GERMANIA SI AUSTRIA AMENINTA CU SANCTIUNI TARILE CARE NU VOR IMIGRANTI. Un pas inainte in limitarea suveranitatii nationale: INSTITUIREA UNEI FORTE POLITIENESTI TRANSFRONTALIERE

• Cotidianul/ Calin Marchevici: A 13-a reuniune din 2015 nu a fost cu noroc. Summit UE: Nu împărtăşim viziunea că Germania este salvatoarea Europei

Consiliul European de iarnă de la Bruxelles a demonstrat că speranţele liderilor UE nu au fost deloc fondate. Agenda pe care se aflau criza imigranţilor, gazoductul ruso-german Nord Stream, referendumul pentru ieşirea Marii Britanii din UE, schimbările climatice, terorismul şi securitatea frontierelor UE a rămas blocată pe majoritatea temelor. În schimb, reuniunea de la Bruxelles a fost marcată de o dispută aprinsă între premierul italian Matteo Renzi şi cancelarul Angela Merkel, precum şi de un lung discurs în care David Cameron a neguţat preţul rămânerii ţării sale in UE.

La finalul summit-ului un lucru a rămas sigur – criza refugiaţilor şi aşa-zisul Brexit vor rămâne teme de gâdire pana la viitoarea întâlnire, în februarie 2016.

Cât va plăti România pentru ca Turcia să oprească imigranţii la frontierele UE

Criza imigranţilor şi securitatea granitelor UE, alături de supravieţuirea Acordului Schengen, acum suspendat de mai multe state UE, au fost teme de discuţie încheiate cu un semi-eşec. Liderii UE nu au făcut decat sa ia act de faptul ca din peste un milion de imigranti sosiţi în Europa în acest an nu s-a căzut de acord decât pentru distribuirea în statele UE a 160.000 (sosiţi în ultimii doi ani în Italia şi Grecia), iar dintre aceştia nu au fost efectiv relocaţi in UE decât 184. Revolta premierului Matteo Renzi este uşor de înţeles în aceste condiţii.

S-a oficializat proiectul Bruxelles-ului de a institui un sistem european de pază a frontierelor exterioare, prin care birocraţii nealeşi de la Bruxelles vor avea dreptul să decidă într-o chestiune suverană – frontierele naţionale. Până acum există un stat-cobai în această privinţă – Grecia, unde au fost detaşate deja forţe de pază a frontierei din alte state. Lucrurile nu vor sta însă la fel când va veni vorba şi de ţări care nu se afla sub tutela economică a Berlinului sau a Comisiei Europene.

O chestiune delicată rămâne şi materializarea programului de sprijinire a Turciei în criza refugiaţilor – un program de 3 miliarde de dolari promis la finalul lunii noiembrie. Un miliard urmează să fie alocat din bugetul european, însă restul de două milioane vor veni din partea statelor membre, potrivit unei scheme similare cu cea prin care participă la alcătuirea bugetului UE. România va trebui să ofere practic Turciei circa 21 de milioane de euro pentru ca guvernul de la Ankara, fără a fi condiţionat în vreun fel sub aspectul respectării drepturilor omului, a libertăţii de exprimare sau a minorităţii kurde, să nu lase ca mizeria conflictelor din Siria, Irak şi Afganistan să se reverse în Europa.

Şantajul lui David Cameron

Discuţia pe tema referendumului din Marea Britanie cu care David Cameron încearcă să pună presiune pe restul Europei în vederea perenizarii regimului special al Regatului Unit pare să fi fost un dialog al surzilor. La acest summit Cameron a urmărit cu obstinaţie un scop: să limiteze cât se poate de mult accesul imigranţilor intracomunitari care vin să muncească şi să locuiască în Marea Britabie la beneficii sociale, măsură care a fost văzută ca limitând dreptul la libera circulaţie al cetăţenilor europeni. Cameron şi-a pregătit terenul printr-un turneu diplomatic prin Europa (inclusiv România), pentru a obţine sprijin. Premierul Ungariei a respins categoric ideea reducerii accesului la beneficiile sociale în Marea Britanie pentru cetăţenii europeni.

Cameron a încălcat o tradiţia UE de a dezbate orice decizie majoră în principiu, fără a zăbovi mult pe detalii. El a prezentat Europei o listă cu condiţiile rămânerii Marii Britanii in UE. Dintre acestea, se pare că accesul cetăţenilor europeni la beneficiile sociale din Marea Britanie este o chestiune mai delicată decât acordarea unei puteri mai mari parlamentelor naţionale în politicile europene, o altă condiţie pusă de Londra. Guvernele estice, susţinute şi de presedintele CE, polonezul Donald Tusk, nu vor să piardă voturi acceptând limitarea accesului propriilor cetăţeni la sistemul social britanic.

Numai că, aşa cum a observat preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, David Cameron a insistat mult pe problema imigraţiei pentru a distrage atenţia de la celelalte trei condiţii puse de Marea Britanie:

• recunoaşterea faptului că euro nu este singura monedă europeană, pentru a asigura că statele non-euro să nu fie dezavantajate şi ca uniunea financiară nu se va putea extinde şi asupra statelor non-euro
• reducerea excesului de legi care reglementează piaţa unică
• parlamentele naţionale să aibă dreptul de a bloca legile europene.

Pentru eurocraţii de la Bruxelles, aceste condiţii implică mult mai multe riscuri decât problema sistemului social britanic, până la urma o condiţie populistă pusă de Cameron în vederea referendumului.

Atac la cancelar

Premierul Renzi s-a lansat într-o critică la adresa Germaniei pe mai toate subiectele ce trebuiau atinse la summit: sistemul bancar, energie, migraţie şi criza din Grecia. “Portretizarea Germaniei ca un salvator al economiei europene nu este o viziune împărtăşită de toată lumea”, a spus Renzi, premierul unei ţări care poarta povara politicii Angelei Merkel de a deschide porţile Europei în faţa valului de imigranţi din Orientul Mijlociu şi Africa. Premierul italian şi-a exprimat îngrijorarea faţă de planul ca operatorul aeroportuar german Fraport să cumpere 14 aeroporturi din Grecia – cea mai mare operaţiune de privatizare pe care ar urma să o întreprindă guvernul condus de Alexis Tsipras.

Renzi a mai ridicat şi problema crizei în care se află băncile mai mici din Italia, ale căror clienţi şi-au pierdut economiile (iar recent un pensionar a ajuns să se sinucidă, iscând o polemică naţională) – Italia şi alte state doresc un fond european de garantare, iar Germania se opune. “Băncile italiene sunt mai sănătoase astăzi decât cele germane nu numai pentru ca Intesa San Paolo, cea mai mare din Italia, are o capitalizare de două ori mai mare decât Deutsche Bank, ci din cauza băncilor regionale din Germania, care nu se află sub controlul Băncii Centrale Europene, un sistem care pe mine, dacă aş fi german, m-ar îngrijora mult”.

Apoi Renzi a atacat proiectul ruso-german Nord Stream, care a devenit o prioritate pentru Berlin şi Gazprom, dar care scoate de pe rutele energetice ţările care au fost parte a proiectului South Stream, tot al Gazprom. “Mi-a lăsat un gust ciudat ideea că anul trecut South Stream a fost blocat… iar acum apare alt plan, de a dubla capacitatea Nord Stream, fără însă nicio discuţie. De aceea am cerut să fie o dezbatere”, a spus Renzi. În cele din urmă, în Concluziile Consiliului European s-a specificat că orice proiect energetic va trebui să respecte regula europeană ca furnizorul resursei energetice să nu aibă monopol şi asupra transportului, şi a distribuţiei, lăsând astfel deschisă calea către blocarea iniţiativei Gazprom, care nu respectă aceste condiţii.

Italia a fost acuzată că nu a înregistrat imigranţii care au sosit din Africa de Nord şi le-a permis să intre în spaţiul Schengen fără formalităţi. Rezni a replicat. “Nu Italia e cea care nu respectă regulile, ci Europa”, a spus Renzi, adăugând că autorităţile îi amprentează pe imigranţi, numai că ţările care s-au angajat să-i primească nu au făcut nimic în acest sens.

Acest summit, al 13-lea din 2015, încheie un an oribil pentru Europa, zguduită de cutremure majore, de la criza greacă şi criza ucraineană, trecând prin valul imigranţilor şi fragilizarea spaţiului Schengen şi până la atentatele teroriste şi ridicarea valului de neocolit al populismului, concluziona AFP la încheierea reuniunii de iarnă de la Bruxelles..

• Antena3: Germania ameninţă ţările est-europene care nu acceptă refugiaţi: Vom apela la căi juridice

Ţările central şi est-europene care nu vor accepta refugiaţi conform cotelor se expun sancţiunilor, riscând să apără probleme privind frontierele deschise ale Uniunii Europene, avertizează ministrul de Externe al Germaniei, Frank-Walter Steinmeier.

“Uniunea Europeană este o comunitate de drept. Cuvântul dat contează. Dacă nu se poate altfel, lucrurile vor fi reglate pe căile juridice prevăzute”, a declarat Steinmeier într-un interviu acordat revistei Der Spiegel.

“Solidaritatea europeană nu este un drum cu sens unic. Ţările care se opun primirii de refugiaţi trebuie să ştie ce este în joc pentru ele: frontierele deschise ale Uniunii Europene”, a atras atenţia şeful diplomaţiei germane.

• Cotidianul:

Calin Marchevici: După un mini-summit cu participarea Germaniei şi a Turciei. Cancelarul Austriei prefigurează o nouă constrângere pentru ţările din Est

Cancelarul Austriei a avertizat ţările central şi est-europene membre UE cu reducerea fondurilor dacă nu acceptă extracomunitari conform sistemului de distribuire.

“Solidaritatea nu este un drum cu un singur sens. Cine primeşte fonduri din bugetul Uniunii Europene nu poate pur şi simplu să refuze distribuirea proporţională a refugiaţilor. Cine refuză riscă să pună sub semnul întrebării întreaga schemă bugetară europeană, (…) fiind dificil de crezut că va putea beneficia în continuare de aceste fonduri”, a declarat cancelarul austriac Werner Faymann într-un interviu pentru Die Welt.

Declaraţia vine în contextul unui mini-summit UE pe tema imigratiei, cu participarea Turciei, în marja Consiliul European de iarnă de la Bruxelles, de pe 17-18 decembrie. La mini-summitul amintit au participat Germania, Austria, Belgia, Luxemburg Finlanda, Suedia, Grecia, Olanda şi Turcia, reprezentată de preşedintele Recep Tayyip Erdogan. Este al doilea mini-summit la care participă Turcia. Primul a avut loc pe 29 noiembrie, atunci când UE a decis sa acorde Ankarei 3 miliarde de euro pentru gestionarea crizei imigranţilor, în speranţa că se va mai reduce valul ce vine către Europa.

Aşadar, pe 17 decembrie, chiar în ziua în care avea loc acest summit fără participarea statelor est-europene, cancelarul Werner Faymann lansează în presa germana un avertisment la adresa acestor state – nu poţi respinge cotele de imigranţi fără a risca să rămâi fără fonduri europene. Ziariştii de la Die Welt au vrut ca lucrurile să fie si mai clare şi au cerut amănunte. Faymann a declarat că, în pofida faptului că există un cadru bugetar 2014-2020 care prevede ce sume se pot duce spre statele estice din UE, acest buget UE va fi modificat astfel încât să cuprindă şi constrângerea legată de imigranţi. Faymann a spus că bugetul va fi revizuit în 2016. La revizuirea bugetului “vom vedea care ţări au avut un comportament nesolidar în privinţa refugiaţilor”, a mai avertizat Faymann.

Calin Marchevici: Politica migraţiei, ovaţionată minute în şir la o conferinţă CDU atent pregătită. Merkel, Merkel uber alles

“Se pare că sala s-a decis să o aplaude orice ar fi spus”. “A fost un discurs bun. Dar să vedem ce se va întâmpla în următoarele luni. Cât de mulţi refugiaţi vor veni”. Acestea sunt singurele critici ale politicienilor creştin-democraţi la adresa prestaţiei Angelei Merkel după conferinţa anuală a CDU pe care le publică presa internaţională.

Conferinţa pare să fi fost pregătită cu o mână de fier de către oamenii cancelarului. Merkel a avut parte de puţine critici în presă din partea membrilor partidului, de altfel vocali în ultimele săptămâni. A avut parte de opt minute de ovaţii furtnunoase. Şi, mai important, in ajunul conferintei de la Karlsruhe a fost anulată o rezoluţie împotriva politicii sale pentru imigranţi prin care s-a dorit iniţierea unei fronde în cadrul partidului. Apoi, gura organizaţiei de tineret al CDU, mai critică la adresa lui Merkel, a fost închisă de seniorii partidului. Şi, în cele din urma, singurul lider al CDU care se mai opunea pe faţă lui Merkel la ora conferinţei de la Karlsruhe, Arnold Vaatz, a ajuns să vorbească în faţa unei săli aproape goale. Cât despre bannere cu mesaje împotriva politicii şefei partidului, acestea au lipsit cu desăvârşire din sală.

Angela Merkel s-a prezentat în faţa liderilor partidului său la conferinţa de la Karlsruhe venind de pe o poziţie extrem de fragilă. CDU a căzut în sondaje de la 43% în august la sub 37% in luna decembrie, aliaţii tradiţionali din Bavaria au ajuns la cuţite cu guvernul federal, la fel şi mulţi dintre edilii oraşelor germane şi autorităţi ale landurilor. Totul în urma încăpăţânării Angelei Merkel de a menţine deschise frontierele Germaniei pentru imigranţi, chiar dacă aceasta înseamnă o încălcarea flagrantă a regulilor europene Dublin III.

Merkel a câştigat din nou susţinerea partidului pentru politica controversată pentru refugiaţi – aceasta va continua. Însă cancelarul a trebuit să facă o concesie – influxul de imigranţi (care doar în Germania va ajunge în acest an la un milion) va trebui “redus semnificativ”. A-i ajuta pe refugiaţi este “un imperativ moral”, a spus Merkel în faţa unei a 1.000 de persoane, care la finalul discursului au aplaudat-o opt minute în şir. “Dacă facem asta cum trebuie, avantajele vor fi mult mai mari decât riscurile”, a mai spus Merkel.

Ce a rămas din rezoluţia pregătită împotriva politicii lui Merkel a fost o frază: “Continuarea actualului influx pe termen lung va copleşi statul şi societatea, chiar şi într-o ţară ca Germania”. În aceeaşi linie, Merkel a mai adăugat un bemol politicii sale pro-imigraţie, un ecou al declaraţiei ale despre “moartea multiculturalismului” din 2010. “Cei care căuta azil la noi trebuie de asemenea să respecte legile şi tradiţiile noastre şi să înveţe limba germană. Multiculturalismul duce la societăţi paralele şi de aceea multiculturalismul este o mare iluzie”.

Merkel şi-a apărat sloganul cu care a ieşit în fata germanilor în ultimele luni ale crizei provocate de imigranţi – “putem face asta”. A comparat acest slogan cu “am votat pentru libertate” al alui Konrad Adenauer şi a spus că, aşa cum după decenii s-a dovedit cât se poate de adevărat, la fel şi politica sa se va dovedi viabilă şi salutară.

“Acum zece ani lucrurile nu arătau bine. Europa era divizată în privinţa războiului din Irak. În Germania erau cinci milioane de şomeri. Oamenii vorbeau despre teama germanilor, eram omul bolnav al Europei”, a spus Merkel pentru a sublinia performanţele guvernării CDU. “În secolul 21 izolarea nu mai este o opţiune”, a mai spus Merkel, apărând politica uşilor deschise.

Criza migrației: Liderii UE, de acord cu crearea rapidă a unei forțe frontaliere europene

Liderii statelor Uniunii Europene, reuniți la Bruxelles în cadrul Consiliului European de iarnă, s-au pronunțat pentru crearea rapidă a unei forțe frontaliere a UE, în vederea ținerii mai eficiente sub control a fenomenului migrației, transmite vineri Reuters, citată de Agerpres.

Până la jumătatea anului viitor, statele membre ar urma să stabilească detaliile noii forțe, a cărei creare a fost propusă de Comisia Europeană anterior în cursul acestui an.

La finalul primei zile a summitului UE, președintele Consiliului European, Donald Tusk, a afirmat că, în pofida strategiei decise de liderii statelor membre în ultimele luni pentru a limita fluxul de migranți către Europa, încă există un deficit în privința implementării măsurilor adoptate.

“Pentru ca integritatea spațiului Schengen să fie salvgardată, este indispensabil să recâștigăm controlul asupra granițelor externe”, a spus Tusk.

Uniunea Europeană susține că dorește să-i ajute pe refugiații sirieni și din alte zone de conflict și care sunt eligibili pentru azil în UE, spre deosebire de alți migranți care vor să ajungă în Europa din motive exclusiv economice.

• ActiveNews: Adio suveranitate! Comisia Europeană a propus oficial înființarea agenției pentru controlul frontierelor

Comisia Europeană a prezentat miercuri, la Strasbourg, propunerea de înființare a unei agenții pentru controlul frontierelor

Noua agenție va fi un fel de poliție europeană anti-imigrație, cu 1.500 de membri, care ar putea fi detașată rapid acolo unde este nevoie. Mai multe state se opun însă acestui proiect care implică, pentru prima dată de la crearea UE, un transfer de suveranitate în materie de apărare a granițelor, potrivit AFP.

Buget dublu și un personal de cel puțin 1.500 de gărzi capabile să intervină în orice moment pe secțiuni de frontieră externă unde se vor constata dificultăți de gestionare din partea statelor membre. La acestea se adaugă un birou special pentru trimiterea în țările de origine a imigranților economici, care nu se califică pentru a primi statutul de refugiat și o structură specială care să primească plângerile celor nemulțumiți de acțiunile agenției.

Obiectivul principal al acestei noi agenții este paza comună a frontierelor europene. Nu venim cu măsuri invazive, ci de suport și prevenție, a declarat comisarul european pentru migrație, Dimitris Avramopoulos.

O astfel de măsură ar însemna un important transfer de suveranitate a țărilor membre către Bruxelles și nu este privit cu ochi buni de unele țări.

Comisia Europeană crede însă că măsura nu contravine tratatului uniunii și că este o încercare de a salva spațiul Schengen.