GRECIA: Papandreou, inlocuit cu un fost lider grec al Bancii Centrale Europene? Alegeri anticipate, iesirea din euro si alte scenarii: TRUCAJ SAU CRIZA POLITICA REALA?

sursa foto: Reuters

• Gandul: CRIZA ÎN GRECIA. Care este cel mai sumbru scenariu în cazul în care Grecia părăseşte zona euro

Grecia şi temerile privind viitorul statului elen se află în atenţia tuturor, mai ales după ce premierul Giorgios Papandreou şi-a anunţat demisia, decizia sa fiind considerată încă un element care semnalează faptul că perioada de criză este departe de a fi depăşită, informează CNN. Nu există încă informaţii sigure cu privire la cel care îl va înlocui în funcţie pe Papandreou, dar se pare că o coaliţie de guvernare va fi creată duminică, iar peste patru luni vor avea loc alegeri generale în Grecia, dar nimeni nu ştie care ar putea fi rezultatele lor.

Grecii ar putea decide că nu mai vor ajutorul Germaniei şi al Franţei şi ar putea să le spună liderilor acestor state că sunt dispuşi să nu mai primească, în viitor, pensii, să îi facă pe oameni să muncească mai mult şi să crească valoarea taxelor şi astfel statul elen ar da faliment din cauza datoriei publice şi ar abandona moneda euro. “Nu văd cum ar putea fi posibilă o intrare în faliment dezordonată şi cum Grecia ar putea rămâne, în asemenea condiţii, în zona euro“, spune George Magnus, consilier economic în cadrul băncii elveţiene UBS.

Guvernul ar renunţa la cupiurile pe care le deţine în prezent şi ar începe să pună în circulaţie moneda veche, drahma. Puţini sunt însă cei care vor să se ajungă într-o astfel de situaţie sau care cred că ea va putea deveni realitate. În timp ce drahma, care are o valoare mult mai mică, ar face ca exporturile greceşti să fie mai competitive pe piaţa internaţională şi ar face ca industria turismului acestui stat să crească rapid, creditorii şi persoanele care au credite bancare în ţară ar pierde, cel mai probabil, sume mari de bani.

Reprezentanţii Eurasia Group, una dintre cele mai cunoscute agenţii de consultanţă a riscului politic, sunt de părere că Grecia va părăsi, în curând, zona euro, în timp ce analiştii Global Insight, sunt de părere că există o probabilitate de unu la trei ca acest lucru să se întâmple. George Magnus, consilier economic în cadrul băncii elveţiene UBS, este de părere că există o probabilitate de 50% ca Grecia să părăsească zona euro în următorii doi ani şi de 80% ca acest lucru să se aibă loc până în 2016.

Iată cum ar putea arăta cel mai sumbru scenariu care se poate desfăşura în cazul în care Grecia părăseşte zona euro:

1. Băncile vor avea pierderi masive

În cazul în care Grecia ar da faliment, substanţialele ajutoare europene ar fi oprite. Guvernul grec nu ar mai avea posibilitatea de a obţine noi sume de bani şi nici capacitatea de a primi credite. Persoanele care deţin depozite bancare s-ar grăbi să îşi retragă banii din bănci, având în vedere că până şi cele mai puternice dintre ele pot susţine doar o mică parte din depozite.

2. Austeritate extremă

Guvernul elen ar putea să cheltuiască doar cât se produce, fapt care va duce la tăieri masive ale cheltuielilor de stat. Mulţi dintre bugetari ar fi concediaţi într-o astfel de situaţie. “Rata şomajului ar creşte de la 15% la 25%”, spune Jan Randolph, analist al agenţiei IHS Global Insight.

3. Temerile investitorilor se vor îndrepta către Italia şi Spania

După ce Grecia ar crea un precedent în ceea ce priveşte părăsirea zonei euro, investitorii ar putea crede că acelaşi lucru s-ar putea întâmpla şi în cazul altor state ale căror economii întâmpină probleme, cum ar fi Italia şi Spania. Dacă investitorii ar vedea că un stat precum Grecia poate părăsi zona euro şi poate intra în faliment din cauza datoriilor, ei nu ar mai fi motivaţi să împrumute bani altor state aflate în dificultate din punct de vedere economic, fapt care ar creşte costurile împrumuturilor făcând şi mai costisitor, pentru statele afectate, să îşi echilibreze bugetele.

Analiştii spun că cele mai bogate state europene au însă prea multe de pierdut în cazul în care alte state europene părăsesc zona euro.Este posibil, de asemenea, ca cele mai bogate state europene să pună presiune pe Banca Centrală Europenă (BCE) pentru ca aceasta să stea la dispoziţa statelelor aflate în dificultate sume mai mari de bani.

4. Recesiune globală

În cazul în care Grecia alege să părăsească zona euro, Europa ar putea să intre într-o altă perioadă de recesiune, spun analiştii. Nici SUA nu ar fi ocolită de efectele ieşirii Greciei din zona euro. În 2010 exporturi de peste 400 de miliarde de dolari au mers către Uniunea Europeană şi companiile americane au făcut investiţii directe de peste 1.000 de miliarde de dolari în statele membre UE.

• Capital: Numele lui Lucas Papademos vehiculat de presa elenă pentru postul de premier al Greciei

Lucas Papademos, fost vicepreşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE), este considerat de mass-media elenă ca fiind cel care ar putea deveni noul prim-ministru al Greciei. ”Lucas Papademos ar urma să fie de mâine noul prim-ministru al ţării, după acordul la care au ajuns noaptea trecută premierul în exerciţiu Giorgos Papandreou şi şeful opoziţiei Antonis Samaras”, scrie cotidianul Ta Nea , fără să citeze sursele.

Alte cotidiene sunt şi ele de părere că Papademos este cel mai probabil candidatul pentru postul de premier, dar precizează că nu s-a luat încă o decizie definitivă. ”Cine este cel mai probabil premier ? Toate sursele spun că Lucas Papademos este persoana care va accepta să-şi asume acest rol”, scrie la rândul său cotidianul Ethnos.

De profesie economist, Papademos a fost vicepreşedinte al BCE în perioada 2002-2010. În calitate de fost guvernator al Băncii Centrale a Greciei, între anii 1994 şi 2002, Papademos a monitorizat eforturile ţării de aderare la zona euro. Papademos a devenit consilier al lui Papandreou după ce-a părăsit postul de la BCE. Papandreou şi Samaras au ajuns duminică la un acord preliminar şi luni vor conveni cine va fi viitorul prim-ministru.

• Money.ro: Ollie Rehn: Europa trebuie să fie pregătită pentru ieşirea Greciei din Zona Euro

Europa trebuie să fie pregătită pentru toate scenariile, inclusiv pentru ieşirea Greciei din Zona euro, a declarat duminică, într-un interviu, vicepreşedintele Comisiei Europene, Olli Rehn. “Nu ne dorim acest lucru, dar trebuie să fie pregătiţi pentru orice scenariu, inclusiv pentru acesta (ieşirea Greciei din Zona euro – n.r.), în numele menţinerii stabilităţii financiare şi păstrării euro”, a explicat el. Săptămâna trecută, liderii din Zona euro au ameninţat să excludă Atena din uniunea monetară europeană, dacă nu va respecta acordul încheiat pentru obţinerea unui nou pachet de salvare. Potrivit lui Rehn, Grecia a trădat încrederea partenerilor săi.

• Hotnews: Alegeri anticipate in Grecia la 19 februarie- ministerul de finante

Principalele doua partide politice din Grecia, care au reusit duminica seara sa ajunga la un acord politic pentru a forma un guvern de uniune nationala, au convenit  ca alegerile anticipate sa aiba loc la 19 februarie, potrivit AFP, care citeaza un comunicat al ministerului grec de finante.

In cadrul unei intalniri care a avut loc in paralel cu cea a celor doi lideri de partid Giorgios Papandreou si Antonis Samaras, doua delegatii din cadrul Pasok (socialisti) si Noua Democratie (dreapta) au convenit ca “data cea mai potrivita pentru alegerile” anticipate este “19 februarie”, potrivit sursei citate.

Liderul opozitiei Antonis Samaras a sustinut si in cursul saptamanii trecute ideea organizarii unor alegeri parlamentare anticipate, care sa aiba loc imediat ce planul de salvare european pentru Grecia ar fi fost pus in aplicare. El a acceptat, duminica noapte, sa participe la un guvern de uniune nationala pentru a permite ratificarea planului anticriza, pana la sfarsitul acestui an, cu conditia ca ulterior sa fie stabilita data alegerilor.

Prim-ministrul George Papandreou s-a pronuntat, anterior, impotriva alegerilor anticipate, declarand ca situatia financiara a tarii nu permite nicio perioada de instabilitate. In cursul reuniunii bipartite pe tema alegerilor, in afara de ministrul de Finante Evangelos Venizelos, care va conduce delegatia greaca la eurogrupul de luni de la Bruxelles, a participat si Petros Christodoulou, care se afla in fruntea agentiei de gestionare a datoriei publice, se mai arata in comunicat.

• Presseurope: Dacă Grecia ar pleca…

Şi dacă Grecia ar părăsi UE? Această posibilitate ar provoca noi tulburări geopolitice în Balcani, previne profesorul universitar Georgios Prevelakis. Iar UE ar fi obligată să-şi recunoască incapacitatea de a “europeniza” un stat care este membru de treizeci de ani.

Georgios Prevelakis

Pentru Grecia, această lună de noiembrie 2011 înseamnă sfârşitul mai multor cicluri: al celui deschis în 2009, o dată cu urcarea lui Papandreu la putere, dar, mai important, al celui început în 1981, o dată cu intrarea Greciei în CEE, care a fost urmată de prima victorie electorală a PASOK-ului. Din aceste două cicluri nu mai rămâne decât o situaţie economică şi socială care nu are nimic de-a face cu visele europeniştilor greci.

Recesiune, datorii, proasta gestionare a statului, demoralizare a populaţiei, totul se petrece ca şi cum Grecia nu ar fi fost parte din NATO şi din Uniunea Europeană, ci ar fi ieşit, ca şi celelalte ţări balcanice, din noaptea comunistă. Răzbunare geografică? Sau mai simplu, rezultatul gestionării de către o familie, Papandreu, pe care în Grecia mulţi o consideră responsabilă pentru toate relele ţării?

Preocuparea [astăzi] a Greciei şi Europei priveşte viitorul. Iar acesta nu pare radios. Gestionarea crizei economice de un guvern oportunist şi de o Europă prea absorbită în propriile ei afaceri a zămislit o serie de crize, care sunt dezvăluite una după alta : economică ieri, politică azi, poate geopolitică mâine.

O ostilitate evidentă împotriva Occidentului

Într-adevăr de câteva luni între greci şi Europa este pe cale să se creeze un nou decalaj. În presă, caricaturiştii greci înmulţesc referinţele la o Germanie nazistă reîncarnată în Uniunea Europeană. Anti-europenismul şi atitudinile anti-occidentale se dezvoltă rapid. Nostalgia faţă de un trecut de relativă prosperitate şi de demnitate – epoca drahmei -, sentimentul de umilire prin comentariile, adeseori cu intenţii rele, ale presei şi responsabililor europeni, şi, nu în ultimul rând, o propagandă guvernamentală care aruncă vina politicii de austeritate asupra unor presupuse porunci dictatoriale ale Europei, sunt factori care alimentează ostilitatea faţă de Occident, reînviind un imaginar istoric adânc înrădăcinat în schisma din 1054, a patra cruciadă, ocupaţia nazistă, sau sprijinul SUA al dictaturii coloneilor…

Este suficient să privim contextul geopolitic al Greciei pentru a ne da seama de noile pericole. Regiunea Balcanilor occidentali nu este încă stabilizată, Turcia se depărtează de Occident, criza economică a erodat  o mare parte din influenţa SUA. În acelaşi timp, Rusia şi China reiau legăturile cu fostele lor sfere de influenţă şi înfiinţează noi reţele economice şi politice.

Umilinţa Europei

Grecia rămâne principalul punct occidental de ancorare în această regiune geopolitică. Iată probabil  motivul pentru care Europa a tolerat abaterile Greciei faţă de normele economice. O eventuală ieşire din  Uniunea Europeană, sau chiar din zona euro, ar transforma din nou această ţară într-o arenă de confruntare de interese englezeşti, germane, franceze, americane, ruseşti şi chinezeşti.

Şi dincolo de consecinţele unor asemenea schimbări pentru stabilitatea regională, ce umilinţă ar fi pentru prestigiul Europei! Europa, care se vedea ca un model şi un pacificator pentru periferiile sale, ar fi silită să-şi admită eşecul de a “europeniza” un stat care este membru de treizeci de ani, considerat ca fiind “leagănul democraţiei”.

Criza economică, prost tratată, a dus la criza politică. Noi trebuie să învăţăm din acest eşec, cât mai curând posibil. Este singura modalitate de a evita o nouă mutaţie a crizei politice într-o criză geopolitică.

Referendumuri – UE a căutat-o cu lumânarea

Obsesia liderilor UE legată de federalizarea politică şi economică este sursa crizei curente ce a lovit zona euro, scrie editorialistul Marek Magierowski.

Marek Magierowski

Lucrurile în Grecia şi peste tot în UE sunt departe de a fi amuzante, dar unii politicieni par să nu-şi fi pierdut simţul umorului. “Sper că oamenii din Grecia îşi dau seama că, votând în acest referendum, ei poartă responsabilitatea nu numai pentru propria ţară dar şi pentru restul Europei”, a spus fostul ministru german de Externe şi liderul SPD, Frank-Walter Steinmeier.

Referendumul a fost până la urmă anulat, ceea ce nu schimbă faptul că analiza lui Steinmeier este desosebit de amuzantă. “Viitorul Europei” este ultimul lucru de care le pasă grecilor astăzi. Vă puteţi imagina un şomer de 25 de ani votând în favoarea reformelor radicale pentru că “viitorul Europei” o cere? Sau un funcţionar public care este de acord cu tăierea salariului cu o cincime pentru că este “ceea ce aşteaptă cei de la Berlin”?

O construcţie fără legătură cu democraţia

Ar fi fost acelaşi lucru dacă un referendum în privinţa euro ar fi fost ţinut în Germania – ceva ce deja cer mai mulţi politicieni. Bild va spune cu siguranţă cititorilor săi dacă să voteze pentru a fi continuate subvenţiile pentru “hoţii cei leneşi de la Atena” sau dacă să-i dea afară pe greci din zona euro.

Ameninţarea cu referendumuri nu duce nicăieri. Din nefericire, în acest caz, vinovaţii sunt acei lideri ai UE care i-au ademenit pe cetăţenii europeni cu viziunea unei Europe tot mai democrate, una în care cetăţenii vor avea din ce în ce mai mult un cuvânt de spus.

În schimb au creat o construcţie care are puţin de-a face cu democraţia. Pe de-o parte, au forţat impunerea unor legi fără să conteze vocea poporului, iar pe de alta, obsedaţi de viziunea unei federaţii politice şi economice, au mizat întreg viitorul continentului pe decizii luate de nişte lideri nu foarte înţelepţi în ţări nu foarte mari. (…)

• RFI: Dăianu: Grecia este în faliment organizat. Dacă scapă de sub control, efectele vor fi cataclismice

Daniel Dăianu crede că “este bine că s-a ajuns la formula unui Guvern de coaliţie” în Grecia. Socialiştii aflaţi la Putere şi principalul partid de dreapta din Opoziţie ar urma să formeze un Guvern de coaliţie, fără Giorgios Papandreou premier. “Rămâne de văzut cine va conduce acest Guvern. Ar fi de dorit să fie o persoană care poate avea un dialog bun cu liderii Franţei, Germaniei, cu Comisia de la Bruxelles, un om care inspiră încredere însă şi acasă“, apreciază fostul ministru român de Finanţe.

În opinia lui Daniel Dăianu, “o mare necunoscută care va opera ca o forţă potrivnică este îmbrăţişarea de către populaţie a austerităţii pe o perioadă nedefinită, însa care foarte probabil, potrivit datelor economiei elene, s-ar întinde pe mulţi ani“.

Grecia este în “faliment organizat“, declară Daniel Dăianu. “De facto, Grecia este într-o situaţie de faliment organizat. Tăierea valorii nominale a obligaţiunilor suverane la 50% acest lucru reflectă. Important nu atât pentru Grecia, cât pentru zona euro, pentru UE şi pentru pieţele financiare în ansamblu este ca falimentul să nu devină unul dezordonat. Un asemenea deznodământ ar conduce nu la turbulenţe, ci la reîngheţarea pieţelor, cu consecinţe cataclismice pentru sistemele bancare şi pentru funcţionarea economiilor în ansamblu. Eu nu văd cum s-ar putea evita o nouă intrare în recesiune în Europa şi posibil şi în SUA“, spune fostul ministru de Finanţe.

Este Italia următoarea pe listă?

În opinia lui Daniel Dăianu, “Italia este foarte mare. Aceasta este ştirea rea. Italia copleşeşte zona euro! Dar există şi o ştire bună: cel puţin din punct de vedere al deficitului bugetar, Italia nu este printre ţările care stau rău, nu are un deficit bugetar mai mare de 4,5% din PIB. Este drept, are o datorie publică foarte mare. Dar dacă în Italia ar exista un Guvern credibil, nu ar mai fi Silvio Berlusconi… după mine, Silvio Berlusconi este un pasiv atât pentru Italia, cât şi pentru zona euro. Un lider responsabil ar trebui să plece, pentru că e vorba de soarta ţării, de soarta zonei euro, de soarta proiectului european. Eu zic că Papandreou, indiferent de motivele care l-au îndemnat să gândească la un referendum dă dovadă de responsabilitate prin faptul că pleacă. Acelaşi lucru ar trebui să se întâmple în Italia“.

Dăianu crede că în Italia lucrurile se pot rezolva mai uşor decât în Grecia: “Italia este copleşitoare prin dimensiune, dar în Italia lucrurile sunt mai uşor de rezolvat decât în Grecia, care rămâne o ţară în faliment organizat, o ţară care va sta în continuare pe perfuzii o lungă perioadă de timp, cu acest pericol care planează asupra economiei europene, ca un faliment dezordonat, dacă lucrurile scapă de sub control, să provoace turbulenţe care ar echivala cu o reîngheţare a pieţelor şi cu efecte dintre cele pe care le-am evocat” .