O NOUA ERA PENTRU GRECIA SI EUROPA. Concluzia pentru noi: anul 2012 nu vine cu bucurii, ci cu restristi multiple – SA NE PREGATIM!

27-10-2011 9 minute Sublinieri

GRECIA A FOST SCUTITA DE 50% DIN DATORII. OARE?

Ce zice Roubini despre acord/ PREMISELE STATELOR UNITE ALE EUROPEI

Premierul grec, Giorgios Papandreou, a declarat, joi, că pentru Grecia a început “o nouă eră”, după summitul european de la Bruxelles, în cursul căruia creditorii ţării au decis o reducere cu 100 de miliarde de euro a datoriilor, relatează AFP. “O nouă epocă, o nouă eră se deschide pentru Grecia”, a spus el, la încheierea summitului. Papandreou a vorbit despre “un nou început” pentru ţara sa, posibil datorită reducerii datoriei elene decisă de liderii europeni după negocieri cu băncile.

Acordul prin care creditorii privati ai Greciei vor avea pierderi de 50% din obligatiile pe care le detin inseamna ca povara datoriei Greciei este sustenabila, a afirmat joi premierul elen George Papandreou, dupa summitul liderilor zonei euro de la Bruxelles, potrivit Reuters.

Grecia nu va mai inregistra incepand de anul viitor deficit bugetar primar, insa unele din bancile elene s-ar putea confrunta cu o nationalizare temporara, ca rezultat al acordului privind reducerea datoriei Greciei, a avertizat Papandreou. “Datoria este absolut sustenabila acum. Sa speram la zile mai bune, pentru Grecia si pentru Europa … Grecia isi poate gestiona probleme din trecut, odata si pentru totdeauna”, a spus premierul elen intr-o conferinta de presa. Din acordul de 130 miliarde de euro, Grecia va obtine 30 miliarde de euro direct de la alte guverne, ca garantii pentru bancile care iau parte la reducerea voluntara de 100 miliarde de euro a datoriei pe care o detin.

Papandreou a declarat ca se asteapta ca acordul, care va fi implementat printr-un schimb de obligatiuni, va fi incheiat pana la sfarsitul anului. Acordul reduce datoria Greciei cu 50 de puncte procentuale din PIB, fata de doar 12% cat stipula precedentul acord incheiat in iulie de liderii UE, a precizat premierul elen.  Acesta a adaugat ca daca Grecia va adopta suficient de repede reformele, va putea chiar reveni pe piete mai devreme de 2021, asa cum estimeaza in prezent FMI. Acordul este asteptat sa duca la pierderi semnificative pentru bancile elene si fondurile de pensii de stat, care detin obligatiuni guvernamentale elene de pana la circa 100 miliarde de euro.

Guvernul de la Atena va intregi capitalul fondurilor de pensii, dar bancile s-ar putea confrunta cu o nationalizare temporara, a avertizat Papandreou. “Este foarte probabil ca o mare parte din actiunile bancilor sa ajunga in proprietatea statului”, a explicat premierul elen, dand asigurari ca aceste participatii vor fi revandute investitorilor privati dupa restructurarea bancilor. “Dupa restructurare, le vom duce pe piata, asa cum au facut alte state … O procedura standard, nu este nimic de care sa ne temem”, a spus el.

Banca Eurobank detine in Romania Bancpost, iar Alpha Bank este prezenta pe piata romaneasca printr-o subsidiara cu acelasi nume. Cele doua grupuri elene detin impreuna peste 9% din activele sistemului bancar din Romania. De asemenea, sunt prezente in Romania si National Bank of Greece (NBG), care este actionar majoritar la Banca Romaneasca, Piraeus Bank si ATE Bank.

Datoria greacă va fi redusă cu 100 de miliarde de euro graţie renunţării de către bănci la aproximativ 50 la sută din creanţele lor, a anunţat joi preşedintele francez Nicolas Sarkozy, în cadrul unei conferinţe de presă, relatează AFP. Efortul băncilor “reprezintă 100 de miliarde de euro”, a declarat Sarkozy la încheierea summitului european care a durat zece ore şi a condus la un vast acord global pentru rezolvarea crizei datoriilor. “Creditorii privaţi vor face un efort voluntar de 50 la sută“, ceea ce va permite Greciei să evite intrarea în incapacitate de plată, a explicat preşedintele francez. Acelaşi efort va fi cerut băncilor greceşti dar şi altor bănci, a precizat el. “Am prevăzut că toate băncile vor fi tratate în aceleaşi condiţii”.

Cancelarul german Angela “Merkel şi cu mine am discutat cu reprezentanţii bancherilor, nu pentru a negocia, ci pentru a-i informa despre deciziile celor 17″ membri ai zonei euro. “Ei înşişi au reflectat şi au fost de acord”, a declarat Sarkozy. Valoarea “pierderii” băncilor era ultimul mare punct de blocaj în negocierile pentru finalizarea unui plan de răspuns al zonei euro la riscul de propagare a crizei datoriilor. Acordul final include consolidarea Fondului de salvare financiară (FESF) şi un program de recapitalizare a băncilor pentru a le permite acestora să îşi amortizeze pierderile din datoria greacă.

Sarkozy: Capacitatea financiară a fondului de criză va fi crescută la 1.000 de miliarde de euro

Capacitatea financiară a fondului de urgenţă, Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară, va fi crescută la 1.000 de miliarde de euro, a declarat preşedintele francez Nicolas Sarkozy la încheierea unui summit european la Bruxelles în noaptea de miercuri spre joi, relatează AFP.El a salutat, de asemenea, faptul că Banca Centrală Europeană (BCE) se află “în spatele deciziilor care au fost luate”, după declaraţiile de miercuri ale viitorului preşedinte al institutului monetar, italianul Mario Draghi.

Angela Merkel: Zona euro a fost “la înălţimea aşteptărilor” şi “a făcut ce trebuia făcut pentru euro”

Zona euro a fost “la înălţimea aşteptărilor” şi “a făcut ceea ce trebuia făcut pentru euro”, după ce liderii europeni au ajuns la un acord privind un amplu plan de luptă împotriva crizei datoriilor, a apreciat joi cancelarul german, Angela Merkel, la încheierea summitului UE, relatează AFP “Cred că am putut fi la înălţimea aşterptărilor şi că am făcut ceea ce trebuia făcut” pentru euro, a spus ea, reamintind însă şi divergenţele existente înaintea summitului între statele membre ale zonei euro Ţările zonei euro au ajuns joi dimineaţă la un acord privind liniile principale ale unui plan anticriză, care prevede o reducere importantă a datoriilor Greciei şi mobilizarea a 1.000 de miliarde de euro pentru a împiedica efectele de contagiune.

“A fost încheiat un acord privind un program global”, a anunţat preşedintele Uniunii Europene, Herman Van Rompuy, joi dimineaţă, după aproape zece ore de discuţii între liderii europeni.

Tarile din Zona Euro intentioneaza sa adopte pana la finele anului 2012 “regula de aur” a deficitului bugetar, potrivit comunicatului final al summitului celor 17 state care folosesc moneda unica europeana, citat de AFP. Printre masurile prevazute pentru intarirea disciplinei bugetare comune a Uniunii Monetare figureaza “adoptarea de catre fiecare stat membru a regulilor privind un buget echilibrat, transpunand Pactul de Stabilitate si de crestere in legislatie, de preferinta la nivel constitutional sau echivalent, pana la finele lui 2012”, potrivit documentului citat.

Franta si Germania au preconizat, la jumatatea lunii august, ca toate tarile din Zona Euro sa impuna aceasta regula de aur, respectiv sa inscrie limitele de datorii si de deficit in constitutie. Acest proiect exista deja in Germania din 2009. In Romania, limitarea deficitului la 3% din PIB este una dintre propunerile de revizuire a Constitutiei, proiect care are insa putine sanse sa fie aprobat, din cauza blocajului politic.

Regula de aur este unul dintre principalele argumente utilizate de statele din Zona Euro pentru a demonstra pietelor ca lupta impotriva deficitelor si pentru reducerea indatorarii. Spania a adoptat aceasta regula in septembrie, in timp ce Franta nu a putut face acest lucru din cauza refuzului opozitiei, care vede in aceasta propunere o “capcana politica”.

In Italia, un proiect de stabilire a regulii de aur a fost adoptat in septembrie de consiliul de ministri in vederea aprobarii sale de catre Parlament. In afara Zonei Euro, Elvetia a adoptat o astfel de regula, in timp ce Marea Britanie a respectat principiul in perioada 1997 – 2007.

Soluţiile adoptate, azi noapte, de liderii din zona euro pentru salvarea zonei de la un colaps financiar ar putea sfârşi ca un autogol pentru regiune, consideră reputatul economist Nouriel Roubini, cunoscut drept profetul crizei.

Acesta a comentat, pe scurt, pe Twitter, cele trei mari măsuri decise de liderii din zona euro: reducerea cu 50% a datoriei Greciei, recapitalizarea băncilor şi întârirea Fondului European de Stabilitate Financiară (EFSF). În opinia lui Roubini, aceste trei “scheme financiare” vor eşua, în lipsa restabilirii creşterii economice şi a competitivităţii. Iar în planul liderilor din zona euro s-a vorbit prea puţin despre aceste două aspecte importante, consideră prezicătorul crizei.

Acesta analizează motivele pentru care planul european va eşua în studiul “Ultima tragere la ţintă: Vor reuşi liderii zonei euro să stopeze criza?”, publicat de Roubini Global Economics şi redactat de Nouriel Roubini şi Megan Greene. Economiştii spun că liderii europeni au înţeles, în ultimele săptămâni, “că abordarea pentru criza din zona euro trebuie să fie cuprinzătoare şi trebuie să aibă multiple vârfuri de atac”.

Întrebat pe Twitter dacă ultima încercare a liderilor din zona euro va reuşi, în condiţiile în care depinde de care este obiectivul pe care îl ţinteşti, Roubini a răspuns: “Într-adevăr, se poate sfârşi prin a fi un autogol!”

La Bruxelles, în timpul summitului zonei euro, UE avea de ales între “salt sau haos”, estimează Libération. Ceea ce refuzau cu vehemenţă politicile naţionale cu puţin timp înainte, a reuşit să impună nebunia speculativă. În fapt, Uniunea este de acum înainte federală. Şi va trebui să fie încă şi mai mult”, afirmă cotidianul în editorialul său. “Bineînţeles, ‘Statele Unite ale Europei’ iau astăzi forma unor uzine pe gaz monetare şi financiare, unor plasturi inventaţi pe timp de catastrofă pentru a închide rănile zonei euro. Dar esenţialul este acesta: conducătorii europeni, cu Angela Merkel şi Nicolas Sarkozy în frunte, au înţeles că era mai bine să rămână în cărţile de istorie prescum refondatorii Uniunii decât groparii săi. Mai rămâne acum să defrişăm acest continent politic. Este rândul ţărilor membre să depăşească stadiul interguvernamental, atât de liniştit, şi să cedeze, în sfârşit, putere către Parlamentul European”, conchide cotidianul.

  • Capital (Razvan Orasanu):

Grecia și România: Un dezastru în pregătire sau efect de domino?

(…) Finalul – Decontarea cheltuielilor de catre oamenii obisnuiti

Efectele imediate,insa, derivate din parametrii macro, arata o crestere a imprumuturilor, apropierea momentului in care incepem sa rambursam banii FMI –ului (sau ne imprumutam pentru a plati datoriile inapoi, o spirala incredibila pentru o tara care a pornit in 1989 cu zero datorii) si ca atare o contractare si mai mare pentru buget. Contractare bugetara inseamna cel mai probabil inghetarea salariilor si pensiilor, daca nu exista pericolul chiar al reluarii palavragelii cu reducerea numarului de bugetari. Inseamna amanarea unor investitii mari, pentru ca aceasta este modalitatea contabila, fara cap, in care ne echilibram noi in ultimii 21 de ani. Ba mai mult, inseamna taierea unor cheltuieli in zonele in care ar trebui mentinute, gen cercetare si cultura – esentiale pentru fiinta si viitorul unui popor.

Pe termen mediu, efectele unei influente a unei crize grecesti ar insemna ca vom ajunge din nou la stadiul din 2008 in anul 2013-2014, ceea ce inseamna o stagnare intr-o perioada foarte importanta pentru economia romaneasca, o perioada care ar trebui sa fie una de convergenta reala cu Uniunea Europeana, pentru a pregati aderarea la euro. In fapt, decalajele se vor mari, cresterea in aceasta perioada, daca va exista va fi anemica, iar surplusul economiei se va duce catre plata datoriilor. Pe sleau, inseamna ca romanul mediu, statistic, de 2012 o va duce la fel de prost ca in 2011 si in 2010, va sta pe loc in timp ce restul lumii va creste abia-abia, palpaind.

Pe termen lung, Romania ramane cu probleme structurale majore, nerezolvate. Ramane cu un sector public supradimensionat, care nu este asezat structural asa cum ar trebui,  nefiind atins decat de masuri administrative agresive : reducerea cu 25% a salariilor si inlocuirea doar a unui om din sapte. Raman grave probleme pentru sistemul de pensii, singurul din lume in care numarul pensionarilor depaseste cu mult numaru contributorilor. In plus, ramane problema fundamentala a Romaniei, aceea de a avea prea putini oameni angajati in economie – zona neactiva din zona rurala nu face decat sa ramana din ce in ce mai mult in urma. Este posibil ca toti acesti factori, asociati cu lipsa de credibilitate a guvernului sa insemne, de asemenea, o continuare dramatica a scaderii nivelului de investitii straine in Romania. Un oficial BNR amintea zilele trecute de scaderea cu aproape 80% de la inceputul anilor ‘90 si de 14% de la sfarsitul anilor ’90. Tradus pentru oameni: nesiguranta si leafa proasta pentru bugetari, pensii inexistente sau imposibil de mici peste 10 ani, erodarea pensiilor intre timp prin nemajorare si efectul inflatiei si ramanere in urma pentru populatia rurala.

In plus, romanii se vor confrunta cu alte probleme, in cascada. Cei mai saraci vor fi loviti daca exista inflatie si majorare de preturi, in special la utilitati. Cei cu venituri medii vor fi loviti datorita ratelor in euro de la banci si imposibilitatea de a le plati. Cei cu venituri mari si antreprenorii nu vor mai avea de la cine sa ia credite si vor avea afaceri stagnante sau in cadere libera. Singurii angajati care se vor bucura in perioada urmatoare, ca si in ultimii doi ani – sunt lichidatorii care vor face avere. Salariile vor avea o putere de cumparare redusa, va crestere probabil numarul firmelor care propun angajatilor varianta muncii la negru, iar comertul la negru va inflori – de la cumpararea de tricouri chinezesti din bazarele asiaticilor pana la continuarea evaziunii fiscale in zone precum sectorul de panificatie.

Este important de mentionat si ce se va intampla cu Fiscul, in aceste vremuri tulburi. In primul rand, vor creste numarul de controale pentru a-si face planurile de venituri, care vor fi sub o monitorizare a tuturor demnitarilor de rang inalt, cum se intampla de obicei. In al doilea rand, corelativ, va creste exploziv coruptia, spaga, proportional cu cresterea importantei institutiei. In al treilea rand, va continua brambureala in rambursarile de TVA, in lipsa unui sistem transparent si verificabil. In al patrulea rand, fiscul va amana din nou implementarea unor sisteme modern propuse de Banca Mondiala, mai ales ca inainte de alegeri se va pogori din nou o veselie a contributiilor pe de o parte si a contractelor si a rambursarilor de TVA pe de alta parte. Colectarea  din 2012 va ramane la acelasi nivel, crescand cu maximum 5% comparativ cu 2011 – asta in cazul fericit in care va urca.

Costurile suplimentare pentru firme vor insemna concedieri, imposibilitatea de reinnoire a unor credite, investitii putine, locuri de munca concentrate in zone putin atractive si chiar inchiderea unor investitii de anvergura, cum a fost cazul Nokia. Salariile din zona private vor ramane sub presiune, piata muncii va ramane dezechilibrata. Singurul punct pozitiv in acest domeniu este sublinierea faptului ca restructurarea in sectorul privat a crescut productivitatea, spre deosebire de ceea ce s-a intamplat in sectorul de stat. Totusi, salariatii nu pot fi multumiti doar cu atata lucru.

Concluzia: anul 2012 nu vine cu bucurii, ci cu restristi multiple – pregatiti-va!

Ar fi putut fi fatal: Merkel a vorbit despre război în Parlamentul German

Cancelarul german Angela Merkel a avertizat că dacă nu se pun de acord cu privire la un plan de salvare a monedei euro, statele europene vor sfârși prin a se război între ele. “Nimeni nu ar trebui să se gândească că în următoarea jumătate de secol va fi asigurată pacea și prosperitatea. Dacă euro cade, Europa cade”, a spus Merkel în fața parlamentarilor germani.

Bundestagul german i-a acordat, ieri, cancelarului Angela Merkel mandat pentru a apăra la summitul UE de la Bruxelles poziţia Berlinului privind întărirea Fondului european de stabilitate financiară FESF. Cu câteva ore înaintea summitului crucial al liderilor UE, deputaţii germani i-au acordat Angelei Merkel, cu o majoritate covârşitoare – 503 voturi din 596 exprimate -, mandat pentru a negocia întărirea FESF, excluzând însă recurgerea la Banca Centrală Europeană şi majorarea garanţiei aduse de Germania.  (…)

  • Hotnews:

(Dan Popa): Doua certitudini si multe intrebari legate de decizia UE de a cere recapitalizarea bancilor

(…) Recapitalizarea bancilor pare a fi totusi un gest cu eficacitate foarte limitata. Cand discutia a fost pusa pe tapet de catre seful FMI, Christine Lagarde, atat Ollie Rehn, cat si JC Trichet au negat faptul ca bancile au nevoie de capitalizare, sustinand ca nu au fost niciodata mai bine capitalizate.

Toate bancile care au fost capitalizate, intr-un final au “murit”: Northern Rock, HRE, Dexia, RBS, etc. Bancile nu sufera de o lipsa de capital, ci o lipsa de incredere si de garantii. Criza subprime a demonstrat inca o data faptul ca fragilitatea bancilor consta in pierderea posibila de incredere, nu in cea de capital. Creditele toxice si retrogradarea ratingurilui au contat doar in proportie de 0,17% asupra capitalului. Efectele indirecte au fost mult mai importante decat efectele directe.

Bancile nu sufera insa doar de lipsa de incredere intre ele, ci si de o criza de incredere referitoare la riscul de explozie a zonei euro, caz in care consecintele ar fi. In acest context, o recapitalizare devine inutila, deoarece oricat de mare ar fi capitalul bancilor, nu le va apara in cazul unei implozii a zonei euro sau al unui default al Spaniei, Italiei, Portugaliei samd. Nu in cele din urma capitalizarea este inutila, deoarece proiectul intregului Euroland este eronat, cum spunea Daniel Daianu miercuri.

In absenta rezolvarii crizei datoriilor suverane, recapitalizarea bancilor se face degeaba.

VIDEO Traian Basescu: Bugetul pe 2012 trebuie sa fie extrem de prudent, este bine sa il abordam cu un deficit mult mai mic de 3 procente / Romania are probleme datorita Greciei, orice lucru adevarat nu deranjeaza pe nimeni in UE

Primele detalii despre bugetul 2012: crestere economica de 2%, inghetarea pensiilor si salariilor in primele sase luni

NOTA NOASTRA:

Noua era clamata de Papandreou este aceeasi noua normalitate evocata de contele Davignon, seful Bilderberg sau de Adrian Vasilescu de la BNR.

La prima vedere, ai zice ca bancile sunt puse la colt. Presedintele Basescu se face ca se rasteste la banci ca nu cumva carele sa isi reduca expunerile din Romania, Papandreou vine cu acordul asupra datoriei grecesti prin care acestea, chipurile, s-ar reduce la jumatate, pentru banci, ba mai si mentioneaza posibilitatea unor nationalizari.

In realitate, nu se intampla NIMIC defavorabil bancilor. Datoriile nu se reduc, ci se amana, iar in contul acestei amanari bancile sunt hranite masiv si imediat cu injectii de capital imense (operatiunea recapitalizarii).

In schimb, toate aceste operatiuni financiare sunt operate in cadrul politicii monetare a BCE, care refuza sa aplice politica Fed-ului, anume aceea a tiparirii de bani. Desigur ca aceasta ar insemna inflatie, deci nu ar fi o optiune miraculoasa; in schimb, deflatia si “ajustarea” bugetara coordonata de eurocrati in mod uniform asupra unui continent intreg cu situatii nationale dintre cele mai diverse nu face altceva decat sa transfere – disproportionat, adica la unele tari, mai sarace, dur, la altele mai soft – asupra populatiei costurile crizei bancare si statale.

Asadar, noua era inseamna continuarea aceleasi politici malthusiene de “ajustare” a cheltuielilor bugetare la venituri, adica aplicarea unor politici ale “austeritati” care lovesc populatia. In mod concret, acest lucru va fi implementat prin “regulile de aur” bugetare pomenite mai sus. In acest caz, Romania iarasi se afla in avangarda tarilor care aplica politici malthusiene, presedintele Basescu anuntand inca dinainte de summitul european ca Romania va trebui sa obtina un deficit chiar mai mic decat norma europeana – 3%. Or asta inseamna, in cel mai bun caz, inghetarea salariilor si a pensiilor – dar, mai probabil, concedieri masive.

Asta pe fondul scumpirilor provocate de retragerea subventiilor si de liberalizarea si privatizarea energiei romanesti… si plecand de la premisa ca acordul recent al liderilor euro va avea efecte macar de perpetuare a status-quo-ului. Ceea ce nu se va intampla, pentru ca presiunea este ca ”reformele”, deciziile federative sa fie impinse mai departe, ceea ce nu se poate intampla ddecat in conditii de criza.

Asadar, asteptam episodul 2 din serialul Europa si criza datoriilor suverane.

Legaturi:

Vezi si:


Categorii

Criza datoriilor suverane, Criza mondiala, Opinii, analize, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

10 Commentarii la “O NOUA ERA PENTRU GRECIA SI EUROPA. Concluzia pentru noi: anul 2012 nu vine cu bucurii, ci cu restristi multiple – SA NE PREGATIM!

  1. http://www.gandul.info/financiar/salvarea-greciei-cine-sunt-stapanii-datoriei-din-grecia-cu-ce-au-fost-amenintati-si-ce-li-s-a-promis-in-schimb-8908951

    Cei mai mari 7 creditori ai Greciei sunt următoarele instituţii de stat (procentele sunt rotunjite):

    • Eurosystem SMP – Programul Pieţei de Securities al Băncii Central Europene: 45 miliarde euro în bonduri (13% din datoria Greciei)
    • Uniunea Europeană: împrumuturi directe de 38 miliarde euro (10% din datoria Greciei)
    • Fonduri greceşti din sectorul public: 30 miliarde euro în bonduri (8% din datoria Greciei)
    • Fonduri de Investiţii de stat străine (non-UE): 25 miliarde euro în bonduri (7% din datoria Greciei)
    • Fondul Monetar Internaţional: împrumuturi directe de 15 miliarde euro (5% din datoria Greciei)
    • Banca Naţională a Greciei: 13,2 miliarde euro în bonduri şi 5,4 miliarde euro împrumuturi directe (5% din datoria Greciei)
    • Alte bănci naţionale din zona Euro: 13,1 miliarde euro în bonduri (3% din datoria Greciei)

    Prima instituţie privată din top şi deţinătoarea celei mai mari părţi din datoria Greciei apare abia pe locul 8 în top şi este o bancă grecească: Eurobank EFG, cu 9 miliarde de euro în bonduri (3% din datoria Greciei). Băncile private franceze şi germane sunt, alături de cele greceşti, cele mai mari cumpărătoare de eurobonduri greceşti şi, ca urmare, au de suferit de pe urma reducerii datoriei Greciei.

    Iată care sunt celelalte bănci private care au cumpărat cele mai mari părţi din datoria Greciei: Piraeus (Grecia), FMS (Germania), BNP (Franţa), ATE (Grecia), AlphaBank (Grecia), Dexia (Franţa, Belgia, Luxemburg), Hellenic Postbank (Grecia), Generali (Italia), Commerzbank (Germania), Societe Generale (Franţa), Marfin (Grecia).

  2. Foarte sugestivă caricatura: steluţele în cinci colţuri ale steagului UE, transformate în aripioare de rechin … şi ΔNT care în traducere liberă :)înseamnă FMI.

  3. grecii sunt plini de surprize: http://www.gandul.info/international/reuters-referendumul-din-grecia-o-posibila-lovitura-fatala-data-strategiei-anti-criza-a-zonei-euro-8925873
    nu-mi dau seama daca e joc de glezne sau europenii au cerut prea mult si Papandreou da inapoi…

  4. Pingback: GRECIA face REFERENDUM ce se poate solda cu IESIREA DIN EURO, ROMANIA ESTE INGHESUITA DE BNR SI GUVERN SA ADOPTE, SINUCIGAS, MONEDA UNICA
  5. Pingback: REFERENDUM SAU SANTAJ? Reactia anti-democratica a LIDERILOR UE, FMI SI A PIETELOR fata de propunerea lui Papandreou
  6. Pingback: GRECIA: Papandreou, inlocuit cu un fost lider grec al Bancii Centrale Europene? Alegeri anticipate, iesirea din euro si alte scenarii: TRUCAJ SAU CRIZA POLITICA REALA?
  7. Pingback: "BILDERBERGII" - LA PUTERE IN EUROPA, OFICIAL, PE NOUL VAL AL "REVOLUTIILOR" TEHNOCRATE, SOFT: Mario Monti, noul premier al Italiei si Lucas Papadimas, noul sef al guvernului grec sunt membri ai COMISIEI TRILATERALE
  8. Pingback: Alte sute de mii de bugetari pe LISTA NEAGRA IN 2012/ Rasteala IPOCRITA catre BANCILE STRAINE a lui Traian Basescu/ Romania, ”ELEVUL MODEL al FMI”. E de bine, credeti?/ BUGETUL 2012 - BUGET ANTISOCIAL: sacrificarea populatiei!
  9. Pingback: Adio, suveranitate! - CONSECINTA SUMMIT-ULUI EUROPEAN "CRUCIAL". Romania, sub jugul GUVERNANTEI FISCALE si al constrangerilor bugetare nemiloase. CE NE ASTEAPTA DE ACUM?
  10. Pingback: ERA DICTATURII COMISARILOR EUROPENI? - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare