In indiferenta aproape completa a mass-media, ROMÂNIA semnează PACTUL GLOBAL PENTRU MIGRAȚIE. Simultan, sunt relansate dezbaterile despre DEZASTRUL DEMOGRAFIC și consecintele sale multiple, inclusiv ECONOMICE/ Al 30-lea an de declin demografic/ Majoritatea românilor NU VOR migratie

• ActiveNews: MAE confirmă: România a fost reprezentată la Marrakesh de o delegație interministerială și ambasadoarea Bucureștiului din Maroc

ACTUALIZARE 12:19 Contactați de către ActiveNews, reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe au confirmat că țara noastră a fost reprezentată la Marrakesh de către o delegație interministerială, formată din reprezentanții MAE, ai Ministerului de Interne și de ambasadoarea României din Maroc, Daniela Brândușa Băzăvan. 

Pactul global cu privire la migrații a fost aprobat oficial luni, la Marrakech (Maroc), după proclamarea verbală și tradiționala lovitură de ciocan, în fața reprezentanților celor aproximativ 150 de țări reuniți în conferință interguvernamentală, transmit AFP și Reuters. 

Au decis să nu vină la reuniunea din Marrakesh Italia, Austria, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Estonia, Letonia, Elveția, Australia, Israel și Republica Dominicană. În ce le privește, SUA s-au retras din procesul de elaborare a Pactului afirmând că acesta conține dispoziții contrare politicii privind migrația a președintelui Donald Trump.

Cancelarul german Angela Merkel și-a anunțat prezența la Marrakesh, după un vot furtunos în Bundestag. De asemenea, potrivit AFP, la eveniment vor mai participa șefii guvernelor spaniol, grec și portughez. Președintele francez Emmanuel Macron îl va delega pe secretarul de stat pentru afaceri externe. În Belgia, voința premierului de a participa la conferința de la Marrakesh a generat o criză guvernamentală.

Până la ora transmiterii acestei știri, nicio instituție din România nu a transmis vreo informare oficială cu privire la participarea la acest eveniment.

Ministrul român de externe, Teodor Meleșcanu, participă, luni, la reuniunea Consiliului Afaceri Externe (CAE), care va avea loc la Bruxelles. Deasemenea, pe agenda MAE, nu există nicio trimitere privind participarea la întâlnirea din Maroc pe tema Pactului pentru migrație.

Evenimentul Zilei anunță că prezența din partea României va fi asigurată de ambasadoarea României în Maroc, Daniela Brândușa Băzăvan.

Liviu Plesoianu:

Așa cum nu aș vota vreodată moțiunile securiste ale opoziției securiste, tot așa NU aș vota vreodată în favoarea Pactului Global pentru Migrație! Dacă Guvernul României va semna acest Pact, o va face fără să aibă mandatul reprezentativ al Parlamentului României, fără să aibă mandatul poporului român! Ceea ce este foarte grav!

Nu este vorba despre “drepturi” în acest Pact, ci despre un plan foarte vechi și foarte bine pus la punct, un plan prin care se urmărește distrugerea Europei prin ciocnirea frontală a două paradigme, a două civilizații, a două religii, a două moduri de a vedea lumea. Nu este vorba despre “apropiere”, ci despre CIOCNIRE. Nu este vorba despre “soluție”, ci despre DISOLUȚIE. Nu este vorba despre “dialog” constructiv, ci despre MONOLOG distructiv.

Iar cine vă spune că e “spre binele dumneavoastră” – vă jignește inteligența. Cine vă spune că facem “un mic compromis” pentru a obține statutul de membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU – vă spune o imbecilitate periculoasă! Ce… “securitate”!?? Când două culturi intră în coliziune frontală, în niciun caz nu mai putem vorbi despre “securitate”!

Sunt multe de spus… Dar mă voi rezuma la a sublinia că, dacă Guvernul va semna acest Pact, o va face în total DISPREȚ față de REGULILE DEMOCRAȚIEI! Nu poți angaja România în așa ceva fără referendum sau fără consultarea Parlamentului! Nu e deloc normal să decidă pentru o țară mai puțini oameni decât degetele unei mâini!

Daniel Gheorghe:

Ca deputat al României dezaprob total slugarnicia Ministerului Afacerilor Externe în chestiunea pactului ONU privind migrația. Lipsa acesta de pragmatism național însă nu ma miră absolut deloc, ținând cont că fix externele se opun cel mai tare legilor prin care, noi, parlamentarii, dorim sa oferim cetățenie românilor din comunitățile istorie. Pactul ONU privind migrația nu are instrumente de constrângere juridică, fiind mai mult o insailare de recomandari, care, dacă, in ipoteza îndepărtată a unei eventuale ratificari a unui astfel de tratat internațional, ar fi transpuse în norme juridice prin adoptarea de legi separate inspirate din propunerile ONU, ar putea afecta serios suveranitatea națională încălcând cel puțin 2 articole din Constituție. De asemenea, pentru ca acest pact să devină lege, el acum fiind inexistent juridic până la ratificarea prin Parlament, are de trecut de Camera Deputaților, Senat, președinție și posibil Curtea Constituțională unde ar fi respins fără mari emoții. Niciun act internațional nu are vreo putere de norma de drept public atâta timp cât nu este trecut prin votul Parlamentului. De aceea insist pentru o abordare rațională și fără nicio teamă a acestui subiect și cred că Parlamentul va da o lecție de patriotism acestui executiv iresponsabil și va vota împotriva ratificării acestui cadru de cooperare inutil si gandit din perspectiva ideologică a “corectitudinii politice”, act international despre care vorbim. Înainte de a fi de stânga ori de dreapta, noi, parlamentarii, suntem români și vom apara interesele Țării!

• Stiripentruviata/ Anghel Buturugă: „De ce Pactul pentru Migrație nu e despre refugiați și de ce presupune limitări concrete ale autonomiei naționale”

„Scurt si concis – de ce Pactul pentru Migratie NU e despre refugiati si de ce presupune limitari CONCRETE ale suveranitatii nationale

Exista o confuzie pe care o fac multi din cei care se declara favorabili Pactului pentru migranti, crezand ca acesta va ajuta bietii refugiati din zone distruse de razboi sau persecutie. Insa pentru asa ceva exista deja Conventia pentru Refugiati (din 1951). Statele nationale, inclusiv România, recunosc, prin aceasta Conventie, drepturile refugiatilor, inclusiv acela de a nu fi returnati in tara de origine pentru a fi supusi persecutiilor.

Asadar, ceea ce face pactul pentru migratie nu este menit protectiei crestinilor sau oricaror alte persoane care fug de persecutie din tarile distruse de promotorii primaverilor arabe (absolut intamplator, aceiasi promotori primavaratici au sustinut si initiativele ONU privind migrantii).

Obiectivul Pactului este crearea DREPTURILOR migrantilor, „indiferent de statutul acestora”. Adica indiferent de cauzele pentru care au plecat din tara de origine si de faptul daca sunt in legalitate sau nu.Migratia devine un fenomen care naste drepturi, in mod neconditionat, pe care statele semnatare ale Pactului se angajeaza sa le respecte.

Un lucru bizar este ca migrantul, spre deosebire de refugiat in textul Conventiei din 1951, nu e definit in acest Pact.

Sunt definite, in schimb, mai multe obiective care, daca sunt asumate prin semnatura, cu toata „non-obligativitatea” declarata de a aplica masurile din Pact, vor avea consecinte concrete. De altfel, Pactul e ambiguu. Declara ca suveranitatea nationala va fi respectata si ca nu e obligatoriu, ci un cadru bazat pe cooperare, dar, odata semnat, angajeaza la respectarea sa, de vreme ce aderi voluntar la prevederile sale.

Dar nu mai bine citam din text?

„For the effective implementation of the Global Compact, we require concerted efforts at global, regional, national and local levels, including a coherent United Nations system. We commit to fulfil the objectives and commitments outlined in the Global Compact, in line with our vision and guiding principles, by taking effective steps at all levels to facilitate safe, orderly and regular migration at all stages.”

Din multele obiective atrage atentia si cel legat de incurajarea unui discurs public despre migratie. Adica o manufacturare a unui discurs corect despre fenomenul migratiei si o combatere a celui incorect. E vorba de obiectivul nr. 17:

„Eliminate all forms of discrimination and promote evidence-based public discourse to shape perceptions of migration.”

Care prevede, printre altele: „Enact, implement or maintain legislation that penalizes hate crimes and aggravated hate
crimes targeting migrants, and train law enforcement and other public officials to identify, prevent and respond to such crimes.”

Preferata mea este, insa, asta:

„Establish mechanisms to prevent, detect and respond to racial, ethnic and religious profiling of migrants by public authorities”. Adica ce se face astazi tacit, atunci cand sunt trecute sub tacere infractiunile migrantilor, prin acest pact va deveni norma, obligatie.

Alte obiective presupun incalcari clare ale suveranitatii, de vreme ce diverse procese trebuie monitorizate de instante „independente”, probabil ale ONU sau ale ONG-urilor cu care va lucra ONU.

Asadar, nu, Pactul nu va ajuta niste refugiati amarati si alungati din tarile lor, ci va fi o parghie de control si de limitare a suveranitatii nationale in favoarea unor miscari de populatie nemotivate de incalcari ale drepturilor omului.”

• ActiveNews/ Anghel Buturuga: Despre migrație și Pact

Discuția despre migrație trebuie scoasa din dimensiunea emoțională și abordată rațional și critic. Din acest punct de vedere, mi se pare ca relevant, ca stat național, când vorbim despre migrație, este obiectivul pe care ni-l stabilim, în funcție de care se pot dezvolta politici, bazate pe resursele și procesele sociale relevante ale țării.

Așadar, pe ce ne bazam? Sau, altfel spus, cum stam, noi, stat român?

Avem un stat mai degrabă disfuncțional, cu servicii mai degrabă precare. O populație afectată grav de migrație – în sens de export de oameni muncitori, activi, cu familii cu tot deseori. Nu suntem în stare să asigurăm un statut și o situație decentă pentru milioane de cetățeni. Se moare cu zile în spitale (stil domnul Lăzărescu), pe străzi (se circula infernal, infrastructura e dezastru), în case (condiții de locuire și de viață precare), la locurile de serviciu (de grijă ce avem fata de oameni). Deocamdată, suntem încă prinși în capcana modelului economic al neoliberalismului, dezvoltare pe baza de forță de lucru ieftină, cu mici ajustări provizorii (amenințate mereu de reajustări de tip austeritate). Avem nevoie urgentă de revizuirea modelului economic, de ieșirea din zona sub-periferică, de piață de desfacere și furnizor de muncitori ieftini.Avem nevoie urgentă de o redresare a fluxurilor migratorii: de oprire a celor care pleacă și de creat condiții de întors celor plecați.

Dacă stabilim drept obiectiv deschiderea granițelor, consecințele nu pot fi decât cele de accentuare a precarizării.Fluxurile de migranți vor face imposibilă ieșirea de modelul neoliberal al muncitorilor ieftini. Acest lucru va face imposibilă crearea oricăror politici de dezvoltare pentru diaspora româneasca. Statul român, care nu e în stare să aibă grijă de populația actuală, va fi în situația de a gestiona situații mult mai complexe. Disfuncțional în prezent, cam cât de disfuncțional va fi într-o asemenea situație?

Dacă, în schimb, stabilim drept obiectiv limitarea, controlarea fenomenului migrației, în ambele sensuri (input, output) atunci vom dezvolta politici selective fata de cei care vin și pozitive pentru cei care au plecat. Vom ajusta intrările la capacitățile reale ale statului român, fără a da peste cap, demografic, ca forță de munca și cultural, societatea românească. Acest lucru lasă, măcar teoretic, șansa României de a cauta, în continuare, să iasă din modelul economic de țară bananieră.

Ultima variantă, care mi se pare atât realistă, cât și eficientă si dezirabila, poate avea loc doar daca Romania isi pastreaza suveranitatea pe tema imigratiei. Orice aderare la pacte sau intelegeri supranationale limiteaza suveranitatea.De aceea, Romania nu poate si nu trebuie sa adere la pacte sau acorduri in care interesele nationale nu pot fi promovate. E evident ca Pactul ONU nu este ceva care sa permita ajustari in functie de interesele nationale. E pe stil pausal, generic. O asemenea formulare fie se accepta, fie se respinge. Un acord mai realist – si mai onest – ar fi atunci cand mai multe state nationale afectate sau cu interese legate de migratie s-ar aduna cu o agenda proprie explicita, oficiala si asumata, si ar incerca sa ajunga la o solutie comuna. Pactul nu e gandit asa. E, in schimb, o filosofie periculoasa de tipul “sa fie bine, sa nu fie rau”, cu scopuri fariseic generoase. Asemenea generalitati impun fara sa ofere si solutiile adaptate (pe stilul, daca tot citez din clasici, “ai, n-ai mingea, dai la poarta”. Adica ai resurse si stat functional sau nu ai, nu ne intereseaza, trebuie sa incurajezi migratia). Reteta sigura pentru esec si pentru agravarea problemei sau, cum spuneam intr-o postare anterioara, pentru transformarea tuturor in migranti, printr-o precarizare generalizata (cui prodest?) a tuturor societatilor, iar nu prin salvarea de refugiati.

In fine, o chestiune si despre atitudinea crestina. Reamintesc ca cel mai constant suporter al ideii de primire cu bratele deschise a refugiatilor, Papa Francisc, a avertizat ca acest lucru trebuie facut cu discernamant. Ei, da, iata, o virtute crestina cam uitata. Discernamant, adica prudenta, raportare la posibilitatile reale ale colectivitatii de a gazdui si integra migranti.Pentru ca daca se adopta politici extreme in acest sens, rezultatele sigur vor fi extreme pentru toti – si pentru cetatenii tarilor gazda, si pentru refugiati. O nefericire generalizata, de care se vor fi facut responsabili si sicofantii moralisti care bat obrazul altora ca nu isi iubesc semenul. Desigur, veti gasi in sufrageriile acestor sicofanti multi refugiati adapostiti…

• Stiripentruviata/

Gheorghe Piperea: „În curând ne vom obișnui la mall cu paznici imigranți care „iubesc” sărbătorile creștine și „bunele” practici din Londra sau Paris”

„E a doua oara intr-o saptamana cand sunt rugat de paznici de la mall sa ii ajut cu o sugestie sau chiar cu un proces colectiv intr-o chestiune juridica. Pur si simplu, oamenii care ma abordeaza sunt cu fete pamantii, asa cum sta bine de Sarbatori celor care sunt vanduti de banci la firmele de colectare de creante si nu mai au nici salarii, nici alte venituri. Bietii oameni sunt intarziati la plata salariilor cu 2-3 luni, dupa care patronul ii concediaza fara a le plati nimic, nici macar salariul minim. Ceea ce, desigur, le face viata plina de spiritul ledurilor de sarbatori si al nativitatilor din mall.

Majorarea salariului minim este acea idee de politica economica detestata de patroni. Evident, patronii firmelor de paza (care au impanzit tara, de altfel) sunt printre cei care tipa ca din gura de sarpe ca salariul minim ii falimenteaza si, in acelasi timp, ca nu au forta de munca dispusa la salarii de doi lei, ca sa fie “competitivi”.

De vreme ce romanii pleaca la munca in strainatate, fie din lipsa de alternativa, fie din motive de dispret al muncii si valorii proprii, joburile de acest gen, precum si cele din turism, industria alimentara, constructii, alimentatie publica, agricultura chiar, vor fi oferite imigrantilor. Logic si de bun simt.

Fara parada, nu am absolut nimic impotriva imigrantilor, dar ar fi cazul ca autoritatile si publicul sa constientizeze ca foarte curand o sa avem la mall paznici care “iubesc” Craciunul, Pastele si alte sarbatori crestine. Atat de mult incat o sa importe “bunele” practici din Londra, Paris and stuff, unde autoritatile le cer oamenilor sa se obisnuiasca sa traiasca printre atentate si milioane de camere de luat vederi.”

Deputatul Matei Dobrovie, 7 întrebări legate de Pactul pentru Migrație

Matei Dobrovie i-a solicitat ministrului de Externe, Teodor Meleșcanu, răspunsul la 7 întrebări privind impactul acestui acord privind România.

Deputatul Dobrovie consideră că influența acestui pact asupra României este esențială pe termen lung, astfel încât se impune o dezbatere publică pe această temă.

Ministrului de Externe i-au fost adresate următoarele întrebări:

•Cum înțelege Guvernul să rezolve contradicția dintre prevederile de la par. 21 lit. h din Pactul pentru Migrație și prevederile art. 3 alin. (4) al Constituției României, unde se arată faptul că nu pot fi strămutate sau colonizate populații străine pe teritoriul țării?

•Apreciați drept oportună și conformă cu dreptul la liberă exprimare și cu libertatea presei poziția tranșantă adoptată de Pact privind caracterul pozitiv al „migrației regulate și în condiții de siguranță” (par. 33) și oportunitatea „educării” profesioniștilor media în acest sens?

•Ați estimat costurile (totale și/sau per migrant) pe care le va implica acordarea de drepturi sociale și economice migranților în conformitate cu prevederile Pactului?

•Care este planul de modificare a legislației privind imigrația, dat fiind că Pactul prevede faptul că detenția migranților ilegali va rămâne o măsură de ultim resort, iar statele semnatare se angajează să implementeze măsuri „alternative” la detenție?

•Care sunt măsurile concrete pe care doriți să le adoptați pentru a ușura procesul de obținere a vizelor pentru migranți, aceasta fiind unul din scopurile declarate ale Pactului?

•Cum interpretați faptul că organizații non-guvernamentale nu vor putea fi trase la răspundere pentru acțiuni „exclusiv umanitare”, conform Pactului, chiar dacă susțin prin acțiunile lor fenomenul imigrației ilegale și treceri frauduloase ale frontierei?

•Ați avut discuț ii cu partenerii europeni și euro-atlantici referitor la oportunitatea aderării la acest Pact și la implicațiile sale pentru securitatea internațională? Care au fost concluziile?

Potrivit lui Dobrovie, mai multe țări, printre care SUA, Australia, Austria, Polonia, Cehia, Bulgaria, refuză să semneze acest Pact din motivele expuse mai sus, din dorința de a avea control asupra tratamentului aplicat migranților, mai ales a celor ilegali, din refuzul de a recunoaște existența unui „drept la migrație” per se.

„Plecând de la premisa că migrația are un caracter pozitiv, acest Pact estompează diferențele dintre migrația legală și ilegală, căutând să ușureze tranziția migrantului ilegal la statutul de migrant legal.Mai mult, Pactul își propune să reloce planificat migranții care provin din țări afectate de schimbări climatice, cu alte cuvinte se urmărește împărțirea între țări a unui număr nedeterminat și potențial foarte numeros de migranți. (par. 21 lit. h a Pactului)

În timp ce migranții nu vor mai răspunde penal pentru trecerea frauduloasă a graniței cu ajutorul unor călăuze („smuggling”), Pactul prevede necesitatea unor sancțiuni aspre pentru persoanele care au un comportament xenofob.Problema este că educatorii și profesioniștii media trebuie să învețe caracterul eminamente pozitiv al migrației, ceea ce implică faptul că pactul exclude din start ideea că migrația nu ar fi un fenomen de dorit și nu sunt acceptate și părerile diferite”, precizează deputatul Matei Dobrovie.

„Toate aceste prevederi se regăsesc într-un document considerat fără forță juridică obligatorie, însă semnarea lui de către un număr mare de țări va putea transforma aceste prevederi în cutume la nivel internațional, cutume invocabile în litigii și care au forță obligatorie.Mai mult, Constituția României prevede la art. 20 că legea fundamentală va fi interpretată în funcție de tratatele de drepturi ale omului la care România face parte. Cu alte cuvinte, Constituția va apăra inclusiv drepturile conferite de acest Pact migranților, drepturi care îi pun pe picior de egalitate cu refugiații, acordând privilegii semnificative, cum ar fi ajutoare economice pentru afacerile migranților, servicii juridice și sociale gratuite, servicii de informare, asistență pe drumul către țara de destinație etc”, a adăugat Dobrovie.

Câteva sute de persoane au participat miercuri la marșul de protest împotriva aderării României la Pactul Global pentru Migrație.

• Hotnews: INTERVIU Prof. Vasile Gheţău: Intrăm în cel de-al 30-lea an de degradare a situaţiei demografice. Graficul care ar trebui să fie pe birourile demnitarilor Statului Român

România este depopulată pe zi ce trece, începem să ne confruntăm cu accentuarea crizei de forță de muncă, iar perspectivele se conturează a fi dramatice. HotNews.ro a discutat cu profesorul Vasile Ghețău, directorul Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române și profesor asociat la Facultatea de Sociologie a Universității București. Am discutat despre declinul și depopularea și mecanismele din spatele acestora, precum și despre căile care ar putea duce la schimbarea situației.

Foarte pe scurt:

• Suntem mai puțini cu 120-130 mii locuitori față de începutul anului
• Incertitudinea asupra viitorului țării alimentează propensiunea spre emigrare și datele arată că jumătate din populația tânără intenționează să emigreze în următorii cinci ani
• Măsurile financiare sunt importante în programe de redresare a natalității. Ele oferă părinților posibilitatea de a orienta resursele financiare după opțiuni și preferințe ale părinților și copilului. Dar nu ar trebui absolutizate.
• S-ar cuveni ca familiile/cuplurile tinere să nu fie tratate uniform, ci diferențiat după opțiuni și preferințe (în cadrul aceluiași pachet de măsuri)
• Populația rezidentă a României ar ajunge la mijlocul secolului la 16 milioane de locuitori dacă nu intervine o redresare considerabilă a numărului mediu de copii aduși pe lume de-a lungul vieții de o femeie
• Introducerea și a unei ipoteze asupra migrației externe se concretizează într-o populației rezidentă de 15,5 milioane în anul 2050.
• Ipoteza este una optimistă, stoparea migrației negative până în anul 2040, plecând de la nivelul mediu al migrației nete din ultimii trei ani, minus 53.000 persoane.

Reporter: Populația României este într-o continuă scădere, o confirmă și datele din acest an. Așadar, cum vedeți situația din 2018?

Vasile Ghețău: Anul 2018 este cel de al 29-lea an de declin al populației țării și evoluțiile au continuat în același sens: o scădere naturală apropiată de 70 de mii locuitori și o migrație externă negativă la nivelul anului anterior – 55 mii persoane.Cu alte cuvinte, suntem mai puțini cu 120-130 mii locuitori față de începutul anului. Este un declin mare, foarte mare, pentru o populație rezidentă ajunsă la 19,5 milioane locuitori. Se pot adăuga continuarea ascensiunii procesului de îmbătrânire demografică și cea a stagnării creșterii speranței de viață la naștere. Depopularea țării a intrat într-o fază nouă, cu o pierdere anuală care depășește 100 de mii locuitori.

Se poate face la acest sfârșit de an 2018, atât de important în istoria țării, și un alt bilanț, mult mai relevant pentru situația demografică a țării și perspectivele sale. Populația care locuiește în țară, populația rezidentă, a ajuns la începutul acestui an la 19,5 milioane locuitori. Datele provizorii ale Institutului Național de Statistică asupra mișcării naturale a populației în primele 8 luni din acest an nu indică schimbări semnificative față de anul 2017 și admițând o migrație externă netă similară cu cea din anul trecut se poate estima pentru sfârșitul anului o populație rezidentă de 19, 4 milioane locuitori. O privire asupra întregii perioade 1990-2018 ne dezvăluie un declin imens, de 3,8 milioane locuitori. În proporție de aproape 75 la sută declinul provine din migrație externă dar o schimbare majoră este în plină dezvoltare: după anul 2010 declinul populației rezidente are originea dominantă în scăderea naturală a populației. 

Spectaculoasa inversare are o dublă sursă, o anumită tendință de stabilizare a dimensiunii fluxurilor anuale ale emigrației și imigrației la valori importante, dar apropiate (după datele INS), a doua sursă fiind majorarea dimensiunii declinului natural. Pentru întreaga perioadă 1990-2018 declinul natural a depășit un milion de locuitori!Este o pierdere imensă la nivelul unei populații de dimensiunea celei a României. Declinul natural are o determinare mult mai complexă decât declinul prin migrație externă. Este vorba de un complex de factori economici, sociali, culturali, medicali și de altă natură, cu acțiun și efecte etalate în timp și caracterizați prin stabilitate, inerție și rigiditate.

Reporter: Putem discuta de anumite caracteristici ireversibile ale situației actuale? 

Vasile Ghețău: Vom intra, peste puține zile, în cel de al 30-lea an de degradare a situației demografice și după o perioadă atât de lungă și coerentă în evoluții și, luând în considerare evoluțiile și situația din celelalte țări europene, perspectivele cele mai probabile se pot întrevedea. Scăderea naturală își are originea în reculul natalității după anul 1989, menținerea ei la un nivel scăzut, pe de o parte, creșterea numărului de decese și stabilitatea acestuia la un nivel mai ridicat decât numărul născuților, pe de altă parte. În ultimii ani numărul născuților oscilează în jurul valorii de 190 de mii, iar cel al deceselor este de 260 de mii. Diferența este scăderea naturală – 70 de mii locuitori.

Cum și-ar putea imagina cineva că numărul născuților ar putea crește cu această valoare și s-ar menține apoi la nivelul atins, pentru a stopa declinul natural? Ar fi o creștere de 37 la sută! Cum și-ar putea imagina cineva că numărul deceselor ar putea fi redus cu 27 la sută, ajungând la 190 de mii și rămânând apoi la acest nivel? Astfel de schimbări sunt imposibile.

Și natalitatea și mortalitatea sunt fenomene demografice având determinări economice, sociale, culturale (și biologice în cazul mortalității) extrem de complexe. Ar trebui demontate, cunoscute și reconstruite apoi, altfel, o multitudine de mecanisme determinante create în multe decenii, cunoscând bine factorii și complicatele mecanisme rigide și stabile. S-ar putea însă influența evoluția ambelor fenomene pentru a reduce imensa scădere naturală, prin programe și strategii bine concepute, prin consultare, adoptând și adaptând politici, programe și practici eficiente în alte țări. Viziunea pe termen lung este cea care se impune, ca și responsabilitatea, continuitatea și competența. Resursele orientate spre astfel de programe nu pot fi decât foarte mari. Țara nu le are, dar și le-ar putea crea în timp. Problemele migrației sunt la fel de complexe. 

Reporter: Putem pune migrația pe seama decalajului dintre România și alte țări din UE?

Vasile Ghețău: Fenomenul are în mod esențial o determinare economică și atât timp cât se vor menține marile decalaje de venit și standard general de viață între țara noastră și țările europene dezvoltate emigrarea va fi importantă (a fost de circa 200 de mii de persoane pe an în ultimii trei ani). Mai mult, la rațiunea economică menționată se adaugă în ultimii ani, în măsură crescândă, o guvernare lipsită de transparență, competență și credibilitate. Incertitudinea asupra viitorului țării alimentează propensiunea spre emigrare și datele arată că jumătate din populația tânără intenționează să emigreze în următorii cinci ani. 

Reporter: Credeți în măsuri financiare care să redreseze nivelul natalității?

Vasile Ghețău: Măsurile financiare sunt importante. Ele oferă părinților posibilitatea de a orienta resursele financiare după opțiuni și preferințe ale părinților și copilului. Dar nu ar trebui absolutizate. În funcție de poziția profesională, de tipul de activitate a părinților și a mamei în primul rând, s-ar putea ca alte măsuri să fie mai eficiente. De pildă: facilități în cumpărarea locuinței, asigurarea locurilor în creșe și grădinițe de bună calitate, servicii de masă și supraveghere la școală după orele de cursuri, avantaje la achiziționarea de îmbrăcăminte pentru copii, facilități în programe de vacanță, program flexibil de muncă al mamei, diferențieri în taxe și impozite. Pot fi găsite și alte modalități. S-ar cuveni ca ansamblul familiilor tinere să nu fie tratate uniform. Cercetări selective pe eșantioane reprezentative de populație tânără (și adultă) în rândul sutelor de mii de tinere cupluri care au luat decizia de a nu avea copii și în rândul altelor sute de mii, mai multe, care nu au decât un copil și nu îl doresc pe al doilea asupra motivațiilor deciziilor și asupra măsurilor care ar putea schimba aceste decizii ne-ar arăta motivațiile, preferințele și opțiunile. S-ar putea ca nu factorul economic să fie cel decisiv în multe cazuri.

În stadiul în care se află declinul populației și depopularea țării, fără consultarea populației și adoptarea unor programe care să răspundă nevoilor, aspirațiilor și preferințelor populației tinere șansele redresării situației demografice a țării sunt iluzorii.O astfel de abordare a fost sugerată de mai multă vreme. (În paranteză fie precizat, între timp, foarte recent, o țară din Uniunea Europeană a distribuit milioane de chestionare în gospodării ale populației pentru a afla ce măsuri ar fi preferate pentru susținerea familiilor tinere, a celor cu mai mulți copii și opinia asupra programelor flexibile de activitate profesională a mamelor). 

Voi aminti că în luna septembrie 2017 Parlamentul a respins o propunere legislativă privind majorarea la 200 de lei a cuantumului alocației de stat pentru copii, motivația din partea unui înalt demnitar din coaliția de guvernare fiind următoarea: “În perioada imediat următoare, vom veni cu un proiect de lege care să ne atingă acest obiectiv și nu numai asta, adică alocații mai mari pentru copii. Va fi un proiect puțin mai complex…”. Era în luna septembrie 2017 și suntem acum aproape de anul 2019.

Se cuvine a menționa efectele pozitive pe care le-a avut și le are introducerea măsurii concediului și indemnizației de creștere a copilului, cea mai generoasă măsură de susținere a natalității luată vreodată în țara noastră în context de acces neîngrădit la contracepție și întreruperea sarcinii. Măsura a evitat o veritabilă cădere a natalității după anul 2003, prin redresarea acesteia în mediul urban unde se află majoritatea femeilor salariate beneficiare ale măsurii. Schimbările intervenite în anul 2017 în nivelul minim al indemnizației și neplafonarea acesteia au efecte pozitive, numărul mamelor beneficiare fiind în creștere. Măsura nu se adresează însă ansamblului femeilor tinere și caracterul ei stimulativ este limitat. Din cele 4,5 milioane de femei în vârstă de 15-49 ani la începutul anului 2018, aproape 2 milioane se aflau în mediul rural, oportunitățile lor de a avea venit impozabil și de a beneficia deci de măsura concediului și indemnizației de creștere a copilului fiind reduse. Scăderea naturală a populației din mediul rural în anul 2017 a depășit 51 mii persoane, de 2,7 ori mai mare decât cea din mediul urban. Fără o redresare a natalității în mediul rural dimensiunea declinului populației nu poate fi redusă. […]

Reporter: Ați spus, la început, că sunt aproape 30 de ani de scădere a populației. Care sunt perspectivele?

Vasile Ghețău: Perspectivele sunt dramatice și se înscriu în evoluțiile de după anul 1990. După toate perspectivele existente, cele ale Diviziei de Populație ONU(2017), ale Eurostat (2017), Institutului Național de Statistică (2017), Centrului de Cercetări Demografice “Vladimir Trebici” al Academiei Române (2018), populația rezidentă a României ar ajunge la mijlocul secolului la 16 milioane de locuitori dacă nu intervine o redresare considerabilă a numărului mediu de copii aduși pe lume de-a lungul vieții de o femeie, estimat pentru anul 2017 la 1,6 copii, redresare din care să rezulte o vizibilă majorare a numărului de născuți pe ani calendaristici. Calcule foarte recente reconfirmă cifra de la mijlocul secolului, iar introducerea și a unei ipoteze asupra migrației externe se concretizează într-o populației rezidentă de 15,5 milioane în anul 2050. Ipoteza este una optimistă, stoparea migrației negative până în anul 2040, plecând de la nivelul mediu al migrației nete din ultimii trei ani, minus 53 mii persoane.

În populația de 16 milioane locuitori la mijlocul secolului proporția populației în vârstă de 65 ani și peste ar ajunge la 27 sută, comparativ cu 18 la sută astăzi iar raportul de dependență a vârstnicilor s-ar majora de la 30 persoane în vârstă de 65 ani și peste (inactive economic în cea mai mare parte) la 100 de persoane în vârstă de 20-64 ani (predominant active economic), la 50 în anul 2050. S-ar adăuga un raport de dependență a tinerilor de 35 copii în vârstă de 0-19 ani la 100 de persoane adulte. Vârsta mediană ar atinge 48 de ani, cu 8 ani mai mult decât astăzi, cuantificând un proces extrem de ridicat de îmbătrânire demografică.

Guvernul este în faza de elaborare a Strategiei “România 2040”. Este de așteptat ca strategia să cuprindă date asupra populației țării până în anul 2040 și indicatori ai dezvoltării economice și sociale construiți cu luarea în considerare a evoluțiilor demografice actuale și de perspectivă. Inclusiv aprecieri asupra proporției componentei toxice din datele publicate asupra dinamicii anuale a Produsului Intern Brut pe locuitor. Declinul populației duce la progresul indicatorului. […]/ integral pe hotnews.ro

• Gandul.info: UNUL DIN PATRU români apţi de muncă A EMIGRAT. BNR trasează harta VULNERABILITĂŢILOR structurale

Problemele demografice, disciplina scăzută de plată în economie şi nivelul scăzut al intermedierii financiare sunt cele trei vulnerabilităţi structurale majore ale României, potrivit raportului asupra stabilităţii financiare pe luna decembrie, publicat de Banca Naţională a României. Viceguvernatorul BNR Liviu Voinea aminteşte că unul din patru români apţi de muncă este plecat în străinătate, iar întoarcerea lor ar schimba situaţia economiei.

”Pentru prima oară, într-un raport de stabilitate am inclus şi o Hartă a Vulnerabilităţilor structurale, diferenţa mare între risc sistemic şi vulnerabilitate structurală fiind aceea că riscurile pot fi atenuate, abordate, relativ pe termen scurt şi mediu, prin politici adecvate, în timp ce vulnerabilităţile structurale sunt de durată, pe termen lung şi pentru rezolvarea lor este nevoie de politici structurale. Aceste trei vulnerabilităţi cu care ne vom mai întâlni, cu siguranţă, şi în următoarele rapoarte sunt: problema demografică, disciplina scăzută de platăîn economie şi nivelul scăzut al intermedierii financiare”, a afirmat Liviu Voinea, membru al Consiliului de administraţie şi viceguvernator al BNR, la prezentarea ”Raportului asupra stabilităţii financiare”, ediţia decembrie 2018, Anul III (XIV), nr. 6 (16).

Problema demografică este cauzată de emigraţie şi de sporul natural al populaţiei, care este negativ începând din 1991 (în 2017, a fost de -3,1 la mie).

”Emigraţia a cunoscut valori deosebit de ridicate în ultimii 15 ani: total români plecaţi în străinătate, ca pondere în total populaţie, 14%, şi total români plecaţi în străinătate, ca pondere în total forţă de muncă rămasă în ţară, 36,6%. Asta înseamnă că, dacă i-am adăuga la forţa de muncă din ţară, asta înseamnă că, practic, unul din patru români apţi de muncă a plecat din ţară să muncească în străinătate şi raportul faţă de cei rămaşi este de unul la trei”, a detaliat Voinea.

Viceguvernatorul a subliniat că aceasta este o problemă structurală şi s-a dezvoltat în timp. ”Nu poate fi rezolvată de azi pe mâine, dar poate fi privită şi din perspectiva faptului că există un potenţial de creştere a înzestrării cu forţă de muncă, în cazul în care o parte din această emigraţie s-ar întoarce.”[…]/ integral pe gandul.info

• ActiveNews: Barometrul Național: 62% dintre români se declară ÎMPOTRIVA aducerii migranților musulmani în Țară. 76% vor interzicerea vânzării pământurilor și a resurselor către străini și 74% vor unirea Basarabiei cu România

In condițiile în care în România lipsește orice fel de dezbatere publică asupra Pactului ONU pentru Migrație, document pe care țara noastră l-a semnat azi, la Marrakesh, în Maroc, un sondaj de opinie dat publicității duminică seară arată care sunt sentimentele românilor față de migranți.

Astfel, conform Barometrului Național realizat de către Biroul de Cercetări Sociale (BCS) în perioada 27 noiembrie – 5 decembrie 2018, 62% dintre români se opun aducerii de migranți musulmani în țara noastră.

La întrebarea: „Dacă în ziua alegerilor europarlamentare s-ar organiza un Referendum privind interzicerea migranților musulmani în România, dvs cum ați vota?”, 62% au răspuns că ar vota „pentru” interzicerea migratorilor, în timp ce 22% ar fi împotriva interzicerii acestora pe teritoriul național.

De asemenea, același studiu arată că 76% dintre români ar vota pentru interzicerea vânzării pământului și a resurselor către străini, în timp ce 17% nu ar dori această măsură de protecție.

În ceea ce privește Unirea, 74% dintre concetățenii noștri se declară pentru revenirea Basarabiei (Republica Moldova) la România, iar 15% sunt împotrivă.

Românii se arată conservatori și în domeniul social: același barometru arată că 77% dintre români se declară împotriva adopției copiilor de către cuplurile homosexuale, doar 12% fiind favorabili unei astfel de măsuri liberale. De asemenea, românii se declară, în proporție de 73% împotriva legalizării căsătoriilor între homosexuali.

În același timp, 59% consideră că „este rău” să se aloce bani de la bugetul statului pentru biserici.

O întrebare interesantă se referă și datoria publică. Astfel, 56% dintre români doresc interzicerea împrumuturilor bancare făcute de guvernanți fără consultarea populației, în timp ce 28% doresc ca lucrurile să rămână ca până acum.

81% dintre români doresc ca țara noastră „să se integreze mai mult în UE”. Doar 16% dintre români ar dori ca România să aibă o politică de independență, ca pe vremea lui Nicolae Ceaușescu.

• Stiripesurse: Majoritatea europenilor se declară împotriva migrației – SONDAJ

Peste jumătate dintre europeni doresc ca mai puţini imigranţi să se mute în ţările lor, conform unui sondaj Pew Research Center, publicat luni, scrie Politico, conform news.ro.

Sondajul a fost efectuat pe cetăţeni din 10 ţări UE – Grecia, Ungaria, Italia, Germania, Suedia, Polonia, Franţa, Olanda, Marea Britanie şi Spania – iar 51% dintre respondenţi au declarat că ţările lor ar trebui să primească mai puţini imigranţi, faţă de 45% care au răspuns la fel la nivel global. Dintre respondenţi, 35% îşi doresc aproximativ acelaşi număr de imigranţi ca în prezent să ajungă în ţările lor, iar 10% consideră că ar trebui primiţi mai mulţi.

O majoritate covârşitoare doresc mai puţini imigranţi în Grecia (82%), Ungaria (72%) şi Italia (71%) iar în Germania 58% sunt de această părere.

Numărul celor care doresc mai puţină migraţie este sub jumătate în Franţa (41%), Olanda (39%), Marea Britanie (37%) şi Spania (30%). Conform studiului, mulţi respondenţi sunt îngrijoraţi şi de numărul persoanelor care se mută pentru a lucra în alte ţări.

Printre ţările europene care au participat, Grecia (89%) şi Spania (88%) sunt cele cu cel mai mare număr de cetăţeni care consideră acest lucru o problemă foarte mare sau mare. Cel mai puţin se îngrijorează de acest lucru olandezii (19%) şi suedezii (18%).

• ActiveNews: Pactul ONU pentru migrație destramă guvernul din Belgia

După zile de divergențe pe tema Pactului de migrație al ONU, guvernul belgian s-a destrămat. Motivul pricipal al demisiei miniștrilor naționaliști flamanzi este participarea prim-ministrului belgian la Conferința ONU privind migrația din Maroc. Timp de câteva zile, cel mai mare partid din Belgia, Noua Alianță Flamandă (N-VA), a declarat că nu poate fi de acord cu semnarea de către Belgia a pactului ONU pentru migrație.  Formațiunea N-VA s-a opus numeroaselor prevederi ale Pactului ONU privind migrația. Printre altele, pactul nu face distincția între migranții legali și cei ilegali și consideră că migrația este pur și simplu.

Liderii partidului amenintau zilele trecute că formațiunea va părăsi coaliția de guvernare dacă premierul Charles Michel va merge în Maroc pentru a semna pactul. N-VA este singurul din cele patru partide ale coaliției care se opune documentului ONU, ce urma sa fie semnat luni în Maroc de către țările ONU, înainte de a fi ratificat în cursul unui vot la sediul Națiunilor Unite de la New York pe 19 decembrie.

Michel nu și-a schimbat planurile și a fost forțat să înlocuiască mai mulți minșri din N-VA în guvernul său.

Aprobat în luna iulie de toate cele 193 de state membre ale ONU, cu excepția SUA, actul denumit ”Compactul Global pentru o migrație sigură, ordonată și reglementată” a fost ratificat oficial la conferința internațională ce se va desfășura la Marrakech (Maroc) pe 10-11 decembrie. Dar mai multe țări au decis să se retragă din acest pact și să nu-l susțină la conferința de la Marrakech – sau nici să nu participe la aceasta -, acuzând în principal faptul că documentul nu stabilește o delimitare clară între migrația legală și cea ilegală, consolidează drepturile migranților și include migrația printre drepturile omului, fapt ce ar încuraja acest fenomen.