IN CURAND: SFARSITUL ANONIMATULUI (=LIBERTATII) PE INTERNET

23-09-2010 4 minute Sublinieri

Am fost atentionati, de la o cititoare din strainatate careia ii multumim, asupra acestui proiect despre care mass-media de la noi nu a discutat  deloc – anume, transparentizarea” internetului prin desfiintarea anonimatului. Observam ca “transparenta” este un vis specific utopistilor cibernetici, care folosesc acelasi argument, cuplat cu cel al sigurantei si al “increderii”, pentru a promova si celelalte dispozitive implantabile, deocamdata, in cartile de identitate – RFID-urile. Este demn de remarcat limbajul – un adevarat new-language, adica limba creata de puterea Big Brotherului din romanul 1984 (in ideea ca limba determina gandirea, deci pentru a schimba si controla gandirea trebuie schimbata si controlata limba): in aceasta noulimba, cand se vorbeste despre “transparenta”, este vorba, de fapt, despre completa ocultare a mijloacelor prin care puterea ne monitorizeaza, cand se vorbeste despre incredere, este vorba despre faptul ca toti suntem suspecti din pantecele maicii noastre, cand se vorbeste despre siguranta avem de-a face cu cele mai putin sigure tehnici de stocare a datelor private…

Desfiintarea anonimatului este doar o latura prin care se introduce controlul internetului. Despre cealalta am vorbit altadata – anume, despre impunerea unei autoritati mondiale publice de supraveghere a internetului (guvernanta internetului).

*

În curând, sfârşitul anonimatului pe Internet?

Sursa: Les Echos

Preşedintele Google, Eric Schmidt, a creat mare vâlvă în această vară cu ocazia unei celebre conferinţe de tehnologie din California, Techonomy. Într-adevăr, el s-a pronunţat cu privire la modul în care ar trebui să evolueze Internetul în următorii ani:

Singura modalitate de a-l face să funcţioneze într-un mod transparent este să se desfiinţeze anonimatul”.

Pentru a fi mai explicit cu privire la obligaţia, după părerea sa, de a identifica individual navigatorii pe Internet, el a declarat:

Avem nevoie de un serviciu care să verifice identitatea oamenilor. Oricum, guvernele îl vor solicita în curând”.

Aceste afirmaţii i-au şocat serios pe cei care credeau că anonimatul este una dintre caracteristicile fundamentale ale Web-ului şi că aşa trebuie să şi rămână. Convinşi că tocmai datorită lui, Web-ul a reuşit să câştige în numai douăzeci de ani, două miliarde de utilizatori. O treime din planetă.

Observaţiile lui Eric Schmidt au avut cu atât mai mult ecou cu cât acesta nu este numai directorul general al principalului motor de căutare online şi, în această calitate, probabil cel mai mare colecţionar de informaţii cu caracter personal din lume. De asemenea, el face parte din clubul foarte restrâns de consultanţi tehnologici ai preşedintelui Barack Obama. Aşadar, o persoană influentă şi evident, foarte informată în ceea ce priveşte intenţiile personajelor importante din lumea aceasta.

Astfel, conform Human Rights din China, un ONG fondat de studenţi chinezi, un înalt demnitar al regimului, Wang Chen, director al Biroului de Informare al Consiliului de Stat, a avertizat recent despre sfârşitul iminent în China al anonimatului pe internet.

„Vom face un sistem de identificare reală pe internet cât mai curând posibil”, ar fi declarat el deputaţilor chinezi.

Dacă o astfel de luare de poziţie nu este întru totul surprinzătoare din partea unui guvern care cenzurează şi monitorizează deja în mare parte Web-ul în ţara sa, era mai puţin de aşteptat ca aceeaşi preocupare să fie exprimată de guvernul SUA.

Totuşi, acest lucru s-a întâmplat în iunie, când Howard Schmidt (un omonim fără legătură de rudenie cu preşedintele Google), noul responsabil pentru securitatea Internetului la Casa Albă, a propus implementarea unui sistem de „identificare voluntară şi verificată”. Acesta s-ar baza pe posesia unui card inteligent capabil să identifice amprenta digitală a navigatorului pe Internet. Care, astfel, ar trebui să indice parola printr-un cititor conectat la calculatorul său, de fiecare dată când s-ar conecta la Internet.

Oficial, pentru guvernul SUA, obiectivul îl reprezintă mai puţin monitorizarea activităţii online a cetăţenilor săi, cât lupta împotriva criminalităţii informatice. Dar rezultatul este acelaşi.

Pentru criticii proiectului – şi sunt mulţi printre asociaţiile pentru protecţia vieţii private – un astfel de card ar putea evolua rapid. La început simplu mijloc de identificare, acesta ar putea deveni într-o zi permis cibernetic de conducere, un examen care trebuie trecut (în funcţie de ce criterii?) pentru a putea naviga pe net …

În faţa strigătului de protest stârnit dincolo de Atlantic, se pune problema de a afla adevărata motivaţie a guvernului SUA de a se aventura pe un teren atât de alunecos. Dacă putem exclude imediat motivele politice, ca în cazul Chinei, motivele de tip secundar, pentru a limita pericolele terorismului cibernetic, pot fi respinse la fel de sigur.

Într-adevăr, nimic mai simplu pentru un navigator mai experimentat, să facă rost de software-ul necesar pentru a induce în eroare un server cu privire la locaţia exactă a calculatorului său. Faptul că trebuie să se identifice – sub o identitate care de altfel ar putea fi uzurpată –  nu schimbă nimic din capacitatea potenţială de a lansa atacuri cibernetice, fără a risca să fie deranjat. Singura soluţie pentru a lupta împotriva acestei delicvenţe, care urmăreşte să distrugă în totalitate sau parţial funcţionarea reţelei sau să pirateze servere ale companiilor sau guvernelor, este ca serverele care gestionează traficul să fie prevăzute cu softuri adecvate. Lucru care abia se conturează în prezent.

Prin urmare, pentru guvernul SUA rămân motivele „comerciale”. Economia Statelor Unite, mai mult decât oricare alta, este organizată în funcţie de Internet. Ea a devenit deosebit de dependentă de buna funcţionare a reţelei şi mai ales, de încrederea pe care o inspiră consumatorilor de Internet. Băncile, de exemplu, au dat afară şi au desfiinţat atâtea agenţii, încât nu ar fi în măsură să facă faţă în cazul în care clienţii, pierzându-şi încrederea în serviciile bancare online, ar reveni la coada de la ghişeu. Sectorul turistic (agenţiile de turism online), cel al comerţului cu amănuntul (comercianţii online), al transporturilor (livrare la domiciliu), acestea fiind doar câteva exemple, au fost reorganizate masiv în funcţie de aportul reţelei.

Va trebui cu atât mai mult să inspire încredere cu cât se întrevede revoluţia informaticii nomade, care va face cu atât mai necesară încrederea reciprocă între comerciant şi consumator.

De altfel, Howard Schmidt a făcut o prezentare frumoasă şi bine realizată în această logică: scopul viitorului „card de identitate pentru internet” este de a asigura o identificare neîndoielnică pentru a avea acces la servicii comerciale, în relaţii de încredere reciprocă.

Guvernul SUA – şi putem presupune că majoritatea celorlaltor ţări prezente pe internet împreună cu acesta – va propune deci în curând concetăţenilor săi să înlocuiască anonimatul cu încrederea.

În ciuda logicii sale, această chestiune nu va fi atât de uşor de realizat. Prin urmare, ne putem aştepta în următoarele luni, ca din ce în ce mai mulţi responsabili economici şi politici influenţi, cum ar fi Google, să se angajeze într-o muncă de convingere pentru a pregăti spiritele.


Legaturi:

La ultimul grupaj de stiri comentam, referitor la dezvaluririle ample si ciudate facute de Washington Post despre Leviathanul securistic al autoritatilor federale ale SUA:

a doua consecinta ar putea fi realizarea unei jonctiuni intre internet si serviciile secrete. Acum operatiunile secrete sunt pe net – lumea virtuala e atat de intruziva incat ea inglobeaza serviciile secrete clasice si nu invers.

Faptul ca ancheta e publicata pe internet aduce o serie de facilitati in descoperirea datelor care nu ar fi putut fi speculate intr-o editie tiparita. In editia tiparita nu poti da un search ca sa gasesti tipurile de operatii se crete care se ticluiesc in cartierul tau, asa cum se poate face pe editia online. In acest sens, probabil ca ancheta jurnalistica va marca o etapa esentiala in elaborarea serviciilor secrete pe viitor. Internetul arata ca poate fi o interfata care transparentizeaza absolut totul – inclusiv serviciile secrete. Atunci nu ar fi mai sigur sa se foloseasca chiar aceasta posibilitate de intruziune omniprezenta a internetului si de transparentizare totala pentru a asigura securitatea? Eventual cu niste dispozitive care sa inglobeze totul (oameni si lucruri) in retea?


Categorii

Carduri electronice/ cipuri, Era Big Brother, Guvernarea electronica (E-GUVERNARE), Internet, New Media, Noile Tehnologii, Traduceri

Etichete (taguri)


Articolul urmator/anterior

Comentarii

33 Commentarii la “IN CURAND: SFARSITUL ANONIMATULUI (=LIBERTATII) PE INTERNET

  1. In urma cu vreo cateva luni mi-am deschis si un cont pe gmail.com; toate bune si frumoase, capacitate mare de stocare a datelor, functionare ireprosabila, insa acum vreo saptamana, la accesarea contului, mi se solicita numarul de telefon (doar optional), pt. a putea fi anuntata in eventualitatea unei defectiuni a “sistemului” .
    Promitator inceputul.

  2. Daca tin bine minte, gmail-ul iti cere oricum numarul de telefon pt. a-ti trimite celebrul cod de confirmare prin SMS. Sau, oricum, au sistemul asta de care stiu sigur ca m-am lovit la un moment dat, spre stupoarea mea, si chiar am primit sms-ul destul de prompt.

    Faptul ca google-ul monitorizeaza la greu nu mai este un secret pentru nimeni. Atat el, ca si motor de cautare, cat si serviciile afiliate (gmail-ul, google docs-urile, youtube-ul, samd).

    Spre exemplu, cati dintre noi stim faptul ca google-ul ne monitorizeaza comportamentul de navigare si cautare ?

    Acest lucru se poate testa destul de simplu: facem o cautare dupa un cuvant cheie pe care il cautam uzual dupa care ne curatam cache-ul si cookie-urile din browser si reluam cautarea. Vom avea o mica surpriza.

    Momentan chestia asta INCA se face local, adica sunt folosite datele stocate local in cookie-uri. Dar, n-aveti grija, este in lucru si se va implementa cat de curand monitorizarea centralizata, care va folosi datele stocate de ei, devenind imposibil ca tu si vecinului de la doi sa vi se returneze acelasi set de rezultate pentru cautarea dupa acelasi cuvant cheie.

    Toate acestea, desigur, pentru “imbunatatirea calitatii serviciilor livrate catre clienti”.

    Identitatea online era un pas previzbil in acest sens. Momentan, oricat de mult s-ar stradui, nu prea pot monitoriza persoane ci doar ip-uri si datele transmise de sistemul de operare si de browser, lucru care poate fi extrem de problematic in multe cazuri.

  3. Lucian

    Google a anunţat oficial că monitorizează căutările pe net. A indicat şi un program care să te avertizeze cînd eşti monitorizat. Cînd intri pe Google, ai un link mare către “politica de confidenţialitate” a siteului. Dar, de altfel, browserul Google e softul lor, e produsul lor, e programul făcut de această companie – face ce vrea cu el, îl monitorizează cum vrea, iar dacă nu ai chef, nu folosi google. Nu poţi să ai pretenţia ca numai interesele tale să fie respectate…

    Admin

    Părerea mea este că trebuie un control al internetului, altfel devine o lume virtuală extrem de periculoasă. Să-ţi mai spun că 90% dintre utilizatori accesează pornografie pe internet? Să-ţi aduc aminte de pedofilii care bîntuie pe siteurile adolescenţilor?

    Fii sigur că desfiinţarea anonimatului nu înseamnă că tu va trebui să postezi un comentariu cu numele tău, sau să cauţi ceva cu numele tău. De altfel, calculatoarele pot fi ORICÎND monitorizate, nu au nevoie de Google pentru asta.
    Problema e însă alta. Trebuie să-şi asume identitatea cei care vor bloguri, siteuri, care promovează o anumită ideologie, care vorbesc în numee unor instituţii etc. Altfel, foarte mulţi oameni vor deveni victime ale unor impostori. N-am nimic împotrivă ca cineva să facă un blog împotriva, de pildă, ierarhilor din BOR. Dar vreau să ştiu cine e omul: în sensul că – e ortodox? e un sectar? e un securist? e un preot caterisit? E important cine transmite astfel de mesaje. Iar dacă ele NU CONTRAVIN LEGILOR, atunci cel în cauză nu are de ce să se teamă. Să scrie cît vrea!

    Chiar nu vă înţeleg de ce vă sperie faptul că se luptă împotriva anonimatului pe net. Aveţi ceva de ascuns? Vă e ruşine sau vă e teamă de cuvintele voastre? Doar nu aţi dat şi voi în paranoia lui sacsiv.

  4. @Florescu:

    Va recomandam, spre relaxare, acest videoclip 🙂 :

    Mai important, totusi, decat cine transmite mesaje, este CE mesaje se transmit.
    Cat priveste pornografia, acesta nu e un motiv de a introduce cenzura opiniilor sau de a centraliza si eficientiza controlul internetului. Daca pornografia ar fi scoasa in afara legii, atunci pur si simplu siteurile ar fi interzise. Asta nu inseamna control ubicuu, ci aplicarea legii. Cam asa si anonimatul… Important este sa se respecte legea (si legea sa fie… lege, nu faradelege) nu sa se stie cine a spus ce. Doar stiti foarte bine ca si in epoca tiparului au existat semnaturi sub pseudonim. Unele chiar mari de tot.

    PS: apropo, oare justitia nu e infatisata ca fiind legata la ochi? Ce semnificatie are asta? Ca nu vede incalcarea legii sau ca nu conteaza cine e faptasul, ci fapta comisa?

  5. @Florescu
    “N-am nimic împotrivă ca cineva să facă un blog împotriva, de pildă, ierarhilor din BOR. Dar vreau să ştiu cine e omul: în sensul că – e ortodox? e un sectar? e un securist? e un preot caterisit? E important cine transmite astfel de mesaje. Iar dacă ele NU CONTRAVIN LEGILOR, atunci cel în cauză nu are de ce să se teamă. Să scrie cît vrea!”
    Adica, tot omul care isi face un blog sau o pagina pe net ar trebui sa-si decline nu doar identitatea,ci si religia, simpatiile politice, orientarea sexuala, playlistul de la mp3, trendul vestimentar, etc.? Pai ce ne impiedica atunci sa transferam asta si in viata reala? Caci mergand pe strada putem avea impact asupra celor cu care interactionam. Asa ca ar fi bine sa purtam dupa gat niste pancarde pe care sa scrie informatiile mai sus mentionate, ca nu cumva sa nu smintim pe cineva? Sau mai bine vreun cip in noi si cititoare de cipuri ca sa vedem cu cine avem de-a face?
    Nu mai bine sa dobandim dreapta socoteala pentru a discerne noi aceasta? Si sa ne pazim singuri copii de pericole? Dar e mai comod asa: las’ ca are grija guvernul de noi si ne spune el in marinimia lui pe cine si ce sa ascultam.
    Nu se face ca majoritatea sa isi predea libertatea in mainile altora, pentru o adunatura de perversi si de misei.

  6. Admin

    Mulţumesc pentru ofertă, dar eu nu mă “relaxez” cu filmuleţe de propagandă.

    Mă mir că-mi daţi exemple de “semnături sub pseudonim” din epoca tiparului. De obicei, pe-atunci semnau sub pseudonim autorii luterani, calvini, anti-trinitarieni. Sunt un model? În schimb, daţi-mi exemple de sfinţi sau drepţi care au scris adevărul sub pseudonim.

    Iar faptul că justiţia e “legată la ochi” nu înseamnă că nu contează făptaşul. Simbolul aici este imparţialitatea ei. Dar făptaşul, oho!, este esenţial. Nu vă ascundeţi după sofisme: a cunoaşte omul înseamnă a-i cunoaşte faptele, nu faţa. Dacă cineva scrie pe un blog “ierarhul cutare e mason”, într-un fel îi voi lua în considerare cuvîntul dacă ştiu că acel cineva e ortodox, şi în alt fel voi considera dacă acel cineva e un sectar.

    În sfîrşit, “pseudonim” vine din greacă şi înseamnă “nume mincinos”. Cred că ştiţi pe cine desemnează sfinţii părinţi cu acest nume.

  7. Vlad

    Săriţi din una în alta şi ajungeţi la, probabil, subiectul dvs. preferat: cipurile. Discutaţi despre cipuri cu experţii în problemă, eu nu mă pricep. Dar eu spuneam altceva. Dacă, de pildă, dvs. vă faceţi un blog cu interpretarea Scripturii, pe mine nu mă interesează hainele, pletele, politica sau play-listul dvs. – dar mă interesează dacă sunteţi ortodox sau sectar, ori mirean sau preot. În Ortodoxie, acest aspect e foarte important. E foarte important, alt exemplu, dacă ştiu cine face celebrele filme anti-666: martorii lui Iehova? Scientologii? ortodocşii? Pentru că eu nu vreau să învăţ de la oricine, nu vreau să primesc descoperiri de oriunde…
    În schimb, vorbind acum pe un blog cu dvs., nu mă interesează nici o secundă cine sunteţi, nici măcar dacă sunteţi ortodox. Fiţi anonim cît vreţi!

    Nu vă mai ascundeţi după sofisme de doi bani. La adăpostul anonimatului, internetul a devenit o hazna uriaşă, în mizeriile căreia cad zilnic mii şi mii de suflete naive şi de bună-credinţă. Nu e vorba numai de pornografie. Vă dau un exemplu. Pe blogul lui saccsiv, un alt ilustru anonim, cum vă place dvs., o fată disperată îl întreba dacă să-şi întrerupă tratamentul medical vital numai ca să nu ia cardul de sănătate. S-au găsit mulţi anonimi care să o sfătuiască să accepte “mucenicia” – adică să nu ia cardul de dializă şi să moară. Tot acest dialog halucinant – la adăpostul anonimatului. Acum vă întreb: dacă acea fată moare, nu credeţi că, dincolo de naivitatea şi credulitatea ei, cineva ar trebui să răspundă pentru viaţa ei?

    Vorbiţi de discernămînt şi de datoria de a ne educa copiii. Da, eu mi-i educ, dvs. la fel. Dar eu sunt preot – eu am o misiune şi faţă de lume, nu numai faţă de familia mea. Eu trebuie să am grijă şi de cei care nu au dreaptă socotinţă pe măsura în care lăsaţi de înţeles, cu atîta siguranţă, că o aveţi dvs.

  8. @Ioan Florin Florescu: atunci trebuie sa va extindeti lecturile, daca nu stiti exemple de autori anonimi crestin-ortodocsi. Pelerinul rus oare ce autor are? Patericul?

    Dar nu ne duseseram cu gandul atat de departe, ci mai aproape de noi, cand un teolog ca Mircea Vulcanescu nu si-a semnat unele articole, chiar cele mai combative dintre ele. Sunt convins ca sunt si alte exemple. Pana una alta, e ca in justitie: nu este permis sa plecati de la prezumtia de vinovatie fata de cei anonimi, ci, eventual, sa aratati unde si ce este gresit, PUNCTUAL.

    Problema GRAVA de care spuneti la Saccsiv si pe care am semnalat-o si noi (de unde ni se si trage seria de atacuri… furbunde pe care o incasam de atunci incoace de la măria sa 🙂 ) nu tine de faptul ca autorul este anonim. In plus, unii de acolo, chiar dintre cei care dau sfaturile cele mai iresponsabile, scriu cu numele la vedere. Trebuie sa recunoasteti si dvs. ca audienta pe care o are un astfel de blog nu se datoreaza anonimitatii, ci ideilor propagate si temelor abordate. Daca doriti o discutie responsabila trebuie sa mergem la radacina – si nu prin apeluri politienesti la ordnung und disziplin vom rezvola ceva. Problema este la nivelul constiintei, la nivelul implicarii (sau lipsei de implicare) a Bisericii in problemele grave care macina lumea de astazi. Si aceasta implicare (sau lipsa de implicare) explica si succesul unor troli, nu faptul ca acestia se infiltreaza anonim. Stiti dvs si personal cum sta treaba, doar ati o revista de profil care a trebuit scoasa din peisaj.

    Apoi, balariile se pot propovadui foarte bine si cu numele la vedere. Oare neo-stilismul lui Danion are mai putina sau mai multa forta pentru ca propovaduitorul este cu numele la vedere? Unde e problema aici? La nivel de propagator sau la nivel de problema in sine si de propovaduire?

    Iar faptul că justiţia e “legată la ochi” nu înseamnă că nu contează făptaşul. Simbolul aici este imparţialitatea ei. Dar făptaşul, oho!, este esenţial. Nu vă ascundeţi după sofisme: a cunoaşte omul înseamnă a-i cunoaşte faptele, nu faţa.

    Este foarte corect, insa asta am vrut sa spunem si noi, deci nu vad sofismul. A ii cunoaste fata inseamna a te lua dupa aparente. Revin la exemplul precedent: un cunoscut teolog pretinde ca este absolut ortodox si madular al BOR. Propovaduirea si ideile lui arata insa contrariul. Ce conteaza aici? Numele, faima, identitatea oficiala asumata sau FAPTELE, CUVINTELE, IDEILE?

    Dacă cineva scrie pe un blog “ierarhul cutare e mason”, într-un fel îi voi lua în considerare cuvîntul dacă ştiu că acel cineva e ortodox, şi în alt fel voi considera dacă acel cineva e un sectar.

    In conditiile in care sunt atatia frati mincinosi printre noi, credem ca masura politieneasca (spunem acest lucru deoarece orice interogatoriu, si in comunism, si in capitalism, incepe cu declinarea identitatii personale) este cea mai ineficienta. Toti sectarii se pot (si chiar o fac) deghiza sub aparenta ortodoxului. Asa ca nu identificarea este cel mai eficient mijloc de a combate inselaciunea, ci … deh, tot dreapta socotinta, pe care nu credem ca o avem decat in masura in care Domnul se indura de noi si ne mai lumineaza, cat sa nu gresim pana la sfarsit.

    Apostolul Ioan ce a spus? Cercetati duhurile sau cereti buletinele?

  9. @ Ioan Florin Florescu

    Eu nu ma refeream la browserul google (la google chrome) ci la monitorizarea care are loc prin orice fel de browser folosindu-se mecanismul cookie-urilor.

    O monitorizare a detinatorilor de site-uri/blog-uri s-ar putea face extrem de simplu inasprind conditiile de achizitionare a unui domeniu, pentru platformele gazduite independent. In acest domeniu este intr-adevar haos, mai ales in sfera domeniilor .com, .org, etc., care se pot inchiria in cateva minute de catre practic oricine.

    In ceea ce priveste blog-urile si forum-urile “anonime” gazduite pe wordpress, blogspot, si asa mai departe, nu vad de ce ar trebui sa sufere toata comunitatea onine pentru faptul ca niste companii nu sunt in stare sa-si monitorizeze cum trebuie continutul postat pe serverele LOR.

    La fel cum nu vad de ce trebuie sa sufere toata comunitatea online pentru faptul ca google nu este in stare, sau nu doreste, sa filtreze ca lumea site-urile pornografice de orice tip.

    Deci, cu alte cuvinte, pe mine nu ma intereseaza ca, sa dam un exemplu oarecare, saccsiv face nu stiu ce acuzatii fara acoperire sau calomnioase despre persoana x sau y.

    Pe mine ma intereseaza, din punct de vedere juridic, simplul fapt ca pe serverul wordpress.com se propaga astfel de acuzatii.

    Daca eu am un mall si in interiorul acelui mall (cu acces liber si o parte din servicii gratuite) are loc un viol sau unu incepe sa urle ca nebunu la lume, este raspunderea mea legala, ca si proprietar. EU trebuie sa pun intr-o prima instanta capat faradelegii (prin oamenii de paza pe care ii am angajati in acest sens), sa anunt politia si sa le pun la dispozitie elmentele de care au nevoie pt. a rezolva situatia.

    Ca sa inchei analogia, daca am aplica in alte aspecte ale vietii noastre aceste principii pe care iubitii nostrii conducatori vor sa le implementeze in mediul online ar insemna ca, la intrarea intr-un astfel de mall sa ti se ceara buletinul, sa fii amprentat iar pe culoare si in interiorul magazinelor sa patruleze jandarmi si politisti platiti DE STAT.

    Sesizati anormalitatea ? Pana la urma, de ce as plati eu, din banii mei, un organism central, statal (national sau european) care sa asigure “paza” continutului cibernetic a unor entitati PRIVATE. Daca aceste entitati private nu sunt in stare sa-si controleze serverele, din cauza numarului prea mare de utlizatori/comentatori, atunci ar trebui sa fie obligate sa le inchida. Cu asta as fi de acord fara niciun fel de retinere.

    Revenind putin si la postarea dumneavoastra, nu vad de ce ar trebui “sa se stie” cine este repsectivul care isi face un blog. Pana la urma, blog-urile sunt niste chestii eminamente private (asta este si filosofia lor). Nu va obliga nimeni sa le lecturati (asa cum nu ma obliga nimeni nici pe mine sa folosesc google-ul ca motor de cautare, pot la fel de bine sa ma apuc sa ghicesc nume de domenii care ar putea contine informatia de care am nevoie).

    La fel cum nu va obliga nimeni sa le creditati in vreun fel sau sa le luati in serios. Daca va lezeaza, din punct de vedere legal, vreo informatie aparuta despre dumneavoastra pe un astfel de blog sau site aveti oricand posibilitatea simpla de a depune o plangere la politie in acest sens (da, ati citit bine, la politia de cartier, oricat de hazliu ar parea).

    Este de datoria lor sa dea mai departe cererea dumneavoastra organelor de stat competente care, la randul lor, au datoria de a cere oficial explicatii detinatorului de drept al serverului respectiv.

    Deci legi de protectie exista si sunt de bun-simt si eficiente. Numai ca nu sunt intentionat popularizate si aplicate pentru a se veni ulterior cu genul acesta de abuzuri orwelliene.

  10. Admin

    Nu ştiu, poate aveţi dreptate. Oricum, eu nu am să cred niciodată că mărturisirea adevărului şi a credinţei are nevoie de nick-name. Parafrazîndu-l pe Ecleziast, aş spune că vreme este să ne ascundem, şi vrem să ne dăm pe faţă. Cred că în vremurile astea tulburi trebuie să ne dăm pe faţă. Revista de care vorbiţi (“Biserica şi problemele vremii”) nu a fost “scoasă din peisaj” de nimeni, chit că s-au bucurat mulţi de dispariţia ei. Pur şi simplu am abandonat-o: trebuia să mă ocup singur de ea (40 de pagini mari) şi nu mai aveam nici timp, nici susţinere financiară. La fel s-a întîmplat şi cu următorul meu proiect, Ideea creştină.

    Cît despre Pelerinul rus, acela e anonimatul smereniei – cartea nu reprezintă nici o primejdie, iar Patericul ştiţi bine că nu e “anonim”, ba chiar e împărţit pe ordinea alfabetică a numelor, iar partea tematică are cel mai adesea atribuiri precise. Asta, aşa, de dragul exactităţii.

  11. @ Ioan Florin Florescu
    Sarutmana parinte si iertati
    E adevarat ca trebuie sa aveti grija de turma. Si nu oare un cuvant de indrumare catre credinciosi este acela de a nu cauta raspuns in spatiul virtual ci la Dumnezeu, prin intermediul duhovnicilor? Asta-i dupa mintea mea dreapta socotinta.
    E adevarat ce ati spus referitor la blogul lui saccsiv, dar vedeti, saccsiv in unele cazuri se delimiteaza la a da sfaturi si lasa liber la comentarii. Asa cum ati remarcat se gasesc multi anonimi care indeamna lumea la diferite actiuni necugetate. Si atunci ar trebui ca toti cei ce intra pe internet sa-si faca publice datele personale si apartenentele? Si daca saccsiv sau altii sfatuiesc pe cineva sa renunte la tratament ,acest saccsiv trebuie tras la raspundere? E doar un sfat-prost ce-i drept, pt. care vor da raspuns in fata lui Dumnezeu-nu e o constrangere.
    Mai nou am observat ca toata lumea cauta “sa se gaseasca vinovatii si sa fie trasi la raspundere”. Asa ca nu e de mirare unde se va ajunge. Pt.a rezolva problema mai bine ar fi sa se comercializeze mai multe oglinzi de buzunar 🙂
    PS: Nu stiu prea bine ce e aia cip si nu cred ca mi-e de folos sa stiu.

  12. @ Ioan Florin Florescu

    Importanta este ideea propagata si nu persoana care o propaga cu date precum: numele, prenumele, adresa, educatia, mediul din care provine si in care isi duce activitatea.
    Eu ma pot declara ortodox, sa provin dintr-o familie de oameni cu frica lui Dumnezeu, cu educatie buna dar sa am idei/inclinatii sectare la un moment dat pentru ca am lasat intunericul/neghina sa-mi patrunda in minte si suflet. Nu cred ca este spre mantuirea nimanui daca se va lua dupa vorbele mele in duh sectar, fiind influentat de ideea ca sunt crestin ortodox provenit din mediu ortodox care culmea ma mai duc si la biserica. Este de datoria fiecaruia sa fie in trezvie si sa-si dea seama ce duh il mana pe cel care “vorbeste”.

    Spre exemplu, nu-mi este de nici un folos duhovnicesc sa stiu numele fratilor admini de aici sau ca ei au terminat de ex. facultatea sau ca sunt croitori si ca stau la adresele cutare si cutare, ca au sau nu familii, copii.

    Ii citesc si le citesc site-ul pentru ca sunt in spiritul Bisericii Drept Maritoare, in spirit ortodox curat.
    Daca insa maine se vor lasa influentati de alt duh decat asta (Doamne fereste, sa nu fie!) eu de maine nu-i mai citesc.

    Sunt multe cazuri de semnaturi anonime sau sub speudonim si in ziare si reviste. De ex. revista “Solia” a Bisericii ortodoxe romane ce tine de Vatra, din America de Nord are articolele “Pentru parinti si copii” cu vietile sfintilor semnate cu “Maica Preoteasa”.
    Articolele sunt foarte bune. Infatiseaza viata sfantului, apoi face o paralela cu viata noastra de azi punand intrebari catre noi toti, un fel de deget pe ranile noastre, ca niste semnale de alarma cu speranta ca vom putea pasi pe urmele sfintilor.
    Probabil ca nu este numai o doamna preoteasa ci mai multe dar de fapt asta nu conteaza absolut deloc.

    Pe de alta parte nu ne sunt de nici un folos declaratiile pro-ecumenism a unor inalte fete bisericesti ale caror nume, titluri si activitati sunt cunoscute de noi toti.

    In schimb autoritatilor aceste date le convin de minune pentru ca daca nu vei gandi pe “linia lor” te vor lua ca din oala. Lor le sunt de un real folos aceste date in momentul in care vei gandi altfel decat ei. Te vor obstructiona in fel si chip….uff se pare ca am uitat “ce minunat era in comunism”. Mai tineti minte ca cei care aveau masini de scris trebuiau sa declare modelul, pentru cazul in care apareau manifeste sa fie gasit in mod eficient cel care le-a scris?

    Guvernele intotdeauna au cautat sa controleze indivizii in fel si chip. E calea cea mai usoara sa “tii in frau” o populatie.

    Am scris asta nu numai pentru Ioan Florin Florescu ci pentru cei care nu vad nici un pericol in a fi “transparenti”. Am multi in jurul meu care sunt tare naivi si sunt de acord cu “transparenta”. Mi s-a dat un exemplu cu faptul ca ar fi bine sa se stie cine iti e vecin, daca are sau nu cazier si ce a facut la viata lui….ca te-ai feri sa stai langa criminali sau hoti. Dupa parerea mea asta insa arata lipsa de credinta, printr-o frica nesanatoasa si lipsa de putere de iertare si incredere fata de semenii nostri; negam faptul ca un om chiar se poate cai de faptele savarsite si se poate indrepta.

    Ia ganditi-va ca dupa eliberarea din 1964 a detinutilor politici, ei ar fi purtat ceva care sa-i identifice, sau toti vecinii sau colegii lor ar fi stiut ca ei vin din inchisoare…la acea data negandu-se de catre oficialitati faptul ca exista detinuti politici…deci oficial ei ar fi fost in puscarii pentru hotie, crime sau alte cele; oficial ei erau scursura societatii….asta ca sa ni se mai taie cheful de idei “transparente” pe care le-as numi stravezii in logica.

    Inca o ultima idee: numai noi vom fi transparenti ei, puterea nu!!!

  13. Am uitat un lucru…tot pentru Ioan Florin Florescu

    Afirmati urmatoarele:

    “Cît despre Pelerinul rus, acela e anonimatul smereniei – cartea nu reprezintă nici o primejdie”

    La data cand a aparut nu reprezenta nici o primejdie…dar nu si in statul totalitar care sta sa se formeze azi.
    Ce spun sfintii parinti? Ca numai cei care vor avea rugaciunea inimii vor rezista. Cartea tocmai asta descrie, cum sa obtii aceasta rugaciune continua….deci s-ar putea ca foarte curand, cum de altfel a mai fost in uitata noastra istorie cu multe altele, aceasta carte sa devina peste noapte periculoasa si cine o va multiplica si imprastia pe orice fel de mijloace sa ajunga la zdup.

    Pun aici numai niste cuvinte cheie care sa trezeasca niste amintiri:
    Actiunea “Rugul aprins”
    “Desteapta-te romane”
    “Trei crai de la Rasarit”
    “Doina” de Mihai Eminescu

    Cu ce erau periculosi cei de la Rugul Aprins?
    De ce era periculos sa canti niste colinde sau sa reciti niste poezii?

  14. Retrageri în masă ale credincioşilor din „Biserica” papistă a Austriei
    http://graiulortodox.wordpress.com

  15. apropos de poza…

    auziem odata ca numele primei mari companii din lumea internetului, cu posta electronica cu tot .., “yahoo” nu este si el un nume oarecare, ci ar fi persiflarea si pocirea numelui in engleza Yahve. Nu e de mirare ca au reusit si poate mai au inca cei mai multi oameni cu mesageria electronica pe site-ul lor …

  16. Daniel Terpea

    “yahoo nu este si el un nume oarecare, ci ar fi persiflarea si pocirea numelui in engleza Yahve”

    Unde ai citit gluma asta sinistră? “Yahoo” este un vechi cuvînt englezesc, cu sens peiorativ. Ar putea fi tradus de-a dreptul prin “dobitoc” – dobitoc, cu sensul peiorativ de animalic, necioplit, rudimentar, “vacă încălţată”, “bou la poartă nouă” etc. Apare în scrierile lui Swift şi chiar mai devreme, într-o formă grafică uşor schimbată, la Shakespeare.
    Mă întreb acum – oare cine are interesul să-i prostească pe oameni (mai mult decît ne prosteşte însăşi lumea asta pervertită!), cine şi de ce lansează în public aberaţii din acestea, cu scopul de a-i tulbura o dată în plus pe cei mai sensibili şi mai creduli, de a-i pune pe gînduri aiurea..

  17. RAZBOI INTRU CUVANT

    Doamne ajuta!

    In amintirea vremurilor trecute, va cer sa rezolvam o problema. In trecut, cand imi cereati datele unui comentator, vi le dadeam, ca sa-i puteti depista pe prefacuti, intrusi, etc.

    Acum eu va rog la randul meu, dar o fac public si veti vedea motivul. Intrati va rog la rubrica de comentarii a articolului meu:

    http://saccsiv.wordpress.com/2010/09/25/patriarhia-bulgariei-a-refuzat-participarea-la-comisia-mixta-de-dialog-teologic-intre-biserica-catolica-si-bisericile-ortodoxe-de-la-viena/

    Veti gasi acolo doua comentarii ale lui Vasile, dar semnate Ioan Florin Florescu.

    Sunt doar doua posibilitati:

    1) Vasile este Ioan Florin Florescu

    2) nu e

    Iata si datele cu care a postat:

    (…)
    Voi puteti verifica daca sunt aceleasi cu ale lui Ioan Florin Florescu care posteaza aici la voi. IP-ul (…) este intr-adevar al lui Vasile.

    Daca IFF este Vasile, atunci este evident o informatie utila. Si daca se adevereste, este motivul pentru care v-am cerut ajutorul in public.

    Daca IFF nu e Vasile, atunci iar e bine de stiut, caci Vasile se straduie sa faca rau si voua si mie: postand la mine ca aparator al vostru, are grija sa puna si otrava in comentarii, ca de exemplu faptul ca catolicii sunt fratii nostrii. Si iata ca mai nou, probabil, a luat si numele altuia. De asemenea va e folositor IP-ul, pentru a verifica si sub ce alte nume a postat la voi.

  18. Ei, iată că se poate găsi cale de comunicare cu Saccsiv. Este Vasile acelaşi cu Ioan Florin Florescu? Iată o problemă esenţială, care, odată rezolvată, îl va aduce pe Sacsiv pe calea cea bună: nu va mai cenzura comentariile care fac referire la secte în marginea Bisericii (Turma Sf. Ilie, Pucioasa), nu va mai arunca anateme asupra ierarhilor BOR, nu o va mai îndemna pe Hionia să moară decît să accepte cardul de sănătate, nu va mai îndemna la rezistenţa “ortodoxă” cu bureţi şi fructe de pădure şi aşa mai departe.

    Dragilor,

    Sub numele meu, am postat peste tot: la voi, la părintele Savatie, la Serafim Pantea cînd a fost vorba de părintele Iustin, pe bloguri am luat apărarea protestanţilor înjuraţi gratuit de pravoslavnicii noştri, m-am certat cu părintele Aldea în privinţa catolicilor etc. etc. DECI NU AM NIMIC DE ASCUNS.

    Vasile acela de pe blogul Saccsiv mi-e foarte simpatic, pentru că gîndeşte exact ca mine. Are chiar enunţuri memorabile. Nu mi-ar fi ruşine deloc-deloc să fim una şi aceeaşi persoană. Îl citesc constant şi nu găsesc nici o “otravă” – omul spune ceea ce gîndeşte, cu bune şi cu rele. Ba chiar a încercat să-i sugereze lui acest Sacsiv o cale de împăcare cu voi – asta numeşte Sacsiv otravă. Pacea întru lupta comună – e otravă!

    Totuşi, abia aştept, dragi Războinici, să infirmaţi presupoziţia lui Sacsiv. Numai aşa – ca să moară de ciudă. Eu nu văd datele pe care vi le dă el despre mine, dar voi vedeţi totul. Altfel, pe blog la voi eu sunt Ioan Florin Florescu (am semnat, după mesajul lui Sacsiv, în glumă, un mesaj cu numele Preafericitul Vasile!). Pe blog la Sacsiv, îl las pe vrednicul Vasile să mă reprezinte.

  19. Pingback: Comentatorul IOAN FLORIN FLORESCU = VASILE « Saccsiv's Weblog
  20. Nici macar iertare nu poti sa ii ceri lui saccsiv ca o publica pe blog ca fiind o victorie personala…arunca asa o lumnina(sau o umbra) de mindrie nejustificata…
    Ce sa mai zic de comentarii…cel putin cel al lui Hristofor , stilist, vorbeste de dusmanii Bisericii …si comentariul este aprobat ca deh…e blog fara moderare …
    Mi-e scirba de mine ca si pentru pacatele mele sunt nevoit sa vad mizeria asta!

    Iarta-ne Doamne Dumnezeule!

  21. fratilor, eu ma bucur nespus ca s-a gasit o cale de impacare. mi-as dori sa slujiti ca si pana acum, aceleiasi cauze comune si sa treceti peste divergente.oricine greseste , dar e bine cand avem puterea sa ne iertam . iar iertarea presupune smerenie, uitarea greselii si iubire de aproape.
    chiar daca nu suntem mereu de acord cu ideile celor de langa noi, cu blandete, smerenie si intelegere putem sa ii aratam ca greseste.
    eu va multumesc mult ca mare bucurie mi-ati facut si sa va ajute bunul Dumnezeu in ravna voaastra de a ne arata noua calea cea buna, calea spre mantuire.
    toti cei care iubesc discordia si arunca cu acuze, etichete,venin stilist sau alte erezii/lucruri urate, ii rog sa se orienteze catre alte bloguri.multumesc!Doamne-ajuta!

  22. PS: corect era: pe toti cei care….scuze!

  23. @ Narcis:

    Pai, deh, trebuia sa iasa si stilistii din barlog, dupa asta: http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2010/09/25/intre-bravada-si-smerenie-biserica-bulgara-din-nou-la-inaltime-boicoteaza-dialogul-ecumenist-de-la-viena-papa-se-roaga-sa-i-acceptam-primatul-iar-reprezentantii-bisericii-ruse-vorbesc-categoric-de/#comment-14058

    Ramane de vazut daca permisivitatea fata de stilisti de acolo anunta sau nu ceva ingrijorator. Asta apropo si de… http://saccsiv.wordpress.com/2010/09/24/moldova-asociatia-fericita-maica-matrona-se-opune-actelor-cu-cip-cum-sunt-atacati-ca-ar-fi-secta-recunoasteti-reteta/
    Pana la ruptura de noi, stilistii nu prea aveau mana libera pe acolo. Acum indraznesc tot mai mult. De pilda si pe aici: http://saccsiv.wordpress.com/2010/09/25/extrem-de-important-rugaciunea-comuna-cu-catolicii-sau-alti-eretici-este-aspru-pedepsita-de-canoane-dar-pare-ca-la-putini-le-pasa-propunere-de-dezbatere-ce-i-de-facut/#comment-50626
    Si noi am observat ca lor nu li se mai spuna ca se baga in seama cu magarie. Cat despre comentatorii care ne luau parerea si care nu erau trolli, am vazut ca o faceau cu decenta si chiar cu sfiala uneori. Mda, in fine, unii ies biruitori, iar noi deocamdata am ramas pe internet ca fiind cei care… l-au amenintat pe parintele Proclu si care sustin, naucitor, numai aberatii, ale caror dezmintiri nu au fost lasate sa treaca si nu au fost auzite. Asta este. Dreptatea nu e pe pamant si toata nebunia de acum trebuie sa ne cearna zdravan pe toti. Pana la urma, trebuie si putina nevointa duhovniceasca pentru a dobandi un oarecare discernamant.

  24. @Ioan Florin Florescu

    o eventuala “pocire” a numelui Yahve, prin yahoo, nu a pus pe nimeni pe ganduri … . Persoana respectiva imi spusese ca poate sta si ca o a doua varianta, aceasta cu “dobitoc”, “animalic” ..

    dar, ca fapt divers, de ce ti s-ar parea o asa “aberatie” ..? De ce nu ar fi bunaoara, asa cum multe insinuari se fac in lume de azi, perfid, prin simboluri, sigle, logo-uri …, de ce nu poate fi uzitarea acestui termen urat, una “la doua capete” . Se poarta atat de bine azi …, si de altfel e chiar specific evreilor …

    dar altfel, sa inteleg ca si-asa tu, de fel, nu ai vedea nimic provocator si defaimator, in felul in care langa aceste termen, de regula persoana isi ataseaza la dresa propriul nume, de multe ori chiar cel cu care este botezat …, spre exemplu, nu te intriga nimic intr-o posibila .. :

    Ioan_Florin_Florescu@dobitoc(animalic).com

    dupa cum afirmi ..

  25. Admin

    Cu iertare că intervin ultima dată în această problemă, dar aţi spus despre mine următoarele:

    “Parinte, cu parere de rau, dar nu va mai aprobam comentariile. Am aflat ca sunteti acelasi cu “Vasile” care scrie pe blogul lui Saccsiv, luandu-ne apararea in chestiunea cipurilor intr-un mod pe care noi nu il agream, si promovand si invataturi gresite, ecumeniste si nu numai.”

    Nu aş vrea ca cititorii dvs. să creadă că Vasile sau eu am postat injurii, calomnii, sau erezii pe blog la saccsiv. Într-adevăr – v-am luat apărarea şi l-am îndemnat pe Saccsiv să facă front comun cu dvs., întrucît aveţi acelaşi mod “dur” de a reprezenta ortodoxia. Eu nu împărtăşesc acest mod – asta îi spunea Vasile şi lui Saccsiv – dar e bine ca el să existe în Biserică. Îi mai spuneam lui Saccsiv că e bine, cînd scrie, să se sfătuiască cu un duhovnic cum aveţi dvs. EXACT AŞA AM SPUS – în arhiva lui saccsiv se mai află, poate, comentariul meu.

    Aşadar, CE NU AGREAŢI din cuvintele mele de mai sus? Ce am greşit?

    În rest, ceea ce a spus Florescu aici despre catolici, ecumenism etc., exact acelaşi lucru l-a spus Vasile pe blog la Saccsiv. Ba încă, pe el l-am tras de multe ori de urechi, deşi îmi este drag pentru că a suferit mult ca om. Pe dvs. nu v-am tras niciodată de urechi – deşi, uneori, aţi fi meritat-o.

    Am să vă cer permisiunea să postez acest mesaj şi pe pagina alăturată din blogul dvs. unde se discută tot despre mine – nu e vorba că omul Florescu interesează pe cineva, dar preotul Florescu trebuie să dea explicaţii.

    Toate cele bune

  26. Pingback: Razboi întru Cuvânt » Seful Google arata cu degetul spre “linia critica”: CIPUL IMPLANTAT SUB PIELE SI CONECTAT LA INTERNET!/ Marea gogorita a securitatii scanerului biometric demontata de THE NEW SCIENTIST
  27. Pingback: Razboi întru Cuvânt » GOOGLE SI “CEA MAI MARE INTRUZIUNE DIN ISTORIA VIETII PRIVATE”/ La urmatoarea versiune de Windows ne vom loga obligatoriu prin recunoastere faciala? FURT DE DATE SI PRIN CONTUL DE FACEBOOK/ Adevarata faţă a Revo
  28. Pai da..asta si vor! sa fim obligati sa facem parte din ”marele sistem” iar daca nu vrem..vom fi limitati, considerati niste outsideri.Sa ne ajute bunul Dumnezeu sa rezistam pana la capat!

  29. Pingback: Razboi întru Cuvânt » “TSUNAMI-UL DIGITAL”: SISTEMUL DE SUPRAVEGHERE GLOBALA ESTE REZULTATUL IMPLEMENTARII CARTILOR ELECTRONICE DE IDENTITATE. O treime din populatia globului are deja “smart card”-uri de identitate, inclusi
  30. Pingback: Razboi întru Cuvânt » IADUL INTR-UN BIT sau cum Google este nu doar ochiul ”atoatevazator”, ci si ”cartea mortii” in care sunt scrise… faptele noastre virtuale
  31. Pingback: Razboi întru Cuvânt » Sarkozy vrea sa “civilizeze” internetul la forumul E-G8 cu Eric Schmidt, CEO Google si Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook
  32. Pingback: Razboi întru Cuvânt » POLITIA GLOBALA SI PASAPORTUL PENTRU INTERNET: o idee (re)lansata de Eugene Kaspersky
  33. Pingback: INTIMITATEA ONLINE, ELIMINATA DEFINITIV?/ Facebook, acuzata de incalcarea vietii private a utilizatorilor sai in Germania
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Stirile zilei

Carti

Documentare