MOASTELE SFINTEI IMPARATESE ELENA SI ALE SF. MC. ARTEMIE LA PATRIARHIE. Programul zilelor de pelerinaj din jurul sarbatorii Sfantului Dimitrie cel Nou

• Basilica:

Programul Sărbătorii Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştilor – 24 – 29 octombrie 2013

Vineri, 25 octombrie 2013

La orele 9.15,  Sfânta Liturghie va fi oficiată de un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi în Catedrala Patriarhală.

Sâmbătă, 26 octombrie 2013, sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir

La orele 9.15, Sfânta Liturghie va fi oficiată de Înaltpreasfinţitul Părinte Dionisie, Mitropolitul Corintului, înconjurat de un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi pe podiumul special amenajat în curtea Catedralei patriarhale.

Duminică, 27 octombrie 2013, sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor

Între orele 6.30 – 8.00, în Catedrala Patriarhală va fi oficiată Sfânta Liturghie pentru credincioşii care doresc să se împărtăşească.

La orele 9.30,  Preafericitul Părinte Patriarh Daniel va oficia Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de ierarhi ortodocşi din ţară şi străinătate, preoţi şi diaconi, pe podiumul de lângă Catedrala Patriarhală.

La orele 18.00,  în Aula Magna Teoctist – Patriarhul din Palatul Patriarhiei va avea loc etapa finalăa celei de a şasea ediţii a concursului coral naţional de muzică bisericească, intitulat Lăudaţi pe Domnul, organizat de Sectorul Teologic-Educaţional al Patriarhiei Române. Vor concura cele şase formaţii corale parohiale mixte câştigătoare ale concursurilor desfăşurate în fiecare mitropolie din ţară. Evenimentul va fi transmis în direct de posturile de radio şi televiziune TRINITAS ale Patriarhiei Române.

Luni, 28 octombrie 2013, sărbătoarea Sfântului Ierarh Iachint de Vicina:

La orele 9.00, Sfânta Liturghie va fi oficiată de un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi în Catedrala patriarhală.

La orele 12.00, în Aula Magna Teoctist Patriarhul din Palatul Patriarhiei, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, va avea loc şedinţa solemnă a Sfântului Sinod cu tema 2013 – Anul omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena şi Anul comemorativ „Dumitru Stăniloae” în Patriarhia Română. Vor fi prezentate în sinteză şi evaluate cele mai importante manifestări cu caracter religios-duhovnicesc, social-medical, cultural şi mediatic organizate anul acesta de către eparhiile din ţară şi străinătate ale Patriarhiei Române. La finalul şedinţei sinodale solemne, vor fi prezentate noutăţi editoriale apărute la editurile Patriarhiei Române şi la edituraArhiepiscopiei Bucureştilor.

Şedinţa solemnă a Sfântului Sinod va fi transmisă în direct de posturile de radio şi televiziune TRINITAS ale Patriarhiei Române.

Marţi 29 octombrie 2013, la orele 7.30, în Catedrala Patriarhală va fi oficiată Sfânta Liturghie arhierească care va fi urmată de un Te Deum (orele 9.30) în deschiderea lucrărilor Sfântului Sinod, reunit în şedinţă de lucru la Reşedinţa patriarhală.

Delegaţia Bisericii Greciei condusă de Înaltpreasfinţitul Părinte Dionisie, Mitropolitul Corintului cu icoana Sfintei Împărătese Elena în care se păstrează părticele din Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci şi din moaştele Sfintei, precum şi cu icoana istorică a Sfântului Împărat Constantin cel Mare, se va întoarce în Grecia în ziua de marţi, 29 octombrie 2013, orele 15.00.

Manifestările organizate cu prilejul pelerinajului la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, fac parte din calendarul evenimentelor din 2013 – Anul omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena şi Anul comemorativ „Dumitru Stăniloae” în Patriarhia Română.

BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE

Icoana și Moaştele Sfintei Împărătese Elena din Anassis, la Sărbătoarea Sfântului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor

Anul acesta, la Sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor va fi adusă la București din Mitropolia de Corint din Grecia icoana Sfintei Împărătese Elena în care se păstrează părticele din Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci şi din moaştele Sfintei, de o delegaţie a Bisericii Greciei condusă de Înaltpreasfinţitul Părinte Dionisie, Mitropolitul Corintului.

Sfintele Moaşte ale Sfintei întocmai cu Apostolii Elena din Anassis, precum şi două părticele din Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci sunt păstrate din anul 1987 în biserica  Sfântului Nicolae – Aidonion, din cadrul Sfintei Mitropolii de Corint, Sikion, Zemeno, Tarsos şi Polifengos. Au fost duse acolo de către Părintele Iconom Dimitrie Zousia şi dăruite odată cu asumarea îndatoririlor sale de preot slujitor la această parohie, în data de 11 februarie 1987. Sfintele Moaşte, precum şi cele două părticele din Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci, au fost primite de către părintele Dimitrie în ziua hirotoniei sale de la înaintaşul său, vrednicul de pomenire părintele Spiridon Filipopoulou, preot slujitor la Parohia Sfânta Treime – Gimnou vreme de 45 de ani, trecut la Domnul în anul 1952. Au fost păstrate de către părintele Spiridon, ca o moştenire sfânta pe care el o deţinea, într-o raclă de mici dimensiuni, alături de moaştele altor Sfinţi, primite de către acesta de la ieromonahii Nathanail şi Arsenie, vieţuitori ai mănăstirii „Maica Domnului Faneromeni” – Argolidos.

Astăzi, sfintele moaşte sunt păstrate în Biserica „Sfântul Nicolae” – Aidonion fiind aduse spre închinare în fiecare an cu ocazia hramului bisericii „Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena” Aidonon, în data de 21 mai, ziua prăznuirii sfinţilor.

Acestea constituie izvor de sfinţenie şi binecuvântare tuturor pelerinilor care cu credinţă se închină sfintelor moaşte.

Viaţa Sfintei Împărătese Elena

Sfânta Elena s-a născut, cel mai probabil, în Drepanum (numit după aceea Helenopolis) din Golful Nicomidia şi se presupune că era fiica unui hangiu. O legendă ulterioară, menţionată de Geoffrey of Monmouth, pretinde că era fiica regelui britan Coel, care a căsătorit-o cu Constantius Chlorus I pentru a evita războaiele dintre britani şi Roma. Monmouth precizează apoi că ea a fost prezentată ca o regină deoarece nu avea fraţi care să moştenească tronul Britaniei.  Constantius Chlorus a divorţat de ea (cca. în anul 292) pentru a se căsători cu fiica vitregă a lui Maximian, Teodora. Constantin, fiul Elenei, a devenit apoi împărat al Imperiului Roman şi ca urmare a ascensiunii acestuia, ea a devenit o prezenţă importantă la curtea imperială.

Potrivit istoricului Eusebiu, Sfânta Elena a primit botezul în anul 313. Sfânta Împărăteasă a fost o  creştină foarte evlavioasă sprijinind ridicarea a numeroase lăcaşuri de cult dintre care menţionăm: Biserica „Învierii Domnului” zidită lângă Sfântul Mormânt, biserica din Ghetsimani, (precum şi alte 18 lăcaşuri de cult). De asemenea, Sfânta Elena a mers la Ierusalim unde aflat, cu osteneală şi rugăciune, crucea pe care a fost răstignit Domnul Iisus Hristos. Sfânta Cruce a fost mai apoi înălţată solemn în văzul poporului creştin de Episcopul cetăţii Ierusalimului, Macarie I, la 14 septembrie 326. Sfânta Împărăteasă a trecut la cele veşnice la Roma, în anul 327.

Icoana făcătoare de minuni a Sfântului Împărat Constantin cel Mare

Moaștele Sfântului Mare Mucenic Artemie la Sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou

Moaștele Sfântului Mucenic Artemie vor fi aduse, anul acesta, de la Mănăstirea Căldărușani la Catedrala Patriarhală cu ocazia sărbătorii Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor. Un fragment din moaștele sale se află din prima jumătate a secolului al XVII-lea la Mănăstirea Căldărușani din București.

Sfântul Artemie, pomenit la 20 octombrie, a fost comandant în oastea Sfântului Constantin cel Mare şi a fost martor la toate marile lui înfăptuiri. A văzut pe cer semnul Crucii, a participat la lupta de la Pons Milvius în anul 312 şi, potrivit tradiţiei, a însoţit-o la Ierusalim pe Sfânta Elena, fiind de faţă la aflarea lemnului Sfintei Cruci.

După moartea Sfântului Constantin (†337), la porunca împăratului Constanţiu, Sfântul Artemie a aflat şi a adus la Constantinopol moaştele Sfinţilor Apostoli Andrei, Luca şi Timotei. Fiind apoi numit guvernator al provinciei Egiptului s-a străduit pentru dezrădăcinarea idolatriei şi creşterea Bisericii. Iar în timpul împăratului Iulian Apostatul, Sfântul Artemie a mers la Antiohia şi l-a mustrat pe împărat pentru lepădarea de Hristos şi pentru că nu a urmat credinţei şi purtării Sfântului Constantin cel Mare. De aceea, după ce a fost supus la chinuri, generalul Artemie a primit moarte mucenicească prin tăierea capului, în anul 362.

Moaştele Sfântului Artemie au fost mutate la Constantinopol, în Biserica Sfântul Ioan Botezătorul – Oxia, unde erau foarte cinstite pentru darul minunat al tămăduirii bolilor, îndeosebi a diferitelor forme de hernie. Astăzi, părţi din moaştele sale se află la Mănăstirea Constamonitu, din Muntele Athos, dar şi în ţara noastră, la Mănăstirea Căldăruşani (Ilfov) şi în alte sfinte locaşuri.

[…]

Calea Sfinţilor

Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, joi, 24 octombrie 2013, s-a desfăşurat Procesiunea Calea Sfinţilor, organizată în fiecare an pe Colina Bucuriei. În acesta an, Icoana Sfintei Împărătese Elena în care se păstrează părticele din Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci şi din moaştele Sfintei şi Icoana făcătoare de minuni a Sfântului Împărat Constantin cel Mare din Mitropolia de Corint, dar şi moaștele Sfântului Mare Mucenic Artemie de la Mănăstirea Căldăruşani au însoţit moaştele Sfântului Dimitrie cel Nou în cadrul tradiţionalei procesiuni. La eveniment au participat peste 700 de preoţi din cele trei protoierii din Capitală, din protoieria Ilfov, preoţii de caritate şi preoţii militari, dar şi mii de credincioşi.

Procesiunea de la Catedrala Patriarhală

Începând cu ora 11:00 au pornit două procesiuni simultan. Procesiunea cu racla purtând moașteleSfântului Cuvios Dimitrie cel Nou a pornit de la Catedrala Patriarhală pe Bulevardul Regina Maria mergând până la baza Colinei Bucuriei şi a fost însoţită de Preasfinţitul Părinte Varlaam, Episcop-vicar patriarhal.

Procesiunea de la Catedrala Mitropolitană Sfântul Spiridon – Nou

Procesiunea cu racla purtând sfintele moaşte ale Sfântului Mare Mucenic Artemie, general în armata Sfântului Împărat Constantin cel Mare, care se află spre venerare la mănăstirea Căldăruşani din apropierea Bucureştilor, a pornit de la Catedrala Mitropolitană Sfântul Spiridon – Nou pe străzile Șerban Vodă şi Bibescu Vodă până la baza dealului Colina Bucuriei şi a fost însoţită de Preasfinţitul Părinte Varsanufie, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

Cele două procesiuni s-au unit baza dealului Colina Bucuriei, în jurul orei 11:30 pentru momentul întâmpinării Icoanei Sfintei Împărătese Elena în care se păstrează părticele din Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci şi din moaştele Sfintei şi Icoanei făcătoare de minuni a Sfântului Împărat Constantin cel Mare, aduse de către Înaltpreasfinţitul Părinte Dionisie, Mitropolitul Corintului.

După reunire, procesiunea astfel formată a urcat Colina Bucuriei până la podiumul din curtea Catedralei Patriarhale.

În timp ce pelerinii au urcat pe Colina Bucuriei către Catedrala Patriarhală, s-a cântat troparul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, al Sfintei Cruci, al Sfântului Mare Mucenic Artemie şi al Cuviosului Dimitrie cel Nou.

Polihroniu la întâmpinarea sfintelor moaşte

În continuare, Icoana Sfintei Împărătese Elena în care se păstrează părticele din Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci şi din moaştele Sfintei şi Icoana făcătoare de minuni a Sfântului Împărat Constantin cel Mare, moaştele Sfântului Artemie, ale Sfântului Dimitrie cel Nou şi ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, clerul şi pelerinii au fost întâmpinaţi de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Cu acest prilej, a fost oficiată slujba Polihroniului. În încheierea slujbei Preafericitului Părinte Patriarh Daniel a rostit cuvântul de bun venit, urmat de cuvântul de răspuns al Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Dionisie.

La final, Patriarhul României a mulţumit pentru sosirea în România a Înaltreasfinţitului Părinte Mitropolit Dionisie: „Mulţumim pentru cuvântul pe care ni le-aţi adresat şi în mod deosebit dorim să Vă mulţumim Înaltpreasfinţiei Voastre pentru că arătaţi foarte adesea legătura spirituală între Biserica Ortodoxă a Greciei şi Biserica Ortodoxă Română şi Vă rugăm să transmiteţi Preafericitului Părinte Arhiepiscop Ieronim al Atenei şi al întregii Elade şi Sfântului Sinod al Bisericii Greciei profunda noastră recunoştinţă, dragoste frăţească şi bucurie duhovnicească pentru că această lucrare pe care o săvârşiţi Înaltpreasfinţia Voastră cu binecuvântarea Sinodului Greciei şi în special cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Arhiepiscop Ieronim este o lucrare de speranţă şi de unitate, de comuniune frăţească şi de mărturisire a Evangheliei iubirii milostive a lui Hristos într-o lume din ce în ce mai secularizată şi mai tulburată rolul Bisericii este de a arăta că sfinţii lui Dumnezeu aduc pace în suflet, bucurie şi comuniune între oameni. Duhurile demonice dezbină pe oameni, dar sfinţii adună pe oameni în iubirea Preasfintei Treimi. Vă dorim ani mulţi cu sănătate şi bucurie şi V-am simţit totdeauna aşa cum scrie Sfântul Apostol Pavel în epistolele sale către Corinteni ‘ca un mărturisitor al bucuriei Învierii lui Hristos’.”

Sfintele moaşte aşezate spre închinare

Apoi, icoanele şi sfintele moaşte au fost aşezate spre închinare în baldachinul amenajat pe esplanada Catedralei Patriarhale pentru a fi venerate de către cler şi credincioşi până în ziua de marţi, 29 octombrie 2013.