GRECIA: disensiuni in guvernul tehnocratului Papademos, presiuni pentru mai multa austeritate din partea UE si a Germaniei

6-02-2012 2 minute Sublinieri

papademos-laos-pasok

Liderii coalitiei de guvernare din Grecia nu au reusit sa ajunga la un consens dupa o serie de obiectii legate de o noua cura de austeritate, solicitata de creditorii internationali pentru eliberarea transei din pachetul de ajutor extern, relateaza agentia AFP. In ciuda spectrului intrarii in incetare de plati, in luna martie, primul ministru Lucas Papademos, tehnocrat, nu isi poate convinge aliatii socialisti, conservatori si de extrema dreapta sa inghita aceasta noua “pilula amara”.

Duminica, discutiile dintre acestia s-au oprit dupa 5 ore de negocieri. Papademos spune ca liderii partidelor politice au convenit asupra nevoii de a reduce cu 1,5% din PIB cheltuielile publice prin masuri care includ taieri de salarii, pensii, ajustari si recapitalizari ale bancilor. Dupa aceasta intalnire, cel putin doi dintre liderii partidelor din coalitie, George Karatzaferis – seful partidului de extrema dreapta LAOS – si Antonis Samaras – partidul conservator Noua Democratie, au lasat de inteles ca nu sunt dispusi sa accepte noi masuri de austeritate. Ambii au respins cererile recente ale creditorilor internationali spunand ca aceste cerinte vor continua sa “adanceasca durerea” poporului grec.

“Nu voi contribui la explozia unei revolutii a saraciei care va arde intreaga Europa“, a spus Karatzaferis reporterilor, dupa ce a parasit discutiile. Samaras a afirmat ca tara sa a fost “supusa unor cereri de austeritate imposibil de atins. Voi lupta sa previn acest lucru“. Guvernul de la Atena este confruntat cu presiunea tot mai mare a troicii creditorilor internationali – Uniunea Europeana, Fondul Monetar International si Banca Centrala European – care cer o noua reducere a cheltuielilor bugetare.

Aceste taieri includ o reducere a salariului minim (750 de euro) cu 20%, o scadere cu 15% a pensiilor suplimentare si concedierea a 15.000 de bugetari in acest an. Miza este reprezentata de punerea in practica a imprumutului in valoare de 130 de miliarde de euro agreat de Zona Euro in luna octombrie a anului trecut. Intre timp, coalitia de guvernare negociaza dur cu creditorii privati in incercarea de a reduce cat mai mult datoria Greciei, in valoare de 350 miliarde de euro.

Cancelarul german Angela Merkel a dat asigurări luni că doreşte ca Grecia „să rămână în zona euro”, avertizând însă că Atena nu va putea primi noul ajutor financiar de care are atâta nevoie dacă nu va încheia acordul cu UE şi FMI, informează AFP. „Nu poate exista niciun nou program dacă nu încheie (acordul) cu troika”, creditorii publici ai Atenei, reunind Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, a declarat Angela Merkel în timpul unei conferinţe de presă la Paris împreună cu preşedintele francez Nicolas Sarkozy.

Atât preşedintele francez Nicolas Sarkozy, cât şi cancelarul german Angela Merkel şi-au exprimat dorinţa ca Grecia să-şi plaseze veniturile de stat într-un fond separat pentru a-şi achita datoria şi pentru a evita intrarea în incapacitate de plată, cerând încă o dată grecilor „să-şi respecte cu rigurozitate” angajamentele, informează AP.

„Grecii şi-au luat angajamente, ei trebuie să le respecte cu rigurozitate. Nu există nicio alegere, timpul este scurt, este o chestiune de zile”, a declarat Sarkozy. Pe de altă parte, cancelarul Angela Merkel a declarat luni că este „normal să sprijine părţile prietene”, referitor la sprijinul pe care i-l oferă lui Nicolas Sarkozy pentru alegerile prezidenţiale din Franţa. „Îl susţin pe Nicolas Sarkozy pe toate planurile, pentru că suntem părţi prietene”, a spus Merkel, întrebată în legătură cu sprijinul pe care intenţionează să îl ofere atunci când Sarkozy îşi va depune oficial candidatura. „Este firesc să ne sprijinim părţile prietene”, a mai spus cancelarul german.

Sursa: Agerpres

Aproape o zecime din cei 300 de membri ai Parlamentului de la Atena au cerut discutarea problemei unui împrumut luat de Germania în cel de-Al Doilea Război Mondial de la guvernul Greciei, ţară aflată atunci sub ocupaţie nazistă, datoria fiind estimată la 54 miliarde de euro, fără dobânzi. De asemenea, parlamentarii solicită şi acordarea unor reparaţii pentru victimele atrocităţilor comise de nazişti şi a valorilor furate, potrivit Athens News.

Parlamentarii vor ca această chestiune să fie discutată în prezenţa miniştrilor de Finanţe, de Extene, Apărării şi Justiţiei, dar şi a reprezentanţilor părţilor interesate. Semnatarii doresc ca Parlamentul să adopte o poziţie clară asupra chestiunii, pe care o descriu ca “o problemă naţională crucială”. În 1942, Puterile Axei au hotărât la o conferinţă germano-italiană pe teme financiare că Grecia, ocupată după ce luptase de partea Aliaţilor, era obligată să finanţeze ocupaţia străină printr-un împrumut.

Germania unificată datorează Greciei, ţară victorioasă în cel de-Al Doilea Război Mondial, circa 54 miliarde de euro fără dobândă, susţin cei 28 de parlamentari care au înaintat solicitarea. Ei spun că Grecia este victima unei nedreptăţi, întrucât este singura ţară victorioasă căreia Germania nu i-a plătit reparaţii legate de război. Germania este în prezent ţara din zona euro cu cea mai importantă contribuţie la pachetele de împrumuturi externe pentru Grecia. Statul elen a primit în 2010 un pachet de împrumuturi externe de 110 miliarde de euro de la ţările zonei euro şi FMI, iar anul acesta urmează un al doilea pachet financiar, de circa 130 miliarde de euro.


Categorii

1. DIVERSE, Criza datoriilor suverane, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

1 Commentariu la “GRECIA: disensiuni in guvernul tehnocratului Papademos, presiuni pentru mai multa austeritate din partea UE si a Germaniei

  1. “Aproape o zecime din cei 300 de membri ai Parlamentului de la Atena au cerut discutarea problemei unui împrumut luat de Germania în cel de-Al Doilea Război Mondial de la guvernul Greciei, ţară aflată atunci sub ocupaţie nazistă, datoria fiind estimată la 54 miliarde de euro, fără dobânzi.” Si cind ma gindesc ca-i dispretuiam pe greci pentru nationalismul lor exagerat.
    Insa vreau sa atrag atentia in ceea ce priveste diferentele fata de noi.
    1. Exista INCA o anumita parte a elitei politice fie in opozitie fie chiar la putere care este extrem de retinuta sau chiar se opune masurilor genocidale si de vinzare a tarii. Chiar si cei care au acceptat sa puna in aplicare planurile externe o fac cu precautie, incearca jumatati de masura si dau semne de teama (apropo de reactia care ar putea sa vina din partea maselor)
    La noi nu exista asa ceva pur si simplu.
    2. Biserica Ortodoxa Greaca este in mod clar dispusa sa sprijine ACTIV opozitia fata de masurile de austeritate si coaguleaza pina la un punct in jurul ei nemultumirile maselor.
    3. Poporul grec este cu mult mai articulat si mai unit atunci cind vine vorba de tot ceea ce inseamna actiuni de masa: demonstratii si presiuni ale sindicatelor.

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare