IRLANDA a renuntat la ACORDUL CU FMI si… si-a revenit economic/ FUGA DE FMI – deloc rusinoasa si foarte sanatoasa

8-01-2014 2 minute Sublinieri

fmi

După ce a fost la un pas de colaps şi a cedat din independenţa economică pentru un program de ajutor menit să salveze băncile, Irlanda revine furtunos pe pieţele financiare la doar câteva luni după ce a renunţat la acordul cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană

Irlanda a revenit furtunos pe pieţele financiare, marţi, înregistrând o cerere record pentru prima emisiune de obligaţiuni, după ieşirea din programul de asistenţă financiară, transmite Reuters. Investitorii au făcut oferte de peste 14 miliarde de euro (19 miliarde de dolari) pentru obligaţiunile guvernamentale pe zece ani, de aproximativ trei ori mai mult decât valoarea bondurilor, de 3 – 4 miliarde de euro, a declarat un bancher care a participat la tranzacţie.

Vânzarea obligaţiunilor reprezintă un test al încrederii pieţelor în redresarea economiei irlandeze, în condiţiile în care rata şomajului a scăzut de la 15,1%, în 2012, la 12,5%, în 2013, iar Guvernul se aşteaptă la un avans al PIB-ului de 2%, în 2014. 
‘O astfel de cerere record reafirmă sentimentele pozitive faţă de Irlanda şi stimulează cererea pentru emisiunile de obligaţiuni ale altor state de la periferia zonei euro’, susţine analistul Ryan McGrath, de la grupul Cantor Fitzgerald.
Autorităţile de la Dublin au angajat Barclays Plc, Citigroup, Danske Bank A/S, Davy, Deutsche Bank AG şi Morgan Stanley pentru a coordona emiterea de noi obligaţiuni.

Se împrumută mai ieftin decât România

Randamentul obligaţiunilor irlandeze pe zece ani a scăzut luni la 3,39%, faţă de nivelul record de peste 14% înregistrat în iulie 2011.
Ministrul de Finanţe, Michael Noonan, a declarat în 13 decembrie că ieşirea Irlandei din programul de asistenţă financiară este un moment de răscruce, dar nu reprezintă sfârşitul problemelor cu care se confruntă ţara.

În decembrie 2013, Irlanda a devenit prima ţară din zona euro sub asistenţă internaţională care şi-a redobândit pe deplin independenţă economică şi financiară.
În pragul falimentului după implozia unei bule imobiliare, autorităţile de la Dublin au fost obligate la sfârşitul lui 2010 să ceară sprijinul Uniunii Europene, Băncii Centrale Europene şi al Fondului Monetar Internaţional. Fostul ‘tigru celtic’ a obţinut un program de asistenţă financiară în valoare de 85 de miliarde de euro.
Michael Noonan a avertizat că deficitul bugetar şi datoria Irlandei încă sunt prea ridicate.

Tot mai multe ţări cu probleme economice preferă să întoarcă spatele Fondului Monetar Internaţional şi, în schimb, să împrumute bani de la Rusia sau de la statele arabe. Ucraina a întors spatele Uniunii Europene şi a primit de la Rusia 15 miliarde de dolari. Fără aceşti bani, Kievul ar fi fost nevoit să obţină un împrumut de la Fondul Monetar Internaţional (FMI),  Banca Mondială şi Bruxelles. 

Cu câteva luni înainte, în vară, turbulenţele sociale şi politice din Egipt ameninţau să arunce în colaps economia naţională. Orice discuţie despre un împrumut de urgenţă de la FMI s-a încheiat însă rapid, imediat ce Arabia Saudită, Kuweitul şi Emiratele Arabe Unite au anunţat că vor acorda ele un credit în valoare de 12 miliarde de dolari ţării măcinate de proteste după înlăturarea de la putere a Frăţiei Musulmane. 

Astfel se conturează doi noi creditori de talie internaţională, oferind statelor aflate la ananghie o alternativă în faţa instituţiilor care, în mod tradiţional, cu asta se ocupă.

Fondul şi Banca Mondială cer, în schimbul împrumuturilor acordate, măsuri de austeritate şi consolidare fiscală. Ce vor ruşii şi arabii în schimbul creditelor?

Nimeni n-a încercat să ascundă motivele. Vladimir Putin s-a folosit de cele 15 miliarde de dolari şi de o reducere substanţială a preţului la gaze pentru a momi Ucraina dinspre UE spre uniunea sa vamală eurasiatică. Arabii care au împrumutat noul regim de la Cairo, controlat de armată, îşi cumpără influenţă într-o zonă tot mai tulbure şi dezamăgită de americanii şi europenii care au promis ajutoare financiare, dar n-au livrat mai nimic dând vina pe criza din propriile ogrăzi.

Ruşii, chinezii şi arabii dau bani în toată lumea

Criza s-a dovedit o oportunitate pentru ruşi de a-şi reafirma influenţa în ţările europene. În perioada 1990-2008, valoarea investiţiilor Rusiei în Europa s-a ridicat la puţin peste două miliarde de euro. Comparativ, valoarea investiţiilor realizate în anii de la izbucnirea crizei însumează aproape trei miliarde de euro. Acestea pe lângă împrumuturile directe acordate către Belarus şi Cipru.

În 2011, ruşii i-au împrumutat pe ciprioţi cu 2,5 miliarde de euro, la o dobândă anuală de 4,5% şi cu scadenţa în 2016. Tot atunci, banca rusească Sberbank a cumpărat divizia din Europa de Est a grupului bancar Volksbank, cu excepţia operaţiunilor  din România. La scurt timp după, o altă bancă de stat din Rusia a plătit 141 de milioane de euro pentru o participaţie majoritară în cadrul companiei naţionale de tutun a Bulgariei.

Similar, chinezii au ieşit „la cumpărături“ în aceeaşi Europă lovită de criză. Grecia, Italia, Spania şi Ungaria au primit finanţare sub diverse forme de la Beijing în ultimii ani. Generozitatea subită i-a determinat însă pe mulţi analişti să considere că astfel de împrumuturi reprezintă, pe lângă oportunităţi de afaceri, şi o manevră a regimurilor din Rusia, China şi lumea arabă de a-şi promova autocraţia, notează specialistul în geopolitică James Traub.


Categorii

1. DIVERSE, Acordul cu FMI, Egipt, Rusia, Ucraina

Etichete (taguri)

, , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

2 Commentarii la “IRLANDA a renuntat la ACORDUL CU FMI si… si-a revenit economic/ FUGA DE FMI – deloc rusinoasa si foarte sanatoasa

  1. Acum sunt curios cat o sa-i tina si pe ei binele asta! Ca observ ca cine a incercat sa scape de ei ( Ukraina, Turcia) nu prea mai au liniste.
    Oricum de toata lauda actiunile si deciziile lor.

  2. A nu se uita ca prin alte zari de soare pline (sau de ceata, nu stiu, ca nu am fost !) legea, institutiile de baza pt buna functionare a statului nu sunt facultative sau/si la influente politice (vremelnice or ba). Pe Dambovita nu este foarte clar cine pe cine controleaza, e o strutocamila politicoeconomica in care fiecare functioneaza pe principiul “acum ca-s la gu(b)vernare sa ma aranjez eu si clientela” si “dupa noi, potopul”.
    Apoi: ma indoiesc foarte tare ca “top 300” Forbes al Irlandei (daca or avea asa ceva) sa includa mai ales “afaceristi” deveniti multi/pluri/etc milionari din afaceri (din cale-afara de oneste) cu statul.

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare