RAZBOIUL IMPOTRIVA ALBINELOR SI DISTRUGEREA AGRICULTURII DE SUBZISTENTA. Mihai Gotiu: Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, da o LOVITURA GREA micilor fermieri APICULTORI/ Subventiile pentru 400 000 AGRICULTORI ROMANI ar putea DISPAREA

• Voxpublica/ Mihai Gotiu: ANCHETĂ/EXCLUSIV: AFACEREA ALBINA. Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, trădează milioane de români. Cine câştigă şi cine pierde din moartea albinelor

Preambul

Pe 29 aprilie 2013, în Consiliul Uniunii Europene (Consiliul de Miniştri) se va relua votul legat de interzicerea, pe o perioadă iniţială de doi ani, a folosirii a trei tipuri de pesticide în Uniunea Europeană, care dăunează grav populaţiilor de albine. Pe 15 martie, interdicţia a întrunit o majoritate simplă, insuficientă însă pentru ca votul să fie validat. Ministrul român al Agriculturii, Daniel Constantin, s-a numărat printre cei care au votat împotriva interdicţiei, chiar dacă, în mod direct, riscă să fie afectate familiile a a aproximativ 40.000 de apicultori români, iar indirect, milioane de mici fermieri autohtoni a căror producţie depinde de polenizarea pe care o fac albinele.

Explicaţiile acestui vot criminal: interesele marilor proprietari de terenuri şi ale marilor producători internaţionali de pesticide. Află cum poţi să-i scrii şi să-l convingi pe ministru să-şi schimbe votul pe 29 aprilie.

Cât de gravă e problema

Interdicţia vizează trei pesticide bazate pe neonicotinoide (tiametozam, imidacloprid şi clotianidin). În Raportul Autorităţii Europeane pentru Siguranţă Alimentară (EFSA), din 16 ianuarie 2013, arată că utilizarea acestor pesticide, prezintă riscuri majore pentru sănătatea albinelor. În acelaşi sens s-au pronunţat şi reprezentanţi ai comunităţii ştiinţifice internaţionale şi ai organizaţiilor de apicultori din diverse ţări ale Europei şi Apimondia (Federaţia Internaţională a Asociaţiilor Apicole), care consideră pesticidele ca fiind cauza unor depopulări masive a familiilor de albine, ducând până la dispariţia acestora, efectivul de albine din multe ţări europene scăzând dramatic (în cazul Marii Britanii cu aproape 80%).

Pesticidele din această categorie se acumulează în apă, sol, în nectarul şi polenul plantelor, contaminându-le şi otrăvind insectele polenizatoare, dintre care cele mai importante sunt albinele (practic, substanţele le paralizează, provocând moartea). Un efect grav al insecticidelor pe bază de neonicotinoie e că se „stochează” în mediul înconjurător pentru mai mulţi ani (chiar peste zece ani).

Problema nu este, însă, doar a apicultorilor, ci a întregii agriculturi. „Apicultura şi albinele sunt un factor de stabilitate şi de menţinere a biodiversităţii. Produsele ca mierea, propolisul, lăptişorul de matcă şi altele reprezintă doar 10-15% din beneficii. Studii efectuate în SUA arată că 76-80% din toate produsele agricole depind de polenizarea făcută de albine. E vorba de beneficii de aproape 200 de miliarde de dolari. Din păcate, în România nu există studii similare pentru a estima acest impact economic”, susţine Ioan Fetea, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine (ACA) din România. „Am văzut efectul acestor substanţe în alte ţări europene, precum Franţa, unde de pe suprafeţe întinse au dispărut albinele, dar şi alte animale şi păsări mici”, mai spune Ioan Fetea.

Acelaşi punct de vedere este susţinut şi de Aurel Maxim, cadru didactic la USAMV Cluj: „Albinele de pe Tera suferă suficient din cauza pesticidelor şi a poluării. Trebuie să se înţeleagă însă că albinele nu sunt doar o afacere a apicultorilor – dispariţia lor ar duce la o înjumătăţire a producţiei de alimente. A tututor acelor alimente care depind de polenizarea etnomofilă (făcută de insecte – n.a.)”.

„Argumentele” lobby-iştilor

Syngenta şi Bayer, producători de asemenea pesticide, sunt printre cele mai mari companii care şi-au unit forţele pentru a bloca votul favorabil interdicţiei în Consiliul European. Primul „argument” face parte din strategiile „consacrate” ale acţiunilor de lobby – faptul că nu s-ar fi demonstrat ştiinţific, „dincolo de orice dubiu”, o legătură directă între pesticidele bazate pe neonicotinoide şi moartea albinelor. Acest lucru este contrazis atât de Raportul EFSA amintit, de constatările directe, dar chiar şi de alt „argument” al lobby-ului, conform căruia de vină ar fi agricultorii care ar fi utilizat „neconform” sau ”în exces” pesticidele (această argumentare recunoaşte, implicit, efectul letal al pesticidelor asupra albinelor, iar, din cauza „calităţii” pe care o au – de a se acumula pe mai mulţi ani în sol – „excesul” se obţine şi prin utilizarea lor repetată, chiar dacă, de fiecare dată, ar fi „conformă” şi „raţională”).

În fine, un alt „argument” e legat de pierderile economice cauzate de nefolosirea pesticidelor (locuri de muncă în domeniul fabricării acestora, scăderea productivităţii unor terenuri agricole etc.). După cum am arătat deja, riscul diminuării sau chiar al dispariţiei familiilor de albine implică efecte cu mult mai dezastruoase pentru agricultură. Iar afectate, în mod real, sunt dezvoltările agricole industriale bazate pe monoculturi, care favorizează apariţia şi înmulţirea dăunătorilor împotriva cărora se utilizează pesticidele! Şi astfel, ajungem la România.

Poziţia (şi minciunile) Ministerului Agriculturii din România

Pe 27 martie 2013, Agenţia Naţională Fitosanitară din cadrul Ministerului Agriculturii din România îi trimite un răspuns Asociaţiei Crescătorilor din Albine (ACA), în care arată motivul pentru care a votat împotriva interdicţiei(răspunsul integral, aici).

„În România există zone puternic infestate cu dăunători de sol Tanyemecus dilaticollis, Agriotes spp., Diabrotica virgifera virgifera, Zabrus tenebrioides, care atacă în mod deosebit culturile de porumb, floarea soarelui, rapiţă, cereale păioase şi a căror combatere este asigurată prin tratamentul seminţelor cu produse de protecţie a plantelor. Interzicerea neonicotinoidelor sub formă de tratament sămânţă la culturile de porumb, floarea soarelui şi rapiţă ar determina pierderi importante de producţie ce ar face aceste culturi neprofitabile pentru fermierul român.

România nu are are alternative viabile la cele trei neonicotinoide pentru tratarea seminţelor”, se subliniază în răspunsul Ministerului. Ioan Fetea, preşedintele ACA România, are mari dubii legate de această afirmaţie, citând în acest sens afirmaţii ale reprezentanţilor Apimondia, care susţin existenţa unor alternative. Mult mai ferm este Ion Toncea, cercetător la Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Agricolă Fundulea şi cadru didactic la USMAV Bucureşti. „Eu lucrez în sistem ecologic din 1984 şi n-am folosit vreodată pesticide, erbicide, tratamente la sămânţă. Alternativa există şi este mult mai simplă: rotaţia culturilor de cel puţin 4 ani, care previne atacul dăunătorilor. E o regulă elementară. Monoculturile şi rotaţiile scurte favorizează înmulţirea dăunătorilor”, afirmă cercetătorul român.

Cele mai importante zone care sunt afectate în acest moment de dăunători se află în sud-estul României, în Bărăgan. „Aici se află cele mai mari terenuri de floarea soarelui. Aproximativ 30-35% din producţia de miere din România e cea de floarea soarelui”, explică preşedintele ACA. Exact zonele în care se află şi cele mai mari proprietăţi agricole comasate şi, aşa-zis, productive. „Pe cei care practică agricultura industrială nu-i interesează efectele pe termen lung, ci doar profitul imediat. Am mai multă încredere în ţări ca Germania, Franţa, Italia ori Slovenia, care au interzis aceste pesticide, decât în ceea ce spun reprezentanţii ministerului Agriculturii de la noi. În Occident s-a schimbat concepţia, punându-se tot mai mult accesntul pe calitatea alimentelor. La noi există încă obsesia producţiilor record , iar marilor fermieri nu le pasă ce se va întâmpla peste 5 ani sau 10 ani. De aceea nici nu mă mir că Ministerul Agriculturii susţine pesticidele”, explică Aurel Maxim.

Astfel, cade şi altă „explicaţie” din răspunsul reprezentanţilor Ministerului care afirmă că în Germania, Franţa, Italia şi Slovenia s-au putut interzice cele trei pesticide pentru că „nu au zone infestate cu dăunători”, implicit, nu ar suferi din punct de vedere economic. În fapt, acele state (care au avut propriile probleme la vremea lor) au devenit ceva mai atente la cauzele apariţiilor dăunătorilor (monoculturile şi rotaţiile prea scurte, specifice marilor ferme aşa-zis productive).

În fine, în acelaşi răspuns, se mai arată că „din informaţiile pe care le deţinem, în România nu au fost semnalate cazuri de mortalitate la albine urmare a tratamentului seminţelor cu produse pe bază de neonicotinoide”. Acest lucru este infirmat de către reprezentanţii Asociaţiei Eco Ruralis, care spun că în ultimii trei ani au primit numeroase solicitări de sprijin din partea membrilor apicultori, care se confruntă cu mari probleme la păstoritul albinelor în culturile de floarea soarelui. „Familiile de albine mor pe capete din cauza utilizării de pesticide deosebit de toxice, la culturile mari, cum e floarea soarelui. Raza de acţiune a unei albine e de peste trei kilometri în jurul stupului, nu poţi opri albina să meargă pe o cultură otrăvită. Ce alegem? Albinele sau insecticidele neonicotinoide? Pentru că e clar că cele două nu pot coexista. Noi alegem albinele şi vrem ca Guvernul României să facă la fel”, declară Attila Szocs, administratorul Asociaţiei Eco Ruralis.

Concluzii

– Votând împotriva interzicerii utilizării celor trei pesticide, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, ignoră interesele a aproximativ 36-40.000 de familii de apicultori români (conform datelor ACA), şi a altor milioane de mici fermieri autohtoni ale căror producţii depind de polenizarea făcută de albine; România are, la ora actuală, un efectiv de aproximativ 1,2 milioane de familii de albine, cea mai mare parte a producţiei fiind destinată exportului (Marea Britanie importă aproximativ 80% din produsele apicole din România);

– Când vorbeşte de „culturi neprofitabile pentru fermierul român”, Ministerul Agriculturii se referă exclusiv la marii proprietari de terenuri (care astăzi pot obţine un profit consistent din agricultură, iar mâine, după ce terenurile secătuiesc sau sunt otrăvite îşi pot muta liniştit profitul investind în alte domenii);

– Dependenţa faţă de seminţele tratate cu pesticide creşte exponenţial, în interesul atât al producătorilor de pesticide şi erbicide, cât şi al celor de organisme modificate genetic (alternativa „productivă” la agricultura industrială chimizată);

– Profitabilitatea generată de marile proprietăţi agricole exploatate industrial (cu pesticide sau organisme modificate genetic) e una de scurtă durată şi se regăseşte, în cea mai mare parte, în conturile unui grup restrâns de persoane.

Ce poţi face: Scrie-i ministrului Daniel Constantin

Aici poţi citi mai multe amănunte legate de cine şi cum a votat pe 15 martie în Consiliul Uniunii Europene, precum şi despre efectele celor trei pesticide. Pe www.ecoruralis.ro găseşti şi o scrisoare standard pe care să o trimiţi Ministerului Agriculturii (relatii.publice@madr.ro), ministrului Agriculturii (daniel.constantin@partidulconservator.ro) şi ambasadorului României pe lângă Uniunea Europeană, Mihnea Ioan Motoc (bru@rpro.eu), prin care să-I ceri să-şi reconsidere votul pe data de 29 aprilie 2013. Până în acest moment peste 2,5 milioane de cetăţeni europeni au semnat petiţia prin care se solicită interzicerea pesticidelor în discuţie. În urma presiunilor cetăţenilor din propria ţară, ministrul bulgar al Agriculturii a declarant că pe 29 aprilie va vota pentru interzicere (după ce, pe 15 martie, s-a abţinut). Aşadar, se poate.

• Adevarul: Statul vrea să-i lase fără subvenţii pe micii fermieri. Sute de mii de agricultori vor fi afectaţi de creşterea plafonului minim de la 1 la 1,5 hectare

Exploataţiile de un hectar şi cele împărţite pe mai multe loturi mici vor pierde subvenţia pentru că Guvernul va creşte plafonul de eligibilitate la 1,5 hectare. Riscul vizează 400.000 de agricultori. Pentru a primi subvenţii pe suprafaţă, cultivatorii trebuie să deţină minimum un hectar, care poate fi format inclusiv din loturi separate, dar nu mai mici de 0,3 hectare pe parcelă. Dacă aveţi o grădină mai mare pe lângă casă şi două terenuri în câmp, însumând cu totul un hectar, sunteţi eligibil pentru a primi în fiecare an 139 de euro de la UE plus 27 de euro de la Guvern.

Dar tot Guvernul este pe cale să mărească aceste plafoane minime de suprafaţă până la 1,5 hectare totalul, respectiv 0,5 hectare pe lot, dacă sunt separate. Această măsură ar afecta câteva sute de mii de fermieri mici, lucru recunoscut chiar de oficialii Ministerului Agriculturii.

Irimescu: „Să-i obligăm să se asocieze“

„În urma unor analize serioase am ajuns la concluzia că va trebui să mărim plafonul minim de la un hectar la 1,5 hectare la suprafeţele eligibile, respectiv de la 0,3 la 0,5 hectare/lot dacă sunt separate pe loturi. Este adevărat că 200.000 de fermieri vor pierde subvenţia din cauza măsurii cu hectarul şi 400.000 vor ieşi din sistemul de plăţi în urma creşterii lotului minim, dar altfel nu putem să-i obligăm pe micii fermieri să se asocieze. Va fi un an în care vor pierde subvenţia, apoi se vor asocia şi astfel vor deveni din nou eligibili“, a explicat ieri secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, în sesiunea de deschidere a „Zilelor Agriculturii Româneşti“.

Întrebat dacă această măsură ne este impusă de la Bruxelles, Irimescu a precizat că „fiecare stat membru îşi stabileşte aceste plafoane minime, Comisia Europeană nu ne cere nimic în acest sens“.„Ar fi ideal ca plafonul minim să fie de cinci hectare, ca în Suedia, dar cred că 1,5 hectare este un nivel mai apropiat de realităţile de la noi. Fermierii mai trebuie şi obligaţi să se asocieze, iar această măsură cu suprafaţa minimă este un instrument util“, a mai spus oficialul.

Plăţi mai mari pe suprafaţă

Plata pe suprafaţă acordată fermierilor din fonduri europene (SAPS) va fiprelungită şi pentru perioada 2014-2020 şi va ajunge la 196 de euro pe hectar, faţă de 139 de euro în prezent, a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, la un seminar pe teme agricole organizat de Mediafax.

„Din 2014, când suma va fi de 154 de euro pe hectar, vom veni suplimentar cu 30-40 de euro de la buget, astfel încât un fermier român să primească la fel de mult ca un fermier european“, a adăugat ministrul. Constantin a mai anunţat că Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Legii pajiştilor, care este în vigoare de doi ani, însă nu are norme de aplicare. Principala modificare vizează „sprijinirea asociaţiilor tradiţionale“, respectiv „adevăraţii fermieri“ pentru a beneficia de fonduri europene destinate întreţinerii pajiştilor. Reamintim fermierilor că data-limită până la care se mai pot depune la APIA cererile pentru subvenţiile de suprafaţă este 15 mai. După această dată, până la 10 iunie, cei întârziaţi vor fi penalizaţi, iar dacă acele cereri vor fi depuse după 10 iunie subvenţia va fi definitiv pierdută.

Avem cele mai fărâmiţate terenuri

Aproximativ 1% din cei peste un milion de fermieri primesc jumătate din totalul sprijinului financiar pe care Comisia Europeană îl acordă României pentru agricultură. Asta înseamnă că 99% împart cealaltă jumătate, fapt care arată cât de fărâmiţate sunt terenurile de la noi, de altfel cele mai fărâmiţate din UE. De cealaltă parte, fermele mari nu vor mai primi subvenţii ca şi până acum, ci va fi un maxim de 300.000 de euro indiferent de suprafaţa deţinută de acestea. „Din 2014 Comisia Europeană a introdus posibilitatea ca sumele acordate fermelor mari să fie plafonate la 300.000 de euro, indiferent de suprafaţa acestora. România nu a fost de acord cu măsura respectivă şi se discută fie ca sumele să nu fie plafonate deloc, fie ca baremul să fie de 600.000 de euro“, a precizat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.