FUKUSHIMA: intre eroismul muncitorilor si interesele celor puternici

• Antena 3:

11.500 de tone de apă radioactivă de la Fukushima, deversate în mare

Compania Tepco, care operează centrala nucleară Fukushima, va arunca în mare 11.500 de tone de apă radioactivă, informează presa japoneză citată de AFP. Apa radioactivă provine de la reactoarele afectate de cutremurul şi tsunamiul din 11 martie. Tehnicienii de la centrala nucleară Fukushima nu au putut să oprească scurgerea apei radioactive în Oceanul Pacific. S-a încercat injectarea unui amestec de răşini sintetice, rumeguş şi hârtie în fisura depistată în bazinul de beton.

Din păcate, experimentul nu a reuşit, deoarece nivelul de radioactivitate din apa oceanului a rămas acelaşi. Gestionarea situaţiei de la Fukushima provoacă tot mai multă nemulţumire în rândul opiniei publice din Japonia. La trei săptămâni după seismul din 11 martie, bilanţul victimelor a ajuns la aproape 12.000 de morţi şi peste 15.000 de dispăruţi.

Tehnicienii de la Fukushima – eroi în ochii japonezilor, vinovaţi de situaţia de la centrală în ochii şefilor

Operatorul centralei de la Fukushima a confirmat că doi tehnicieni au decedat în urma valului seismic de la 11 martie. Până acum, cei doi erau daţi dispăruţi. Situaţia de la centrala nucleară rămâne în continuare alarmantă. Tehnicienii au descoperit, sâmbătă, că apă radioactivă se scurge, printr-o fisură, direct în Oceanul Pacific.

Tehnicienii care muncesc la centrala din Fukushima, fără să fie siguri că vor scăpa cu viaţă, sunt priviţi de japonezi ca nişte eroi. Cu totul alta este atitudinea opiniei publice faţă de şefii companiei Tepco, cea care deţine centrala. Ei sunt acuzaţi că nu au luat toate măsurile de precauţie la construirea centralei şi au acţionat ineficient după catastrofă. Pe internet, nemulţumirea a degenerat în ameninţări violente.

Un forum este intitulat “Cum să execuţi un conducător de la Tepco“. Un comentator spune că aceştia ar trebui aruncaţi în cazanele sub presiune de la centrala nucleară. Alt comentariu: “Moartea ar fi prea uşoară pentru ei. Trebuie trimişi la centrală!“

Pe internet sunt postate şi adresele directorilor şi salariile lor, motiv de noi critici şi ameninţări. Acum, sediul Tepco este păzit de poliţişti şi nici măcar reporterii străini nu sunt lăsaţi să discute cu personalul.

Oamenii nu prea mai au încredere nici în guvern. Premierul Naoto Kan a vizitat regiunea sinistrată, pentru prima dată după seismul din 11 martie.

“Vizita sa a venit prea târziu. Aş fi vrut să fi venit aici mai devreme, când era plin de dărâmături peste tot”.

La trei săptămâni după catastrofă, bilanţul victimelor a ajuns la aproape 12.000 de morţi şi peste 15.000 de dispăruţi.

• Gandul: „Samuraii de la Fukushima” îşi aşteaptă moartea în câteva săptămâni. Mama unuia: „S-au decis să moară ca să-şi salveze ţara”

Ce sunt radiaţiile şi ce este “sindromul bolii de iradiere” – ne explică cercetătorii de la Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară.

(…)

Ceea ce iniţial s-a numit “grupul celor 50 de la Fukushima” cuprinde acum câteva sute de oameni: potrivit Daily Mail, alături de aceştia mai lucrează încă 600 de ingineri.

Lucrătorii – camuflaţi cu măşti, mănuşi, căşti şi haine groase

Fotografiile Reuters făcute în interiorul centralei îi înfăţişează pe lucrători înfăşuraţi în haine groase, să nu pătrundă radiaţiile, cu căşti, măşti şi mănuşi. Sunt, pe lângă ingineri, şi simpli muncitori, pompieri şi tehnicieni. Camerele lor nu pot fi ventilate. Fiindcă în unele încăperi e întuneric beznă, lucrătorii folosesc nişte lanterne speciale pentru orice operaţiune ar dori să facă: fie să vadă în ce direcţie merg, fie să facă socotelile matematice la birou, despre cât de reci sunt barele de uraniu.

Ultima mişcare despre care vorbesc autorităţile este ca la Fukushima să se toarne tone de beton peste reactoare, astfel încât radiaţia să nu mai iasă. Oricum, patru reactoare vor fi oprite, s-a mai decis.

1000 de cadavre din apropierea centralei nu au fost ridicate de frica radiaţiilor. Acum există teama că poliţiştii, medicii şi membri familiilor celor decedaţi ar fi iradiaţi dacă ar începe să recupereze şi să îndepărteze cadavrele. Arderea corpurilor acestora ar putea răspândi radiaţia mai mult, iar îngroparea lor ar putea contamina solul.

Cercetătorul Dan Vamanu: “Este exclusă posibilitatea ca TOŢI lucrătorii aflaţi în foc să fie condamnaţi”

L-am întrebat pe Dan Vamanu, cercetător la Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară, dacă cei 50 de la Fukushima sunt victime sigure sau nu. “Este exclusă posibilitatea ca TOŢI lucrătorii aflaţi în foc să fie condamnaţi, în sensul vehiculat în media“, a declarat el pentru gândul. Pe de altă parte, nu exclude posibilitatea de a exista şi “victime definitive”.

În ceea ce priveşte strict intervenţia lucrătorilor, ne-a explicat: “Principiul se poate rezuma astfel: un agent de intevenţie poate încasa o doză de radiaţie considerabil mai mare decât populaţia, pe o durată calibrată astfel încat efectul radiaţiilor să fie, în medie, tolerabil”. Cu toate acestea, “pentru câmpurile de radiaţie ale unui reactor sever avariat, orice protecţie individuală nu poate fi decât un paleativ“.

Care sunt, însă, riscurile iradierii? Muncitorii care au încasat doze mari pot manifesta “sindromul bolii de iradiere”, mai spune cercetătorul. Acesta este un complex de procese patologice care, în funcţie de doză, variază: eritem (roşeaţa pielii), vomă, diaree, hemoragii interne, plăgi necrozate extinse şi ,direct, moarte. Pe termen lung vorbim de cancere şi, în cazul populaţiei, anomalii la nou-născuţi.

Ce sunt radiaţiile gama, beta, alfa şi cum atacă ele, distrugând materia vie

Scurgerile de la Fukushima sunt radiaţii gama, beta şi alfa, ne-a mai explicat cercetătorul Dan Vamanu. “Cele gama sunt radiaţii electromagnetice înrudite ca natură cu lumina obişnuită, microundele şi undele radio/TV, dar diferind puternic de acestea prin energia mult mai mare pe care o poartă şi care le conferă penetrabilitate şi puterea de a distruge materia vie. Asta, de la dezorganizarea ADN şi compromiterea codului genetic, şi până la arderea, la propriu, a ţesuturilor. Radiaţiile beta – electroni sau pozitroni, mai puţin penetrante, dar nu mai puţin dăunătoare, în funcţie de doză. Radiaţiile alfa sunt, în esenţă, nuclee de heliu ce se disting prin masa comparativ mare pe care o poartă. Un fel de a spune este că pătrund puţin, dar lovesc puternic“.

Potrivit lui Dan Vamanu, îngrijorător nu este numai ce se întâmplă acum la Fukushima, ci şi ceea ce va rămâne după, poate ani de zile. “Durata încă nedeterminată a emisiilor radioactive în mediu“, plus radioactivitatea remanentă de la Fukushima, timp de luni sau ani întregi, vor adăuga noi doze de radioactivitate care vor trebui atent urmărite.

“Cum se vor compara aceste iradieri suplimentare cu altele, provenind, de exemplu, de la puseuri agresive ale activităţii solare, sau parvenind prin găuri de ozon, rămâne o problemă deschisă“, a adăugat cercetătorul.

În acest moment, nivelul de radioactivitate în ocean este de peste 4.000 de ori peste limita admisă, pescarii au fost avertizaţi să nu pescuiască pe o rază de 12 mile de la centrală. Pe lângă toate astea, autorităţile au descoperit că populaţia Japoniei a devenit de-a dreptul anxioasă din cauza presiunii. Însuşi preşedintele TEPCO (compania care deţine centrala de la Fukushima) a intrat în spital de prea multă epuizare.

• Hotnews:
  

Oficial: Catastrofa japoneza in cifre

Premierul japonez a vizitat baza echipelor de interventie ce lucreaza la centrala Fukushima: “Nu puteti pierde aceasta lupta”

Premierul japonez a vizitat sambata echipele de interventie ce actioneaza la centrala nucleara de la Fukushima, avariata de cutremurul si valul tsunami din 11 martie, cerandu-le acestora “sa lupte pentru a decide soarta Japoniei”, relateaza AFP. “Vreau sa va luptati cu convingerea ca, in mod absolut, nu puteti pierde aceasta batalie”, le-a spus Naoto Kan. Vizita sefului executivului nipon a intervenit in contextul in care Tokyo Electric Power Co (TEPCO), operatorul centralei nucleare, a anuntat sambata ca apa radioactiva se scurge in mare dintr-un bazin fisurat al reactorului numarul 2.

Premierul Kan a ajuns cu un elicopter militar la baza echipelor de interventie, o academie de sport situata la circa 20 de km de Fukushima. Imbracat intr-un costum albastru, similar cu cel al unora dintre membrii echipelor de interventie, Kan a stat de vorba cu angajatii TEPCO, cu pompierii si militarii ce incearca sa tina situatia sub control la centrala nucleara. “Vreau sa va luptati cu convingerea ca, in mod absolut, nu puteti pierde aceasta batalie”, le-a spus premierul celor aflati in asa-numitul J-Village din Prefectura Fukushima.

El le-a cerut militarilor “sa lupte pentru a decide soarta Japoniei”. Sute de angajati ai TEPCO, pompieri si militari incearca, de trei saptamani, sa tina sub control situatia la centrala nucleara, grav afectata de cutremurul si valul tsunami din 11 martie. Echipele de interventie se confrunta insa cu conditii de munca dificila, precum si cu amenintarea expunerii la radiatii. Sambata, Tokyo Electric Power Co a anuntat ca apa radioactiva se scurge in mare dintr-un bazin fisurat al reactorului numarul 2. Oficialii companiei au afirmat ca este posibil ca bazinul fisurat sa fi fost sursa nivelului ridicat de iod radioactiv descoperit recent in apele din apropiere de coasta de nord-est. Joi dimineata, nivelul de iod radioactiv in apele marii era de 4.385 de ori mai ridicat decat cel normal, la 300 de metri sud de centrala nucleara nipona.

Compania a precizat ca echipele de interventie vor tuna beton peste bazinul fisurat. Tot sambata, Kan a vizitat pentru prima data zonele distruse de tsunami, ajungand in portul Rikuzentakata, unde 1000 de persoane au murit, iar alte 1200 sunt date disparute.

• Realitatea: Laptele, ciupercile şi fructele de pădure, în continuare contaminate în Ucraina

Laptele şi alte alimente, precum ciupercile şi fructele de pădure sunt contaminate încă în unele zone ale Ucrainei, după 25 de ani de la dezastrul nuclear de la Cernobîl, a informat – duminică – Greenpeace.

Grupul de activişti pentru protecţia mediului înconjurător a publicat concluziile investigaţiilor sale în perspectiva abordării lor în conferinţa internaţională despre Cernobîl, care va începe în Ucraina în 19 aprilie. Reuniunea capătă o semnificaţie în plus după gravul accident produs prin avarierea centralei nucleare de la Fukushima /Japonia/.

Ucraina caută să obţină o finanţare externă de 600.000 milioane de euro /840 de milioane de dolari/ pentru a construi un nou sarcofag masiv peste reactorul centralei de la Cernobîl care a explodat în 1986, împrăştiind substanţe radioactive în Belarusul vecin şi în alte zone ale Europei. Ancheta în trei zone ale Ucrainei, efectuată la începutul acestei luni, s-a axat pe depistarea nivelului de contaminare a produselor alimentare pe plan local cu cesium-137, realizată în jurul regiunii în timp.

Investigaţiile au arătat grade diferite de contaminare la produse alimentare ca laptele şi derivatele lactate, ciuperci, fructe de pădure şi rădăcini de legume, precum sfecla şi cartofii, extrase în mediul rural în Ucraina.