TURCIA NU VREA SA FIE “LAGARUL DE CONCENTRARE” AL REFUGIATILOR. Vizita lui Merkel in Turcia/ COMISIA EUROPEANA INTENTIONEAZA SA REDISTRIBUIE INCA 200 000 DE REFUGIATI/ Posibil acord tehnic intre Rusia si SUA legat de operatiile militare din Siria

• Hotnews:

Dani Rockhoff: Merkel face promisiuni nemaiauzite Turciei, sub presiunea de a isi pierde functia de cancelar din cauza politicii in problema refugiatilor

Tot mai multi politicieni ai Uniunii aflate la putere in Germania critica politica Angelei Merkel in problema refugiatilor. Iar aceasta ar putea-o costa functia. Cel putin asa declara vicepresedintele liberal Wolfgang Kubicki, pentru publicatia Die Welt. „Daca doamna Merkel continua asa, nu mai ajunge anul 2017 ca si cancelar“. El a adaugat: „La un moment dat, politicienii se vor panica si instinctiv vor zice: Merkel trebuie sa plece, caci ea ne-a facut bucata“. Momentan, Merkel se afla la Ankara, unde ii momeste pe guvernantii turci sa ia refugiatii inapoi, in schimbul ajutoarelor financiare, a inlesnirilor de vize si a unei mai apropiate perspective ca Turcia sa intre in UE.
Popularitatea cancelarului a scazut in sondaje, iar evenimentele de ultima ora nu sunt de natura sa linisteasca spritele: un refugiat a fost ucis intr-o altercatie cu un alt refugiat, o candidata la primaria Koln-ului a fost injunghiata de un neamt somer, fost extremist de dreapta, unele lagare cu corturi n-au caldura si locatarii ameninta sa le dea foc, iar prognozele sumbre vorbesc de un milion si jumatate de imigranti in Germania, pana la finele acestui an. „Politica in sandale Birkenstock cuplata cu aroganta morala“ numeste atitudinea lui Merkel, politicianul FDP, Wolfgang Kubicki.

Si totusi, cancelarul are si aparatori. Coordonatorul pentru refugiati, Peter Altmaier (CDU), s-a opus cererilor venite inclusiv din randurile propriului partid, de a se impune o limita superioara a numarului de refugiati acceptati. Dat fiind numarul mare de cereri de azil, Germania are insa dreptul „sa priveasca mai atent la azilantii refuzati“. De regula, aceasta inseamna ca acestia trebuie sa paraseasca Germania de bunavoie, sau vor fi expulzati.

„Lasati-ne sa urmarim impreuna scopul ca, dintre aceia care nu au deptul la azil, pe viitor cel putin 50% sa ajunga cat de repede in patriile lor“ a spus Altmaier duminica, la sedinta Tinerei Uniuni de la Hamburg. Aceasta masura ii va privi probabil pe refugiatii economici, ca si pe cei politici din tarile balcanice, declarate acum oficial „tari de provenienta sigure“, adica in care persecutiile politice au incetat.

Altmaier a recunoscut ca guvernul german nu a fost pregatit pentru „un asemenea val de refugiati”. Insa acum trebuie rezolvata situatia, atat in sensul adapostirii imediate, cat si a integrarii lor viitoare. Politicianul crestin democrat a asigurat ca nu vor avea loc mariri de impozite si taxe, pentru a se acoperi cheltuielile cu refugiatii.

Insa pana la viitoare sedinta a Uniunii, care va avea loc peste doua saptamani, politicienii responsabili de Interne pregatesc un ultimatum adresat cancelarului, de securizare mai puternica a frontierelor. Gruparea constituita in jurul deputatului crestin-social Hans-Peter Uhl solicita ca unora dintre refugiati sa li se refuze intarea in tara. „Astfel, noi solicitam luarea de masuri ca refugiatii ce, in mod evident, vor sa intre fara motive intemeiate in Germania, sa fie respinsi direct la granite“ a declarat el pentru Bild am Sonntag.

Atmosfera e impartita, in Germania. Pe de o parte ies in strada cetatenii care manifesta impotriva urii fata de straini. „Festivalul luminii“ ca si cca 8.000 de oameni care au constituit duminica un lant de lumini in zona Branderburger Tor vor sa arate ca Berlinul e un oras deschis si fara prejudecati xenofobe. Pe de alta parte, la granita Germaniei cu Austria, in localitatea Freilassing, o mie de demonstranti mobilizati de partidul nationalist AfD au manifestat contra politicii azilului practicate acum in Germania.

Situatia se inaspreste si din cauza conditiilor meteorologice, ca si a tensiunilor care se nasc intre locatarii din lagarele de primire, unde conditiile sunt relativ precare. „Satul de corturi“ din parcul Jenfelder Moospark din Hamburg este un exemplu pentru aceasta stare de lucruri, dupa cum relateaza Die Welt. Cincizeci de corturi nu sunt etanse, ploua in ele. In alte corturi (de dimensiuni mari, care adapostesc familii intregi) nu este caldura, caci instalatiile de incalzire au fost facute in pripa si nu functioneaza peste tot. Multi refugiati, mai ales femei si copii, sunt raciti sau sufera de alte boli.

„Conditiile din corturi sunt catastrofale si de nesuportat“, a declarat o voluntara, ziarului Hamburger Morgenpost. De aceea, exista riscul escaladarii tensiunii. „Refugiatii au amenintat deja ca vor da foc corturilor, ca sa scape din ele“, a relatat un alt voluntar. Autoritatile incearca sa faca locuibile alte sedii, sali si depozite vechi. In orasele Schwedt pe Oder si Cottbus s-a gasit solutia renuntarii temporare la demolarea unor cladiri. Refugiatii urmeaza a fi cazati in locuintele goale de acolo, care vor fi amenajate in acest scop, in scurt timp.

Premierul Davutoglu: I-am spus lui Merkel. Turcia nu este un lagar de concentrare pentru imigranti

Turcia nu este un “lagar de concentrare” si refuza sa primeasca pe teritoriul sau, de maniera permanenta, migrantii pe care Uniunea Europeana nu ii vrea, a afirmat luni premierul islamo-conservator Ahmet Davutoglu, citat de AFP.

“Nu putem sa acceptam un acord pe baza urmatoare: ‘Dati-ne bani si ei raman in Turcia’. Turcia nu e un lagar de concentrare”, a declarat Davutoglu, intr-un interviu acordat televiziunii A Haber, a doua zi dupa o discutie la Istanbul cu cancelarul german Angela Merkel.

“I-am spus lui Merkel. Nimeni nu trebuie sa se astepte de la Turcia sa se transforme intr-un lagar de concentrare unde raman toti refugiatii”, a subliniat el.

“Dar imigratia ilegala trebuie controlata”, a adaugat seful guvernului, si “trebuie sa cream mecanisme comune”.

Bruxellesul a anuntat joi un “plan de actiune” conform caruia Ankara se angajeaza sa retina pe teritoriul sau migrantii, in special cei sirieni, care vor sa ajunga in Europa, in schimbul liberalizarii regimului de vize pentru cetatenii turci si a impulsionarii candidaturii Ankara la aderarea la UE.

Turcia, care a primit deja oficial 2,2 milioane de refugiati, a calificat acest plan drept un simplu “proiect” si a spus ca bugetul propus de UE este “inacceptabil”.

In cursul vizitei efectuate duminica in Turcia, Merkel a salutat efortul consimtit de Turcia pentru primirea refugiatilor si a promis sa “redinamizeze” candidatura turca la UE.

Premierul turc: Drona doborata saptamana trecuta era facuta in Rusia, dar nu era a Rusiei

Drona doborata vinerea trecuta de aviatia turca in spatiul aerian turc din apropierea Siriei era de fabricatie ruseasca, dar Moscova a transmis Ankarei ca nu apartinea Rusiei, a declarat premierul Ahmet Davutoglu, citat de Reuters.

Intr-un interviu televizat, Davutoglu a spus ca e posibil ca drona sa fi apartinut fie fortelor militare siriene controlate de presedintele Bashar al-Assad, fie militiilor kurde, fie altor forte beligerante. El a adaugat ca doborarea dronei a avut un efect de descurajare. Davutoglu a adaugat ca spera ca Rusia sa fie mai atenta in ceea ce priveste intrarea aeronavelor sale in spatiul aerian turc.

Reamintim ca avioane turcesti de vanatoare au doborat vineri o drona care a violat spatiul aerian al Turciei in apropiere de granita siriana. Aeronava fara pilot a fost doborata de avioane ale armatei turcesti dupa ce a fost “avertizata de trei ori“, dupa cum a precizat statul major.

Potrivit Reuters, care citeaza televiziunea privata NTV, este vorba despre o drona care patrunsese 3 km in Turcia.

La acel moment, Statele Unite suspectau ca aeronava doborata de turci era o drona ruseasca.

In context, doua avioane rusesti au violat spatiul aerian al Turciei in aceasta luna, iar Ankara a avertizat ca va raspunde daca astfel de provocari continua. Fortele aeriene rusesti au informat militarii turci despre conditiile in care s-au petrecut aceste incidente si despre pasii facuti pentru a evita repetarea lor.

SUA si Rusia sunt foarte aproape de semnarea unui acord privind zborurile deasupra Siriei

Statele Unite si Rusia sunt “foarte aproape” de semnarea unui acord pentru evitarea oricarui incident intre avioanele care opereaza separat in cerul de deasupra Siriei, a anuntat luni un purtator de cuvant al Pentagonului, citat de AFP.

Un protocol de acord ar putea fi semnat chiar marti, potrivit capitanului Jeff Davis. “Suntem foarte aproape, avem un documente care este aproape gata sa fie semnat”, a precizat el.

El a adaugat ca masurile prevazute intre Washington si Moscova nu fac parte dintr-un acord mai amplu privind modul in care cele doua tari opereaza in Siria.

“Dupa cum stiti, suntem in dezacord fundamental cu tot ceea ce face Rusia in Siria si cautam un acord pentru a ne putea concentra pe problemele de securitate in spatiul aerian”, a explicat Davis.

Rusia a cerut negocieri pentru “deconfliction” – termen englez care semnifica schimbul de informatii necesare evitarii unui incident intre avioanele celor doua tari care intervin in acelasi teatru militar – atunci cand a inceput bombardamentele in Siria, in 30 septembrie.

John Kerry: SUA incearca sa evite distrugerea totala a Siriei / Nivelul de imigratie in Europa este periculos

Statele Unite incearca sa evite distrugerea totala a Siriei, cu toate consecintele care decurg de aici pentru regiune si valul suplimentare de imigratie pe care l-ar genera, a declarat luni la Madrid secretarul american de stat, John Kerry, citat de AFP.

Washingtonul apreciaza ca are responsabilitatea “de a incerca sa evite distrugerea totala si completa a Siriei”, a afiirmat el.

Secretarul de Stat a confirmat, in cadrul unei escale la Madrid, ceea ce a evocat duminica la Paris: o reuniune in zilele urmatoare cu liderii rusi, turci si sauditi in incercarea de a gasi o solutie politica la conflict.

“Nivelul de imigratie in Europa este periculos” din cauza dificultatii de absorbire a acestuia, iar “amenintarea de a vedea si mai multi (refugiati) venind daca violentele continua si Siria cade in implozie este real”, a avertizat secretarul de stat.

Kerry si-a exprimat si temerea legata de faptul ca, prin interventia sa militara in conflict, Rusia incearca “pus si simplu sa-l mentina” in functie pe presedintele sirian Bashar al-Assad, ceea ce nu ar face, crede el, dacat “sa atraga si mai multi jihadisti si sa creasca numarul de refugiati”.

• Digi24:

Comisia Europeană vrea să redistribuie încă 200.000 de refugiați

Cotele de refugiaţi au fost greu de îngurgitat pentru ţările din Europa de Est şi Marea Britanie dar acum aceste state ar putea primi cu forţa o porţie dublă. Comisia Europeana vrea să redistribuie încă 200.000 de refugiaţi anul viitor pe continent, pe lângă cei 160.000 de anul acesta. Planul îi priveşte pe fugarii ajunşi în Turcia, Liban şi Iordania, unde numărul refugiaţilor e de ordinul milioanelor iar finanţele publice sunt întinse la maxim.

Daca până acum refugiații au venit singuri în Europa, curând ar putea fi aduși aici. Potrivit Financial Times, la Bruxelles se desenează un plan de relocare a 200.000 de oameni aflați în taberele de refugiați din Turcia, Iordania și Liban. Aceștia vor fi împarțiți între țările Uniunii Europene iar noua schema va fi anunțată oficial la începutul anului următor. Potrivit oficialilor citați de Financial Times, numărul final al refugiaților relocați în Europa nu este încă bătut în cuie. Iar cum Rusia bombardează Alep, unul din cele mai mari orașe din Siria, există riscuri mari ca valul de refugiați să crească puternic, iar Europa să fie nevoită să ridice încă o dată pragul. Din Siria, mai bine de două milioane de oameni au luat calea Turciei. Statele membre UE au picat de acord să-i ofere Turciei un ajutor de trei miliarde de euro pentru a se îngriji de oameni. E o modalitate de a-i ține dincolo de granițele Europei însă Ankara spune că nu acceptă să oprească fluxul de emigranți în schimbul unui ajutor financiar.

Ahmet Davutoglu, premierul Turciei: Povara refugiaților ar trebui împărțită echitabil. Cifrele sunt importante, dar avem nevoie de o voința comună de a împărți povara. Din păcate, Turcia a fost lăsată singură de comunitatea internațională în ultimii patru ani în ceea ce privește împărțirea sarcinilor.

Ușurarea poverii nu e însă singura cerință a guvernului de la Ankara. Fiindcă poate să închidă sau să deschidă poarta refugiaților către Europa, Turcia poate negocia dur. La schimb vrea mai puțin banii și relocarea refugiaților, cât vrea biletul de intrare în UE.

Angela Merkel, care în urmă cu nici două săptămâni își întărea poziția împotriva intrării Turciei în UE, înmoaie acum tonul. Fiindcă în final, grosul refugiaților ajunge acasă în Germania și deja se estimează că actuala criză va costa țara sa 10 miliarde de euro doar pentru anul în curs.

Angela Merkel: Germania e pregătită să își ofere susținerea pentru aceste probleme, inclusiv facilități pentru obținerea vizei și liberalizare. Dar avem în schimb niște așteptări.

Intrarea Turciei în UE e departe de a deveni realitate însă, în condițiile date, Europa se pune, după mulți ani, la masa de negocieri. La Bruxelles se va discuta din nou despre posibilitatea ca cetățenii turci să primească automat vize de intrare în Schengen. Pentru liderii Europei, un pas prea departe poate costa scump. Pentru liderii Turciei, e momentul oportun să-și vândă ajutorul cu maximul de profit. Profit politic, înainte de toate, fiindcă parcursul european al Turciei e negociat cu doar două săptămâni înainte de alegeri.

Mii de refugiaţi, blocaţi la graniţa sârbo-croată

Comisia Europeană vrea să redistribuie încă 200.000 de refugiaţi anul viitor pe continent, pe lângă cei 160.000 de anul acesta. Planul îi priveşte pe fugarii ajunşi în Turcia, Liban şi Iordania, anunţă Financial Times. Până să ajungă la viitor, autorităţile au probleme mari în prezent. Mii de imigranţi au început să se adune la graniţa dintre Serbia și Croația, iar Organizaţia Naţiunilor Unite este îngrijorată: oamenii stau în ploaie şi frig, iar medicii din zonă au prea puţine medicamente şi pături pentru refugiaţi.

Înfriguraţi şi nedormiţi, mii de refugiaţi, majoritatea din Siria, au aşteptat ore întregi ca să treacă din Serbia în Croaţia. Guvernul de la Zagreb a început să reducă numărul de imigranţi pe care îi primeşte, iar asta a provocat un mare blocaj în Serbia. Cel puţin 10.000 de fugari sunt acolo, conform Organizaţiei Naţiunilor Unite, care adaugă că ajutoarele pentru refugiaţi sunt tot mai puţine.

„Este o crimă la adresa acestor oameni care continuă să vină. Nu avem timp să îi tratăm, nu avem medicamente suficiente ca să le dăm, nu mai avem haine de ploaie. După cum puteţi vedea, aici sunt bebeluşi de zece zile, oameni care suferă de hipotermie şi nu avem nici măcar o pătură pentru ei”, spune un medic.

Decizia Croaţiei de a limita numărul refugiaţilor respectă principiul dominoului. Austria a anunţat că nu poate primi mai mult de 1.500 de refugiaţi pe zi. Slovenia a luat măsuri şi a redus de la 5.000 la 2.500 numărul fugarilor pe care îi lasă în ţară. În cele din urmă, şi Croaţia a limitat accesul imigranţilor.

Între timp, cei mai importanţi lideri din Uniunea Europeană caută o înţelegere cu Turcia pentru a opri exodul. Cancelarul Germaniei a mers ieri la Ankara şi a stat de vorbă cu preşedintele Erdogan. A rezultat că Turcia va opri valul refugiaţilor spre bătrânul continent dacă va fi primită mai repede în Uniunea Europeană.

Autoritățile germane se așteaptă la un marș antiislamic de amploare

Poliția germană se așteaptă ca zeci de mii de persoane să participe luni la marșul împotriva imigrației organizat la Dresda de mișcarea antiislamică PEGIDA, care aniversează un an de la crearea ei, transmite agenția DPA, citată de Agerpres.

Susținerea față de această mișcare este alimentată de politica frontierelor deschise pentru refugiați practicată de cancelarul Angela Merkel. Totuși, este posibil ca în timpul marșului de luni să se desfășoare și o contramanifestație.

Anul trecut, PEGIDA (Patrioții Europeni împotriva Islamizării Occidentului) abia reușea să strângă câteva sute de manifestanți la aceste marșuri periodice, dar popularitatea ei a crescut rapid, astfel că la marșul de pe 12 ianuarie au participat circa 25.000 de persoane.

Pe 21 ianuarie, liderul grupării, Lutz Bachmann, a demisionat de la conducere, după ce în presă a fost publicată o fotografie în care el apărea deghizat în Adolf Hitler, alături de slogane xenofobe. O săptămână mai târziu, alți cinci lideri ai PEGIDA, ce erau adepții unei linii mai puțin dure, și-au dat demisia în semn de protest față de rolul pe care Bachmann continua să-l joace în cadrul grupării, între timp el preluând din nou conducerea acesteia.

De atunci, pe fondul creșterii continue a numărului imigranților, mai ales musulmani, popularitatea acestei mișcării a reintrat pe un trend ascendent, în special în partea de est a Germaniei, la marșul de lunea trecută participând 9.000 de persoane. În plus, în landul Saxonia, a cărui capitală este orașul Dresda, s-a observat și o creștere dramatică a numărului atacurilor asupra taberelor de refugiați.

Autoritățile de la Berlin se așteaptă să primească anul acesta până la un milion de cereri de azil din partea refugiaților arabi, africani și asiatici, iar printre efectele cele mai notabile ale acestui val migrator se constată creșterea resentimentelor populației față de imigranți și scăderea popularității partidului conservator al cancelarului Merkel.

Românii, în topul europenilor care nu doresc să primească imigranți

Spre comparaţie, 77% dintre suedezi cred că venirea migranţilor va da un implus economiei lor. La polul opus, cea mai vehementă atitudine împotriva refugiaţilor o au slovacii. Doar unul din cinci acceptă ideea ca ţara lor să ofere adăpost fugarilor din zonele de conflict.

Sondajul Eurobarometru a fost făcut în perioada 19-29 septembrie pe un eşantion de 28.150 de persoane, în toate cele 28 de state membre.