De la „Corporatia nu face legislatia” la „Apocalipsa Fiscala” sau despre MIZERIA activismului Soros-Rezist. Guvernul Dancila adopta asa-zisa TAXA PE LACOMIE ce vizeaza BANCILE si marile companii din ENERGIE si TELECOMUNICATII. Tupeu incredibil al cancelarului Austriei, Kurtz, care a amenintat România la ea acasa

Protestatari in fata Guvernului dupa adoptarea OUG „taxelor pe lacomie”

• Adevarul: Guvernul a adoptat „Apocalipsa Fiscală“. Principalele măsuri care vor trece şi noutăţile aduse
• Digi24:

Ludovic Orban îndeamnă patronatele la grevă fiscală. Reacția oamenilor de afaceri

Mihai Şora va protesta în Piaţa Victoriei: Întunericul unei dictaturi nu cade ca o ghilotină…

• Hotnews:

Ordonanța noilor taxe, adoptată. Cum arată varianta finală a „taxei pe lăcomie”, ce modificări sunt la Pilonul II și ce taxe vor plăti companiile din energie

Guvernul a făcut câteva modificări în Ordonanța prin care se introduce vestita taxă pe lăcomie. Aceasta a fost redenumită, dar au mai apărut câteva schimbări. Printe altele, s-a umblat la cotele de taxare, acestea fiind micșorate. Cu alte cuvinte, vor fi taxate, dar mai puțin. De asemenea, au fost modificări în ceea ce privește sistemul de pensii private, acum fiind posibilitatea de a trece la Pilonul I, dar nu mai pot fi scoși banii. În cazul plafonărilor de prețuri, acestea vizează gazele și energia electrică pentru consumatorii casnici și industriali. De asemenea, s-a impus o taxă de 2% pe cifra de afaceri pentru toate companiile din energie.

Pe scurt:

S-a modificat pragul ROBOR de la 1,5% la 2%
Cotele taxei pe active se diferenţiază în funcţie de amploarea depăşirii pragului de referinţă, astfel:

a) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este până la 0,5 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,1% / anterior cota era de 0,2%
b) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 0, 51 – 1 punct procentual, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,2% / anterior 0,4%
c) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 1,01 – 1,5 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,3% / anterior 0,6%
d) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 1,51 – 2,0 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,4% / anterior 0,9%
S-a modificat următorul punct: Dacă media trimestrială ROBOR este cu peste 2 puncte procentuale peste pragul de referință, cota taxei pe active este de 0,5% (anterior se spunea că “Dacă media trimestrială ROBOR este cu peste 2 puncte procentuale peste pragul de referință, cota taxei pe lăcomie de 0,9 % se majorează progresiv cu câte 0,3 puncte procentuale la fiecare depășire cu câte 0,5 puncte procentuale, inclusiv, a pragului de referință majorat cu 2 puncte procentuale” (…)

VIDEO Explicațiile lui Teodorovici și Vâlcov, pe OUG : „Nu dorim să taxăm, ci să descurajăm o practică neconcurențială / „Cel mai ușor e să faci bani cu banii altora”

Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, și consilierul premierului, Darius Vâlcov, au prezentat noile măsuri fiscale adoptate de Guvern prin ordonanță de urgență, insistând, în ciuda criticilor din ultima perioadă, că actul normativ a fost discutat cu partenerii sociali și că, de fapt, statul va fi „văduvit” de bani. „Actul normativ conține un set de măsuri care are scopul de a crește bunăstarea românilor și stimularea investițiilor”, a spus Teodorovici, comentând că „nu dorim să taxăm, ci să descurajăm o practică neconcurențială” (…)

Atac a lui Vâlcov la Orange, Vodafone și RCS&RDS/DIGI: Un operator, care are și o televiziune în cadrul său, a plătit un impozit pe profit de 1.577 lei la o cifră de afaceri de 3,3 miliarde de lei

Darius Vâlcov a motivat introducerea taxei de 3% din cifra de afaceri, în comunicații, și pe comportamentul incorect pe care l-ar avea operatorii telecom raportat la impozitul pe profit datorat statului. “Cei doi mari jucători de pe această piață (n.a Orange și Vodafone) au plătit anul trecut un impozit pe profit de 7,2 la mie, respectiv 9 la mie, dacă raportăm la cifra de afaceri. Un al treilea, care nu aș vrea să-i dau numele, dar are și o televiziune în cadrul său (n.a RCS&RDS/DIGI), a plătit un impozit pe profit de 5 la 10 milioane, adică în traducere liberă 0,00005%. Mai exact 1577 lei la o cifră de afaceri de 3,3 miliarde de lei.”, a spus Vâlcov.

Ce declarații a făcut Darius Vâlcov cu privire la schimările pe care le aduce în comunicații Ordonanța de Urgență aprobată vineri seara:

“În domeniul comunicațiilor s-a stabilit un nivel minim de aproximativ 1 miliard de euro privind vânzarea licențelor 5G. S-a ținut cont de experiența altor state din UE, și aici ne referim concret la Italia, unde aceste frecvențe s-au vândut cu 6,5 miliarde de euro, un stat de aproximativ 3 ori mai mare decât România.

Totodată s-a stabilit un nivel minim de aproximtiv 2 miliarde de euro pentru prelungirea licențelor 3G, licențe care expiră parțial în 2020 și în 2022.

Totodată pentru cei care activează în acest sector s-a stabilit o taxă care se va plăti către ANCOM, de 3%, taxă care va fi folosită de ANCOM pentru digitalizarea aparatului administrativ de stat. Această taxă vine și ca urmare a unui comportament analizat și care a fost considerat incorect de Guvernul României al celor care ar fi trebuit să plătească taxe pe profit din acest domeniu.
Și avem și câteva exemple: cei doi mari jucători de pe această piațăau plătit anul trecut un impozit pe profit de 7,2 la mie respectiv 9 la mie dacă raportăm la cifra de afaceri. Un al treilea care nu aș vrea să-i dau numele, dar are și o televiziune în cadrul său, a plătit un impozit pe profit de 5 la 10 milioane, adică în traducere liberă 0,00005%. Mai exact 1577 lei la o cifră de afaceri de 3,3 miliarde de lei.“, a spus Vâlcov.

• Antena3: Cancelarul austriac, Sebastian Kurz, atac dur la Guvernul Dăncilă: Firmele austriece ar putea să-și strângă lucrurile și să plece din România

Cancelarul austriac, Sebastian Kurz, a declarat vineri, referitor la ordonanţa de urgenţă cu privire la măsurile fiscale anunţate de ministrul Finanţelor, că nu-şi face griji pentru firmele austriece, dar că acestea ar putea să-şi strângă lucrurile şi să plece.

“Eu nu-mi fac griji pentru firmele austriece, deoarece ştiu ce firme austriece sunt aici în România şi au investit aici. Sunt firme mari cum ar fi OMV sau Erste Bank, firme care lucrează în multe state, România este o parte mai mică a activităţii. Ar putea să-şi strângă lucrurile şi să plece, dar în mod cinstit nu-mi fac griji pentru aceste firme“, a spus Kurz, la conferinţa comună cu preşedintele Klaus Iohannis.

Oficialul austriac a afirmat că retragerea investitorilor înseamnă şi pierderea locurilor de muncă.

“Anumite modalităţi de stabilire a impozitelor influenţează preţurile finale la consumatori, deci eu zic, dar depinde de cum va decide Guvernul, cum va decide Parlamentul, că dacă cineva vrea să se gândească la binele mediului economic, atunci ar trebui, ar fi util să se gândească la nişte măsuri care nu doar sună bine, dar să fie efective, să nu se ajungă ca, în finalul zilei, oamenii să nu-şi mai permită nişte preţuri sau să nu se ajungă la pierderi de locuri de muncă pentru că unii din investitori au hotărât să strângă lucrurile şi să plece. Sau să nu se ajungă la situaţii în care, dacă cineva se gândeşte să investească în România, să se gândească de mai multe ori. România a avut o creştere economică foarte bună în ultimii ani, de 4 la sută, dar dificultăţi pentru oameni pot să apară”, a mai declarat cancelarul austriac.

Întrebat dacă astfel de măsuri vor duce la plecarea investitorilor din România, oficialul austriac a spus că aceste firme sunt libere.

“Nu sunt firme cărora Guvernul austriac să le spună ce să facă, sunt firme libere care sunt pe piaţa liberă şi decid personal. Piaţa lumii este mare.(…) Firmele respective nu sunt legate de activitatea dintr-o anumită ţară, sigur că o politică atrăgătoare atrage firmele şi investiţiile, dar dacă situaţia fiscală este nesigură, când se încearcă impunerea anumitor lucruri, se mai schimbă situaţia. Nu este un lucru pe care să-l decid eu. Eu mă gândesc mai mult la locurile de muncă, la oamenii care ar putea să-şi piardă sursa de venit dacă mediul bancar, în domeniul gazelor naturale se produc nişte efecte. Atunci când se ia o decizie, e bine să se ia în calcul şi ce se va întâmpla şi la sfârşitul zilei”, a mai afirmat Sebastian Kurz.

George Alexander:

Cancelarul austriac, Sebastian Kurz perorează… “Firmele austriece ar putea să plece!…”, spune el.
Nu este în intenția mea să vorbesc despre duplicitatea morală a acestui personaj. Nici despre partidul din care face parte și despre ideologia lui.

Dar, oamenilor, JAFUL acesta, sistematic, îndreptat împotriva poporului român, nu poate continua! Adică, băncile și multinaționalele austriece de ce să nu plătească impozite în România la fel ca în Austria?! Crede, oare, acest Kurz că tot ce zboară se mănâncă, iar noi nu mai putem de dragul Rasiștilor din Austria care ne taie pădurile, ne spoliază țara, ne vând cea mai scumpă benzină din Europa (raportată la nivelul salariilor) și se miră cum să ne mai stoarcă de bani?!

SĂ PLECE, DRAGĂ KURZ, DIN ROMÂNIA IMEDIAT! Nu cred că vom arbora drapelele în bernă și vom declara doliu național!
Toți Jefuitorii patriei mele, invadatorii veniți aici numai după câștig!, nu din motive umanitare, dacă sunt prea lacomi, prea nesătuli, să plece la ei în țară! Nu cred că Austria le va permite să-și bată joc de oameni așa cum au făcut-o la noi.

Atunci când nu mai există bun-simț în afaceri, nu mai există discernământ.
Lăsați-ne în sărăcia noastră! Plecați!

Daniel Gheorghe:

Atitudinea ofensatoare pe care oficialul austriac, Sebastian Kurz, a avut-o astăzi la adresa României trebuie văzută de clasa noastră politică drept o urmare a lipsei de coloană vertebrala in politica externă și nu în ultimul rând o consecință reală a lipsei de responsabilitate a statului român în fața unor mari companii din Austria care dețin, de ani buni, active strategice în România.

Și dacă demnitarul austriac și-a tot permis să își dea cu părerea asupra unor chestiuni care nu îl privesc și în care părerea lui merită a fi deplin ignorată, precum statul de drept și politicile financiare din România, eu personal as veni cu o propunere: să exportam în Austria legislația din România în materie de conflict de interese și combaterea corupției și să importăm de acolo cotele actualizate in cursul euro al zilei de taxare a sectorului bancar si a celui energetic, pornind cu companiile din gaze si petrol! Si era sa uit un alt lucru bun: legislația din Austria privind protecția a pădurilor!

Timp de zeci de ani, firmele austriece au beneficiat de conditii preferențiale în România. Nu cred ca este in masura Sebastian Kurz sa emită pareri cu privire la mediul economic românesc. România este o țară care își poate gestiona interesele fără să i se indice din exterior ce si cum să facă cu economia sa. Orice afirmație a unui oficial străin cu privire la gestiunea politicilor publice nationale este complet neavenita si in afara normelor etice.

Vad ca presedintele Iohannis l-a primit la Cotroceni pe omologul austriac al Vioricai Dancila, Sebastian Kurz. As aminti doar faptul ca respectivul individ este cunoscut in primul rând pentru promovarea unei legi discriminatorii la adresa copiilor muncitorilor străini din Austria carora li se plafonează alocatiile la nivelul celor din țările de origine. Nu demult, Kurz a făcut o afirmație cu caracter antiromânesc prin care vorbea de incorectitudinea ca 2 copii români ai căror părinți muncesc in Austria sa primească 300 de euro care ajung in România; asta in ciuda faptului ca muncitori români plătesc impozite, contribuții sociale si taxe la statul austriac.

România are datoria de a reacționa demn de fiecare dată când românii din afara granițelor sunt ținte ale unor astfel de acțiuni prin care sunt tratați înjositor. Guvernul României este obligat sa il chestioneze de urgență pe Kurz cu privire la acest act anti-european si retrograd pe care l-a initiat impotriva copiilor din Europa de est. In alta ordine de idei, consider ca președintele Iohannis ar avea un interlocutor potrivit in această chestiune, precum si in alte teme de interes bilateral, in persoana omologului său din Austria, președintele Alexander van der Bellen, un om cu viziuni politice in care eu personal nu ma regăsesc, dar care a demonstrat mai multa maturitate si echilibru in relațiile internaționale.

In rest, zilele trecute in România s-a aflat probabil cel mai important lider conservator din Europa de Est, președintele Poloniei, Andrei Duda, aflat in vizita la forțele militare româno polone cantonate la Craiova. Prezenta sa in România a fost total ignorata !

Matei Dobrovie:

Președintele Iohannis s-a întâlnit astăzi cu cancelarul Austriei, Sebastian Kurz, omul care cerea în 2015 reducerea alocaţiilor pentru copii românilor care lucrează în Austria la nivelul celor din România. Pe atunci, tânărul politician era ministru de Externe, între timp a ajuns cancelar și lider al coaliției OVP-FPO.

Dacă aș fi fost încă jurnalist, l-aș fi întrebat de această măsură profund discriminatorie și anti-europeană, având în vedere că românii muncesc și plătesc taxe în Austria, ca și cetățenii austrieci, chiar dacă au copii și familii în România, deci ar trebui să primească alocații la fel de mari.

Mă întreb dacă domnul președinte Iohannis știe că a fost deja votată, în luna octombrie, o lege în Parlamentul austriac care reduce alocațiile pentru copii ce nu stau cu părinții lor în Austria, la nivelul celor din România, Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Polonia etc. și care va intra în vigoare în 2019.Și dacă știe, cred că ar merita spus dacă a ridicat această problemă în discuțiile bilaterale. Mai ales că și în Germania au fost discuții pentru a prelua modelul.

Înțeleg că vrem doar mai multe investiții austriece și să nu fie afectate băncile lor de taxa pe lăcomie pusă de guvernul PSD-ALDE, dar de cetățeni cine se ocupă? Că tot își exprima președintele Iohannis ”aprecierea pentru buna integrare a comunității românești în Austria, a doua cea mai mare comunitate de cetățeni europeni din Austria, care contribuie activ la dezvoltarea societății austriece”. De contribuit contribuie, și tocmai de aceea nu trebuie discriminată!

De la doamna premier Viorica Vasilica Dăncilă nu am pretenții, pentru că nu are de unde să știe.

Repostez totuși articolul din 2015 în care explicam de ce o asemenea măsură este profund discriminatorie şi incorectă, încălcând libertăţile fundamentale pe care s-a construit UE, printre care dreptul persoanelor din orice stat membru de a lucra într-o altă ţară din UE, fiind tratate la fel ca şi cetăţenii acesteia.

Buturuga Anghel:

OMV zice că noile măsuri fiscale ar arunca România înapoi cu 10 ani…

„Proiectul ordonanţei de urgenţă cu privire la noile măsuri fiscale anunţat de Ministrul Finanţelor pe 18 decembrie va avea un puternic impact negativ asupra sectorului energetic din România: asupra securităţii energetice, asupra locurilor de muncă şi investiţiilor, arată compania OMV Petrom printr-un comunicat de presă. Potrivit OMV Petrom, măsurile vor arunca România înapoi cu 10 ani. Este o reacţie fără precedent a companiei. Până acum, reacţiile OMV Petrom legate de diferite acţiuni ale statului erau mult mai slabe, chiar dacă era afectată compania, iar uneori lipseau.” – citat de Hotnews

…Eu propun altceva: să ne arunce înapoi cu 14 ani. Înainte de privatizarea Petrom.

Dragnea urăște românii pentru că… taxează băncile străine!

Ăștia de la Adevărul și acoperitul de la DW s-au vorbit să îi facă lui Dragnea campanie pe gratis?

În același timp, via Marcelina Popa:

”Ce mizerie au ajuns știrile de la Pro TV! Chestii nasoale cu duiumul vin peste noi (taxe suplimentare pentru bănci bla bla bla) pentru că guvernul vrea să acopere gaura din buget creată de creșterea salariilor și pensiilor. Cer scuze pentru nesimțirea de a accepta salariile și pensiile uriașe, mai ales în numele fiicei mele, a cărei pensie a crescut cu vreo 35%, de la 272 lei la 375, în numele femeilor de serviciu de la noi de la școală care câștigă acum 1200 lei pe lună și, desigur, în numele profesorilor, care au ajuns la un salariu mediu nesimțit de vreo 2700 lei pe lună.”

• Ziarul Financiar: Dragoş Dragoteanu, Euroest Invest: Măsurile guvernului arată nivelul mediocru şi ipocrizia mediului de afaceri românesc

Sa o luam pe rand si sa nu ne mai ascundem dupa cires…

In 2017 economia a duduit. In 2018 va fi si mai bine. In principiu, din 10 firme, 7-8 au avut in ultimii 2 ani profituri istorice. Si vorbim de companii care au peste 10 ani vechime. Dintre acestea, cele mai puternice sunt firme cu capital strain. Evident, cand orice guvern anunta masuri din care sa scoata bani mai multi, nimeni nu e fericit.

Anul trecut, cand s-a anuntat ca va creste salariu minim pe economie, acelasi mediu de afaceri a explodat. Ca si cum, in tara asta, numai profitul conteaza, nu si o viata decenta pentru angajatii modesti. Cei care nu au fost de acord cu salariile mizere din Romania au emigrat. Cei care au ramas, nu au performat sau au mari probleme cu educatia si presteaza pe piata muncii exact pentru cat sunt platiti. Noi, antreprenorii, ne vaitam ca nu gasim oameni, dar cand e vorba sa platim mai mult deja avem o problema de mentalitate. Vrem forta de munca bine educata si daca se poate sa munceasca pe nimic, pentru noi.

Acum, o luam de la capat. Nici n-a anuntat bine ministrul finantelor ca va pune un bir suplimentar pe cei care castiga foarte multi bani ca au iesit “sacalii” privati in media, ca sa anunte apocalipsa economica si falimente rasunatoare. Ca sa ma exprim frumos, rar mi-a fost dat sa vad atata ipocrizie. Daca luam in calcul ca unii dintre cei care s-au dat de ceasul mortii erau patronii unor companii cu cifre de afaceri de zeci sau chiar sute de milioane de euro, tabloul este complet.

Atunci cand acelasi guvern a redus anumite taxe si impozite (ex:TVA, impozitul pe dividende, pe profit sau venituri etc.) nimeni nu s-a “chinuit” sa iasa la inaintare. N-am vazut un comunicat de respect sau multumire, de incredere in economie. Nimic! De pe urma acelor masuri, majoritatii companiilor le-a mers mai bine, dar e greu sau imposibil sa recunosti asta.

Mediocritatea mediului de afaceri autohton reiese si din faptul ca unii n-au invatat nimic in urma crizei inceputa in 2008. Nici nu s-a terminat bine criza ca unii cred ca economia are numai un trend ascendent.

Suntem oarecum paraleli cu ceea ce inseamna, cu adevarat, capitalism. A cazut bursa! Fabulos. Ca si cum, suntem primii in istoria lumii unde bursa cunoaste o cadere in urma unui anunt. Peste cateva zile sau saptamani, dupa ce isi va reveni si va fi chiar pe plus fata de momentul anterior, nimeni nu va mai scoate o vorba. Dar, oare, investitorii de pe bursa nu stiau ca bursele mai au si zile negre sau erau educati sa castige la unison?

De ani de zile spun si scriu ca, pentru majoritatea companiilor romanesti, a lua un credit si mai ales a-l restitui este o aventura, in conditiile in care dobanzile sunt de cel putin 2-3 ori mai mari ca in tarile dezvoltate. Daca Romania este o tara atat de riscanta, din punct de vedere financiar-bancar, cum de companiile straine fac profituri de cateva ori mai mari decat in tarile de origine?

Dupa 25 de ani de antreprenoriat in domeniul imobiliar, pot sa afirm cu tarie ca, daca nu existau programele “Prima casa”, dupa anul 2009, piata imobiliara ar fi intrat in colaps. Dar, a intervenit statul si a dat un sac de oxigen dezvoltatorilor. Ce s-a intamplat? Piata este din nou pe val, au aparut sute de noi dezvoltatori care au clientii exclusiv datorita interventiei guvernului. Asa cum este, uneori, interventia statului este esentiala in reglarea unor mecanisme care scapa de sub control.

Si inca ceva. Injuram permanent politicienii si ne vaitam de criza si problemele din administratia publica. Foarte normal si nimic gresit in asta. Dar, daca tot nu ne convine ce se intampla in tara noastra, de ce nu ne lasam afacerile prospere si mergem sa facem lucrurile mai bine decat o fac cei pe care-i blamam? Oare, nu a venit momentul sa ne implicam si noi in ceva util pentru tara, pentru comunitatile in care am facut bani? Pana atunci, consider ca e mai elegant sa fim niste oameni de afaceri demni, sa profitam de oportunitati, dar sa lasam ipocrizia si sa acceptam regulile economiei de piata.

Valer Simion Cosma:

„Nu corporația face legislația!” – unul dintre cele mai populare slogane scandate la protestele pentru salvarea Roșiei Montane din ghearele RMGC-ului și ale acoliților săi din politică, administrație și media. Politicieni, oameni din media, televiziuni integrale, funcționari publici de rang înalt, șefi de servicii secrete erau acuzați, pe bună dreptate, că apără interesele unei corporații, că legiferează în favoarea acesteia și că manipulează opinia publică, dezinformează etc. ”Eco-teroriști” le-a zis atunci George Maior, boss pe la SRI, actualmente ambasador în SUA, celor care ieșeau duminică de duminică să protesteze împotriva proiectului minier și care denunțau actele de corupție pe care se fundamenta toată croiala acestui proiect.

Sloganul a fost repetat, de un număr mult mai mic de protestatari, la protestele împotriva Chevronului care-și înfingea sondele la Pungești, fără a ține cont de voința și interesele comunității locale și de costurile de mediu ale unui astfel de proiect. Atunci corporația și-a arătat din plin disprețul față de cetățeni și forța de a subordona instituțiile unui stat slab. În fond, forța de a subordona un stat întreg, cu funcționari, politicieni și media, excepție făcând cîteva voci izolate, acuzate de filorusism și altele.

Deși protestele au reapărut și chiar s-au întețit în ultimii ani, sloganul nu doar că a dispărut complet, dar corporațiile au ajuns să sprijine în diferite forme protestele, oameni de la vîrful lor au participat la unele proteste anti-hoție și anti-corupție, inclusiv de la bănci dovedite în instanță că au înșelat clienți.Mai mult, s-au ajuns la mini-proteste de susținere a corporațiilor, de opoziție vehementă față de încercări de reglementare a mediului bancar și de taxare a marilor companii. Mai că nu se cere ca „corporația să facă legislația!”, că știu mai bine cei din corporații ce e mai bine pentru biznisul lor și, desigur, pentru societatea noastră în ansamblu.

P.S. În cazul protestului de față merită, totuși, apreciat un lucru. Deși mulți protestatari creativi au imboldul de a imita/reproduce ceea ce se întâmplă pe la protestele din Vest, în cazul de față nu au recurs la Veste Galbene. Sau le-au retras autoritățile de pe piață de teama că protestele anti-austeritate și anti-inegalități se vor extinde și la noi?