptată cu numeroase vicii procedurale, refuzându-se orice consultări cu cei de altă opinie, și fără a se ține seamă de cererea semnată de 700.000 de cetățeni de a se convoca un referendum. Prin permiterea adopției de copii de către „familii” homosexuale, legea Taubira acordă prioritate unui așa-zis „drept” al acestora de a avea copii, față de interesul fundamental al copiilor, acela de a avea un tată și o mamă.

Legea Taubira din Franța deschide, între altele, ușa recurgerii la procrearea asistată medical și la mame purtătoare spre a furniza copii „familiilor” de homosexuali. Acești copii vor fi „fabricați” din start fără șansa de a avea tată și mamă – lăsând la o parte faptul că procedurile medicale implicate în acest demers ridică grave probleme morale în ceea ce privește respectul datorat vieții, integrității fizice și demnității tuturor ființelor aparținând speciei umane. Mișcarea de protest împotriva legii Taubira este cunoscută sub denumirea „La Manif Pour Tous”, LMPT („Manifestația Pentru Toți”). Ea a mobilizat milioane de cetățeni, care au manifestat pașnic, împreună cu familiile lor, în deplin respect față de cadrul legal.

Presa franceză și internațională, ca de obicei favorabilă stângii, neputând să ignore milioane de manifestanți, îi descrie drept „grupuri marginale”, „homofobe”, „fanatic-religioase”, iar autoritățile socialiste recurg la manipulări grosolane privind numărul participanților la manifestații. Încă și mai grave sunt însă brutalitățile polițienești împotriva protestatarilor, arestările abuzive (de exemplu, pentru vina de a purta un tricou cu sigla LMPT- reprezentând o familie formată din tată, mamă și copii) și chiar detenția politică (v. cazul lui Nicolas Bernard Busse, condamnat la închisoare). Deriva spre „democrația dirijată” a socialiștilor francezi pare să se îndrepte spre modelul Rusiei lui Putin sau al Turciei lui Erdogan. Scala represiunilor a determinat Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei să instituie o procedură de monitorizare a Franței prin rezoluția 13225, privind „gravele încălcări ale drepturilor omului și statului de drept în Franța” și să cheme autoritățile franceze (împreună cu cele turce) la ordine, prin rezoluția 1947 privind „manifestațiile și amenințările la adresa libertății de întrunire, libertății presei și libertății de exprimare”, rezoluție care condamnă folosirea disproporționată a forței față de manifestațiile populare.

În data de 14 iulie, de ziua națională a Franței, au loc în întreaga lume manifestări de solidarizare cu protestatarii francezi și cu victimele abuzurilor polițienești din această țară. Puteti citi mai multe aici: http://provitabucuresti.ro/component/content/article/9-primapagina/418-miting-franta

france


Categorii

Eutanasie, Razboiul impotriva Bisericii/ crestinismului, Razboiul impotriva familiei / vietii/ copiilor, TRANSPLANT DE ORGANE

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

9 Commentarii la “Eutanasia, clonarea si PERICOLUL TRANSPLANTULUI DE ORGANE: CUM DEVINE STATUL PROPRIETARUL TRUPULUI TAU/ Deconstructivismul sau DEMOLAREA SOCIALA

  1. Exsistă iad. Există rai.
    Există bine, chin şi vai.
    Există bun (şi de folos)
    Şi veşnicie în Hristos
    (Şi bucurie’n suferinţă
    Şi curăţie prin credinţă).
    Există pace şi iubire.
    Există SFÂNTĂ fericire.
    Există milă omenească
    Şi dragoste dumnezeiască.
    Există un divin frumos,
    (Dar numai prin Iisus Hristos).

    Există bucurie’n rău,
    (Dar, numai fără Dumnezeu),
    Fără ruşine şi căinţă,
    Fără respect, fără credinţă,
    Fără de milă şi dreptate
    (Şi fără sfântă demnitate).
    Există dragoste drăcească,
    Destrăbălare omenească
    Şi egoism şi dezbinare.
    Există ură şi teroare.
    Există dragoste de sine,
    Ce se trtăieşte prin ruşine,
    Şi spurcă tou’n jurul său,
    (Dispreţuind pe Dumnezeu).
    Ea vreaea plăcere şi putere,
    Lux, cinste’n lume şi avere,
    Dar nu prin cinste dobândită,
    (Pin muncă dreapta şi cinstită),
    Ci prin subtila ,,şmecherie’’
    Prin înşelare, prin hoţie,
    (Speculativ şi’n nedreptate),
    Prin fals minciună…, prin păcate.
    Există râs şi ironie,
    Batjocură şi tâlhărie.
    Există groaznic şi hidos,
    (Acolo unde nu-i Hristos).
    Există frică, chin şi moarte,
    Şi…. miliarde de păcate
    Şi parcă nu mai au sfârşit
    Şi cresc şi cresc, necontenit.

    Există pace şi lumină.
    Există dragoste divină,
    Frumos, sublim şi bucurie,
    Miresme dintr-u veşnicie
    Şi Har şi oameni minunaţi,
    (În Duhul Sfânt înveşmântaţi),
    Care trăiesc ce-i mai frumos,
    Prin darul Domnului Hristos.

    Sunt oameni fără Dumnezeu,
    (Care vor bine prin cel rău).
    Care doresc tot ce-i mai bine,
    (Mai mult, mai lacom), pentru sine.
    Există poftă de păcate,
    Şi-un infinit (în nedreptate).
    Există iad, (cu ce-i al său),
    Cuprins şi exprimat prin rău.
    Există Rai, sfânt şi frumos
    Prin Adevărul lui Hristos.
    Şi toţi le ştim (demult), pe toate.
    (Că-s dureros de’adevărate)
    Şi-adevărate or’să fie
    Şi pe pământ (şi-n veşnicie).
    Că tot ce Domnul a rostit
    E ADEVĂR DESĂVÂRŞIT.
    Şi viaţa însăşi dovedeşte
    Prin ceia ce omul trăieşte.

    Există bine, dar şi rău,
    (Chiar de nu-l vrem pe Dumnezeu),
    Şi orice’am spune prin ştiinţă,
    Omul e drept, doar prin credinţă.
    Este şi vrednic şi frumos ,
    Dar numai prin Iisus Hristos
    Prin Adevărul lui cel sfânt ,
    Trăit (doar), sincer pe pământ.

  2. Pingback: GADARENII DE AZI. Bebelusul regal, casatoriile homosexuale si teoriile satanice ale “identitatii de gen”. NE-AM OBISNUIT CU RAUL? Pr. Vasile Mihoc despre LUPTA LUMII DEMONIZATE CU TINERII SI COPIII (video) - Recomandari
  3. Pingback: TABARA DE “NONCONFORMISM DE GEN” SAU PANA UNDE AJUNGE REEDUCAREA INTRU HOMOSEXUALITATE A MICILOR COPII/ Omul unisex/ MARIAJUL GAY: SIMPTOMUL BOLII TERMINALE A DESCRESTINARII/ Copiii abandonati ai Romaniei/ CEL MAI VECHI COD LAIC PRO-FAMILIE -
  4. Pingback: TRANSPLANTUL DE ORGANE: DONATIE SAU CRIMA? Cazul accidentului aviatic din Muntii Apuseni, industria transplantului din Romania si intrebarile incomode care NU s-au pus - Recomandari
  5. Pingback: TRANSPLANTUL DE ORGANE: DONATIE SAU CRIMA? Cazul accidentului aviatic din Muntii Apuseni, industria transplantului din Romania si intrebarile incomode care NU s-au pus. PROBLEMA “MORTII CEREBRALE” - Recomandari
  6. Minciunile profitabile ale stiintei (Partea a III-a): Moartea cerebrala si frauda donarii de organe

    […]
    “Deja primele lucruri pe care le-am aflat de la sotul ei la telefon mi-au aprins beculetele. Medicii de ambulanta au dus-o mai intai la un spital din apropiere, asta fiind prima chestie suspecta: nu l-au lasat si pe sot in ambulanta, desi ea isi pierduse cunostinta si in indicatiile legale pentru paramedici scrie clar ca “Prezenta unui insotitor in ambulanta este permisa atunci cand este pentru binele pacientului. De asemenea, prezenta insotitorului este recomandata la transportul copiilor sub 14 ani si al persoanelor care din cauza starii in care se afla nu pot da detalii despre ele insele.” Cand sotul ei tocmai parca masina la acel spital, l-au sunat pe mobil ca sa-i comunice ca s-au razgandit si au dus-o la ALT spital (aflat mult mai departe!), anume Clinica Bremen-Mitte, care – vai, ce “coincidenta” – are si un centru de transplantare afiliat!!!!!! Pentru mine este clar ca soarta ei a fost decisa inca din ambulanta!”
    […]
    “Se vorbeste de “vindecare” prin transplantare de organe, care de fapt nu este niciodata vindecare, ci doar o supravietuire in conditii reduse de sanatate si in dependenta de medicamente.“
    […]
    “Un pacient care a primit un organ nou (de ex. ficat) va plati anual pentru medicamente o suma de ca. 150.000 de euro!”

    Citeste tot articolul: http://piersicuta.blogspot.co.at/2014/01/minciunile-profitabile-ale-stiintei.html

  7. Pingback: EUTANASIA SAU NOAPTEA ORORII PENTRU COPIII DIN BELGIA - Recomandari
  8. Pingback: Inca o rezolutie anti-familie in Parlamentul European: RAPORTUL ZUBER/ Efectele dezastruoase ale TEORIEI GENULUI/ Eutanasierea copiilor si EUGENIA SOFT, “DEMOCRATICA”/ Cum inhiba computerele DEZVOLTAREA CEREBRALA a copiilor? - Recomandari
  9. Pingback: Realizarile bravei noi lumi. BELGIA EUTANASIAZA PRIMUL COPIL | Cuvântul Ortodox
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare