GERMANIA are DATORII IMENSE catre Grecia/ Sinodul Bisericii Ciprului “CONDAMNA CU DEZGUST” deciziile liderilor nationali si europeni

9-04-2013 5 minute Sublinieri

to-vima-germania-datorie

O comisie formată din experţi greci a concluzionat că Germania datorează miliarde Greciei în compensaţii pentru cel de-al Doilea Război Mondial, suma acoperind datoria elenă, însă autorităţile de la Atena nu doresc să pornească o dispută cu principalul finanţator al ţării, notează revista germană „Der Spiegel” în ediţia online. Duminică, cotidianul grec „To Vima” titra: „Ce ne datorează Germania”, articolul subliniind posibilele compensaţii pe care Atena le-ar putea cere Germaniei pentru cel de-al Doilea Război Mondial [vezi articolul original AICI – n.n.].

O comisie formată din experţi, înfiinţată la cererea ministrului grec de Finanţe, a lucrat luni întregi la un raport „strict secret” de 80 de pagini. La baza raportului elaborat stau 761 de volume de material de arhivă, care includ documente, acorduri, decizii judecătoreşti şi texte juridice. Panagiotis Karakousis, şeful grupului de experţi, a declarat pentru To Vima, că echipa sa a examinat 190.000 de pagini de documente, împrăştiate în arhive publice şi de multe ori stocate în saci aruncaţi în subsolurile clădirilor publice. Potrivit cotidianului elen, comisia a ajuns la o concluzie clară: „Grecia n-a primit niciodată niciun fel de compensaţie, nici pentru împrumuturile pe care a fost obligată să le dea Germaniei, nici pentru pagubele suferite în timpul războiului”.

Materialul nu precizează despre ce sumă este vorba în raport, însă organizaţiile elene au vehiculat în trecut suma de 108 miliarde de euro pentru reconstrucţia infrastructurii distruse şi încă 54 de miliarde pentru împrumuturile forţate acordate de banca centrală elenă Germaniei naziste în perioada 1942-1944. Şi chiar dacă s-ar şti suma exactă, se pare că autorităţile greceşti nu prea preocupate să nu supere Germania, principalul susţinător al zonei euro şi creditor al ţării. Suma de 162 de miliarde de euro este echivalentul a aproape 80% din PIB-ul Greciei, iar dacă Germania ar plăti datoria, Atena şi-ar rezolva problema datoriilor.

În timp ce Berlinul şi Atena reuşesc să evite orice discuţie despre problema compensaţiilor, grecii sunt destul de vocali pe această temă. „Responsabilitatea istorică cade asupra coaliţiei de guvernare, formată din cele trei partide. Ar trebui să publice toate descoperirile şi să hotărască poziţia Atenei în această chestiune sensibilă, care a detonat ca o bombă într-un moment în care ne aflăm sub o presiună enormă din partea creditorilor noştri”.

Poziţia oficială a guvernului, exprimată cel mai recent de către ministrul adjunct de finanţe, Christos Staikouras, susţine că Atena consideră problema deschisă şi că „îşi rezervă dreptul… de a ajunge în privinţa sa la o concluzie satisfăcătoare”. Raportul a trecut la oficialii ministerului de Finanţe în mâinile ministrului de Externe, Dimitris Avramopoulous, şi ale premierului Antonis Samaras. „Va fi o decizie politică luată la nivel înalt despre cum să fie folosit (n.r. – raportul), iar dl Samaras va fi cel care decide”, a declarat un înalt oficial al guvernului de la Atena pentru Spiegel Online. „Nu e momentul să ne luăm la harţă cu Berlinul”, a mai spus acesta.

Actuala criză economică este o consecinţă a îndepărtării noastre de Dumnezeu şi a ataşamentului faţă de lucrurile materiale, se arată într-o declaraţie a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe a Ciprului, reunit zilele trecute într-o şedinţă specială consacrată situaţiei dramatice din ţara insulară.

”Criza este în primul rând una de ordin moral şi spiritual. Criza economică a fost o consecinţă inevitabilă a îndepărtării noastre de Dumnezeu şi a ataşamentului faţă de lucrurile materiale. Sfântul Sinod îndeamnă la trezire spirituală, la pocăinţă şi rugăciune neîncetată, deoarece criza nu poate fi depăşită doar prin măsuri economice”, se arată în declaraţia menţionată, citată de romfea.gr.

În acelaşi timp, ierarhii ciprioţi ”condamnă cu dezgust acţiunile inadecvate ale multor conducători guvernamentali şi bancari, care acţionând în propriul lor interes, au adus economia ţării la situaţia jalnică de astăzi”.

Totodată, Sinodul Bisericii cipriote condamnă acţiunile partenerilor europeni ai Ciprului, care, după cum se subliniază în declaraţie, ”nu numai că nu au manifestat solidaritate sau cel puţin înţelegere /faţă de Cipru/, ci, dimpotrivă, au demonstrat o ostilitate neaşteptată şi fără precedent şi chiar răzbunare”.

În acelaşi text, membrii Sinodului Bisericii Ciprului consideră că ”mersul evenimentelor face tot mai simţit pericolul încercărilor întreprinse de a controla rezervele noastre energetice şi de a se obţine de la noi acordul asupra unei decizii inacceptabile pentru o problemă naţională”.

În continuare, ierarhii ciprioţi fac apel la populaţie să nu deznădăjduiască. ”Noi, grecii, am trecut de-a lungul istoriei prin situaţii şi mai dificile, dar nu am deznădăjduit şi am depăşit greutăţile. Pentru că noi ştim care sunt adevăratele valori şi am stabilit care sunt priorităţile în viaţa noastră. Şi patria este prioritatea noastră, după Dumnezeu”, subliniază ierarhii.

Sinodul Bisericii Ortodoxe a Ciprului îşi exprimă recunoştinţa pentru solidaritatea remarcabilă de care a dat dovadă poporului cipriot şi îndeamnă în continuare la unitate şi statornicie în faţa provocărilor vremii, subliniind că situaţia prin care trece ţara trebuie să fie o lecţie pentru oameni privind raportarea lor la viaţă.

”Ceea ce se întâmplă în ţara noastră trebuie să fie o lecţie în ceea ce priveşte raportarea noastră la viaţă şi la înţelegerea scopului existenţei noastre pământeşti. Acest scop are la bază dorinţa omului de îndumnezeire şi nu plăcerile lumeşti şi materiale”, îşi încheie declaraţia Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe a Ciprului.AGERPRES

Rusia a convenit restructurarea unui împrumut în valoare de 2,5 miliarde de euro acordat Ciprului în 2011, acceptând o solicitare în acest sens a Comisiei Europene, a declarat luni preşedintele Vladimir Putin, transmite Bloomberg.

“Ne aducem contribuţia la susţinerea insulei. La solicitarea Comisiei Europene am decis să restructurăm această datorie”, a afirmat Putin la Hanovra, într-o conferinţă de presă comună cu cancelarul german Angela Merkel. Rusia a refuzat solicitarea de luna trecută a Ciprului pentru asistenţă financiară suplimentară şi a respins sugestiile că este responsabilă de salvarea ţării despre care politicieni, inclusiv din Germania, au spus că a fost folosită pentru spălarea de bani ruseşti.

Termenii restructurării, ceruţi de Cipru, echivalează cu ştergerea a 10% din împrumut, potrivit ministrului rus de Finanţe, Anton Siluanov.

Potrivit Moody’s, companii şi cetăţeni din Rusia au circa 31 de miliarde de dolari în Cipru. Putin a declarat săptămâna trecută de programul de salvare a Ciprului va provoca o revenire a banilor ruseşti în ţara de origine. Statul cipriot, care reprezintă numai 0,2% din PIB-ul zonei euro, a fost nevoit să impună deponenţilor pierderi fără precedent, în schimbul unui împrumut de 10 miliarde de euro din partea zonei euro şi FMI.

Autorităţile cipriote au cerut oficial Rusiei să prelungească termenul împrumutului de 2,5 miliarde de euro cu cinci ani, până în 2021. Cipru a împrumutat banii în decembrie 2011, iar ulterior a încercat fără succes să obţină alte 5 miliarde de euro din partea Rusiei. Putin nu a dezvăluit noii termeni ai acordului de împrumut cu Cipru.

Părăsirea zonei euro de către Cipru ar duce înapoi ţara ‘cu câteva secole’, a afirmat luni ministrul cipriot de finanţe, Haris Georgiades, care a insistat că nu există ‘un plan B’ pentru renegocierea ajutorului internaţional de zece miliarde de euro, transmit AFP şi CNA.

‘Nu este luată în discuţie’ renunţarea la euro, a afirmat Haris Georgiades în Comisia de finanţe a Parlamentului Ciprului, care analizează condiţiile ce au dus la solicitarea unui pachet de asistenţă financiară pentru a se evita falimentul ţării.

Ministrul cipriot de finanţe a adăugat: ‘Este timpul să corectăm greşelile din trecut. Este timpul să achităm nota de plată. Putem cheltui doar ceea ce avem în portofelul nostru. Nu există nici o altă opţiune’.

Economia cipriotă se află într-o situaţie dificilă iar ţara nu are altă alternativă decât să implementeze programul convenit cu reprezentanţii UE, BCE şi FMI, a avertizat Harris Georgiades.

Referindu-se la recapitalizarea Bank of Cyprus, cea mai mare bancă a ţării, Georgiades a dat asigurări că executivul doreşte ca toate procedurile vor fi finalizate de îndată ce va fi posibil, astfel încât să poată fi numită o noua conducere şi să poată fi relaxat controlul circulaţiei capitalului.

Vorbind mai devreme în faţa Comisiei de finanţe a Parlamentului Ciprului, guvernatorul Băncii Centrale a Ciprului, Panicos Demetriades, a dat vina pe liderii politici ai ţării pentru severitatea condiţiilor impuse pentru a se evita falimentul ţării.

În schimbul pachetului de asistenţă financiară de 10 miliarde de euro, Ciprul s-a angajat să reducă cheltuielile, să majoreze taxele şi să revizuiască drastic mărimea sectorului său bancar. Planul prevede închiderea Cyprus Popular Bank, a doua mare bancă cipriotă, iar depozitele sale mai mici de 100.000 euro vor fi transferate la Bank of Cyprus pentru crearea unei ‘good bank’, cu active viabile.

Condiţiile finale din pachetul de asistenţă financiară reprezintă ‘o decizie politică’ iar Banca Centrală a Ciprului are ‘responsabilitatea instituţională a rezolvării situaţiei dureroase’ în care se află ţara, a declarat Panicos Demetriades.

‘Sunt reforme fără precedent pentru sistemul bancar cipriot şi este de aşteptat să provoace reacţii. Respect şi înţeleg oamenii şi dificultăţile cu care se confruntă‘, a adăugat guvernatorul Băncii Centrale a Ciprului.

Depozitele de peste 100.000 de euro la Bank of Cyprus vor pierde 37,5% în bani ce vor fi convertiţi în acţiuni bancare, potrivit unui comunicat publicat de Banca Centrală a Ciprului. Într-a doua etapă, deponenţii ar putea pierde încă până la 22,5%, în funcţie de ceea ce experţii stabilesc că este necesar de făcut pentru a sprijini rezervele băncii. Experţii vor avea la dispoziţie în acest sens 90 de zile.

Conform acordului, Ciprul a închis a doua mare bancă a ţării, Cyprus Popular Bank, iar activele sale viabile vor fi transferate la Bank of Cyprus.

cyprus-bank-protest


Categorii

1. DIVERSE, Arhiepiscopul Hrisostom al Ciprului, Cipru, Criza mondiala, Grecia, Ierarhi din Cipru, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

4 Commentarii la “GERMANIA are DATORII IMENSE catre Grecia/ Sinodul Bisericii Ciprului “CONDAMNA CU DEZGUST” deciziile liderilor nationali si europeni

  1. http://www.rtv.net/amenintarea-coreei-de-nord-pentru-10-aprilie-suntem-in-pragul-unui-razboi_74828.html

    “În caz de război, nu vrem ca străinii care trăiesc în Coreea de Sud să fie expuşi”, continuă Comitetul, un organ de propagandă al regimului de tip stalinist, îndemnând “toate organizaţiile străine, întreprinderile şi turiştii să pună la punct măsuri de evacuare”.

    Astia or fi seriosi ?!..

  2. Pingback: Radu Golban despre "OMERTA" presei romanesti pe tema DATORIEI GERMANIEI FATA DE ROMANIA/ Manolis Glezos versus "ANALFABETUL" SCHAUBLE/ Cazul Cipru sau transformarea CRIZEI in CATASTROFA/ Revolta sarbeasca in fata "AL IV-LEA REICH&
  3. Pingback: Grecia anunta demararea PROCEDURILOR pentru REVENDICAREA DATORIILOR DE RAZBOI ALE GERMANIEI - Recomandari
  4. Pingback: Grecia face din DATORIA DE RAZBOI a Germaniei o PRIORITATE a politicii sale externe - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare