NIGEL FARAGE: ADERAREA LA U.E., O GRESEALA ISTORICA URIASA! Ce arma letala a stat la baza Imperiului European?

LIDERII EUROPENI AU DECIS “RECAPITALIZAREA” BANCILOR, INTR-UN “ACORD ISTORIC”

sursa foto

• In Linie Dreapta: Nigel Farage: “Veţi fi cu toţii foarte bogaţi, nu-i aşa?”

Nigel Farage, liderul UK Independence Party şi vice-preşedintele grupului Europa Libertăţii şi Democraţiei a vorbit pentru ILD despre viitorul Uniunii Europene, despre criza economică şi despre moneda euro. Farage a părăsit Partidul Conservator în 1992, după ce aceştia au semnat Tratatele de la Maastricht. Din 1999 este membru al Parlamentului European. În 2009, partidul său eurosceptic s-a clasat pe locul al doilea în alegerile europarlamentare, depăşindu-i pe laburişti şi pe democrat-liberali.

ILD: Ce doriți să le transmiteți est-europenilor care timp de 50 de ani au dorit să se alăture Uniunii Europene și NATO iar acum vedem că totul se destramă?

NF: Am înțeles perfect după căderea Zidului Berlinului, v-ați obținut libertatea, ați obținut democrație în țările voastre, iar toate acestea erau fantastice. Era extrem de înviorător, era absolut nemaipomenint ce s-a întîmplat în Europa de Est. De asemenea, am înțeles perfect de ce doreați să intrați în NATO, pentru că era un fel de a spune “La revedere, Moscova!”

ILD: Nu fiți atît de sigur.

NF: Vreau să spun că asta a fost motivația. Dar aderarea la Uniunea Europeană se va dovedi a fi o greșeală istorică uriașă pentru țara dumneavoastră, pentru că ce ați făcut e să intrați într-un sistem care este din ce în ce mai mult ca cel pe care l-ați părăsit acum 20 de ani. Este o greșeală foarte mare, iar clasa voastră politică, politicienii voștri, birocrații, sînt practic cumpărați cu bani, foarte mulți bani.

ILD: De fapt asta a fost bailoutul pentru Grecia. A fost un bailout pentru politicieni.

NF: A fost un bailout pentru politicieni și pentru prietenii lor. Despre asta e bailoutul. Nu am nici o îndoilală despre asta, nu e în nici un caz pentru a ajuta poporul grec. Avem o țară care nu își poate plăti datoriile, iar noi o obligăm să facă noi datorii. Am fost în România în săptămîna de după ce ați aderat la Uniunea Europeană, am fost în Parlament și am întîlnit unele dintre oficialitățile dumneavoastră și le-am spus: “Veți fi cu toții foarte bogați, nu-i așa?”, iar ei mi-au spus “Nu, nu am luat încă în considerare implicațiile financiare. Ne pare rău.”

ILD: Astăzi în SUA există două mișcari: una este The Tea Party, care are milioane de susținători, iar ceilalți sînt Occupy Wall Street care are cîteva sute de susținători. Să vorbim despre media. De ce este media atît de jenată de Tea Party dar este bucurosă să îmbrățișeze mişcarea Occupy Wall Street?

NF: Există unele fenomene similare în Washington și Bruxelles. Ai centrul de putere, ai politicienii, ai funcționarii publici, grupurile de lobby, aveți pe toată lumea acolo, media de asemenea, care lucrează în interiorul status quo-ului. Toți se cunosc, uneori se înrudesc între ei, joacă golf împreună la sfîrșit de săptămînă, e un fel de comunitate. Asta înseamnă status quo. Iar cînd un nou grup de oameni sau o nouă organizație vine și pune la îndoială autoritatea acelui status quo, i se fac zile fripte. În același mod am fost tratat aici în ultimii 10 ani.

ILD: Margaret Thatcher a văzut în anii ‘80 ceea ce majoritatea birocraților europeni nu văd nici acum, că euro nu este o opțiune, nu este o soluție pentru viitorul Uniunii Europene.

NF: Trebuie să ne amintim ceva. Toată lumea face o greșeală despre Doamna Thatcher. Cu toții uităm că ea a fost un foarte mare susținător al proiectului european. Cînd Marea Britanie s-a alăturat pieței comune, chiar şi Margaret Thatcher a susţinut acest demers. Ea chiar a fost un susţinător entuziast al proiectului, până în 1987. A susținut cu hotărîre crearea instituțiilor europene, în special a pieței unice europene, însă şi-a schimbat radical opiniile cînd a înțeles ce dorea Shroeder să facă, și anume să folosească moneda euro pentru a construi Statele Unite ale Europei. Acela a fost momentul în care și-a schimbat părerea, și cînd a început să spună că moneda euro va deveni de fapt un proiect foarte periculos. Eu aș spune că trăim într-o UE care nu este doar nedemocratică, dar e antidemocratică, și nu funcționează. Ceea ce încercăm noi nu e să spunem că sîntem sîntem împotirva a tot, spunem că trebuie să luăm în considerare alternative pozitive. Asta ar trebui să facă bunii europeni.

ILD: Să ne întoarcem la conservatori. David Cameron a promis acum 3 -4 ani un referendum. Celebrul referendum.

NF: “O garanție bătută în piatră” e ce a promis, dar nu a avut niciodată de gînd să își respecte promisiunea. A folosit-o ca metodă de a convinge oamenii să voteze conservatorii, a folosit-o pentru a ajunge Prim-Ministru, și pentru a opri oamenii să voteze pentru noi (UKIP).

ILD: Exista o problemă cu așa numita Consituție Europeană, pentru că Franța a respins-o, Olanda a respins-o, iar apoi s-au oprit. Au refuzat să mai ceară acordul cetăţenilor europeni, un concept foarte drag, aici la Bruxelles.

NF: Au rebranduit-o. A existat un referendum, irlandezii s-au opus, iar apoi au fost forțați să voteze din nou, lucru care confirmă teza mea, că UE nu este nedemocratică, este antidemocratică.

ILD: Întrebarea mea este, vă este frică, vouă politicienilor, de cetățenii europeni?

NF: Politicienii sînt îngroziți. Atît de mult încît, după votul irlandez domnul Schultz, care conduce grupul socialiștilor de aici, a spus în acest parlament “Nu trebuie să cedăm în fața populismului!” Cred că este unul dintre cele mai îngrozitoare lucruri pe care le-am auzit în Europa în ultimii 70 de ani. Înseamnă “ce cred oamenii este irelevant, noi știm ce e mai bine!” Noi sîntem stăpînii acum.

ILD: “Voi sînteți proști și lăsați-mă să gîndesc pentru voi”.

NF: “Da, foarte proști, noi avem toate răspunsurile. Nu vom lăsa acel lucru mărunt numit democrație să ne stea în cale.”

ILD: Ați spus că pentru România și pentru celelalte țări din Estul Europei, într-un fel a fost o realizare foarte mare aderarea la Uniunea Europeană.

NF: Nu, ce am spus e că faptul că v-ați recăpătat democrația a fost o mare realizare, aderarea la NATO o înțeleg perfect.

ILD: Avem totuși o foarte mare problemă cu corupția. Cum comentați cazul lui Adrian Severin, un socialist, ce dovedește asta?

NF: Aș spune că este foarte ironic că am primit aceeași amendă ca el din partea acestui parlament, pentru că am spus că în opinia mea președintele european nu era foarte bine îmbrăcat. Arată dublul standard din acest loc. Asta e tot ce am de spus.

• Adevarul:

UPDATE: Noapte istorică pentru Euro! Acord pe recapitalizarea băncilor. Restul rămâne în suspans

Liderii celor 17 ţări din zona euro se vor întâlni din nou, în această seară, la Bruxelles, pentru a finaliza o strategie care să rezolve problema crizei datoriilor suverane. Înaintea reuniunii celor 17, toţi şefii de stat sau de guverne din UE vor avea o nouă reuniune după ce s-au mai întâlnit odată pe aceleaşi teme, duminică. Reuniunea miniştrilor de finanţe a UE, premergătoare Euro summitului, şi care trebuia să înceapă în această dimineaţă, a fost anulată. (…)

Decizia euro-summitului: Se recapitalizează băncile din UE expuse la datorii

Liderii UE au decis miercuri (26 octombrie) recapitalizarea băncilor expuse la datoriile suverane, care vor fi obligate să atingă o rată superioară de capital de 9% din capitalul de cea mai înaltă calitate până în iunie 2012. Planul va fi coordonat de Autoritatea Bancară Europeană. (…)

Implementarea planului de recapitalizare depinde acum de cele două decizii-cheie rămase de discutat între liderii din zona euro în seara aceasta: datoria suverană a Greciei și capacitatea Facilități Europene de Stabilitate Financiară. Conform planului, pe viitor, băncile europene vor avea nevoie de mai mult capital decât până acum, iar acesta ar trebui să fie de mai bună calitate, astfel încât să poată suporta șocurile pieței.

Președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy a spus că discuțiile din prim parte a summitului, cu liderii tuturor celor 27 de state membre, s-au desfășurat într-un spirit de “solidaritate” în fața “provocărilor cu care se confruntă momentan Uniunea Europeană și zona euro”. “Recapitalizarea băncilor este o problemă care afectează toate statele membre. Iar ea vine la pachet cu restul de măsuri economice, independentă nu ar avea nicio șansă de succes, deci nu trebuie privită ca o măsură izolată,“ a spus ministrul polonez de finanțe Jan Vincent-Rostowski, după încheierea primei părți a summitului european.

Băncile europene vor fi nevoite să înregistreze o rată superioară de capital de 9% din capitalul de cea mai înaltă calitate, după estimarea evaluării de piață a expunerilor la datoria suverană, conform liderilor UE. Aceste măsuri trebuie să ofere o plasă e siguranță pentru bănci în fața șocurilor piețelor financiare, iar țintele stabilite pentru nivelul de capital trebuie atinse până în iunie 2012. Planurile pentru implementarea acestora vor fi compuse împreună cu autoritățile naționale, toată activitatea fiind coordonată de Autoritatea Bancară Europeană. Astfel, recapitalizarea ar fi o măsură temporară, de șase luni, însă va continua de fapt să fie impusă până când băncile vor putea demonstra că au suficient capital și, chiar mai mult, vor putea convinge piețele că de faptul că au o bază de capital sănătoasă, conform unor surse UE.

“Aceasta este o măsură temporară care se va lua ă singură dată, datorită circumstanțelor excepționale,” a spus premierul polonez Donald Tusk.

Trei soluții

sursa foto: http://www.presseurop.eu/ro/content/article/1099601-cutremurul-sau-haosul

Prentru recapitalizare, băncile trebuie să folosească în primă fază surse private de capital, inclusiv cu ajutorul restructurării sau reconversiei datoriilor în instrumente de capital propriu. Pe această perioadă, băncile nu vor avea voie să distribuie dividente sau să ofere bonusuri. Dacă este necesar, guvernele naționale ar trebui să ofere sprijin, iar în ultimă fază, dacă acest sprijin nu este disponibil, fondul de salvare european(FESF) ar putea interveni. Surse europene au confirmat că FESF ar putea fi ajutat de alte instrumente financiare cum ar fi  mecanismul european de stabilitate, care este permanen, mai “flexibil” și mai”robust”. “Acesta nu este un cadou pentru proprietarii de bănci,” a avertizat însă ministrul polonez de finanțe Rostowski. Guvernele vor cere drept de acționari asupra unor activ în schimbul capitalului oferit.

Deși președinția a refuzat să numească băncile care vor fi recapitalizate, aceasta a spus că vor fi incluse cele cu risc sistemic datorat unei expuneri mari la datoriile suverane din zona euro.

Recapitalizarea propusă de CE se diferențiază de alte exerciții financiare prin faptul că va exista acea plasă de siguranță pentru nivelul de expunere al băncii respective la datoriile suverane. Întrebați dacă această plasă de siguranță se adresează mai ales băncilor care au o expunere pe piața greacă și care ar fi afectate de un posibil faliment al Greciei, experții europeni au spus: “Nu vrem să menținem problem strict în curtea Greciei, aceste măsuri vizează și datoriile altor state”

“O intervenție concentrată, scurtă, ar trebui să ne readucă pe drumul cel bun. Băncile nu se mai pot finanța, nu reușesc să convingă piețele că au suficient capital, iar în Europa trebuie să avem plase de siguranță mult mai ample și mai puternice pentru a încercui nesiguranța piețelor financiare în ceea ce spunem și arătăm,“ au mai spus surse UE.

Mecanismul “mai robust” de stabilitate

Barroso a propus recent implementarea mai rapidă, cu un an, a mecanismului european de stabilitate, un instrument financiar care ar “completa” Facilitatea Europeană de Stabilitate Financiară (FESF), dar care, în mod normal, ar fi trebuit să intre în vigoare abia la mijlocul lui 2013. MES face mai mult decât să continue munca fondului de salvare temporar al UE. El are un caracter permanent, este mai flexibil, aceasta însemnând, conform unor surse europene, că “deciziile vor fi luate mai ușor”, evitând, cel mai probabil, situații precum cea din Slovacia, unde parlamentul național nu a aprobat schimbările aduse FESF.

Rolul Autorității Bancare Europene

ABE, în a cărui bord se va afla și Banca Centrală Europeană va lucra împreună cu autoritățile naționale de monitorizare a sistemului bancar pentru a verifica dacă băncile respectă termenele-limită impuse și au strâns suficient de mult capital înainte să înceapă să distribuie din nou obligațiuni. De asemenea, examinarea expunerii băncilor la nivelul datoriilor suverane din Europa și din țara de proveniență va fi monitorizată  tot de ABE. Autoritatea Bancară Europeană (ABE) a pregătit în ultimele săptămâni un raport privind situația băncilor din Europa,  cu alte cuvinte, o continuare a testelor de stres efectuate în vara 2011, pe care intenționa să o prezinte liderilor UE la summitul de astăzi.

• Ziarul Financiar:

România este în topul vulnerabilităţii la riscul ca băncile din zona euro să repatrieze capitaluri

România este a patra ţară din lume din punctul de vedere al vulnerabilităţii în cazul în care băncile din zona euro decid să-şi reducă expunerile, cu un nivel al datoriilor către aceşti creditori de circa 38% din PIB, potrivit unei analize a britanicilor de la Barclays bazate pe datele Băncii Reglementelor Internaţionale. Cea mai vulnerabilă este Ungaria, ale cărei datorii faţă de bănci europene se apropie de 80% din PIB, urmată de Marea Britanie şi la o distanţă semnificativă de Polonia, cu peste 40% din PIB.

Conform estimărilor autorităţii bancare europene, băncile din zona euro ar avea nevoie de capital suplimentar de circa 100 de miliarde de euro. De unde să ia aceşti bani şi cu ce costuri? Precedentele majorări operate în ultimii trei ani au arătat cât de dificil este de strâns bani de la acţionarii existenţi sau de pe piaţa de capital şi tocmai din acest motiv s-a ajuns la implicarea statelor sau a unor acţionari din afara Europei. Analiştii Barclays consideră că în acest context una dintre opţiunile pe care băncile le pot lua în calcul o constituie reducerea expunerilor de pe alte pieţe pentru ajustarea bilanţurilor.

“Există indicii empirice care sugerează că în ultima săptămână mai multe bănci europene au recurs la repatrieri de capital, însă dovezile palpabile sunt foarte puţine.“ Datele statistice privind gradul de vulnerabilitate nu fac decât să arate unde a dus modelul de banking practicat în ultimul deceniu pe principalele pieţe din regiune în care băncile din zona euro au ocupat poziţii dominante şi nu au făcut decât să acopere foamea de finanţare cu fonduri din Vest mai ieftine. România a intrat în acest curent mai târziu decât Ungaria şi Polonia, iar criza a retezat spirala creditării, însă chiar şi aşa a fost suficient ca să ajungă la o dependenţă dramatică faţă de băncile zonei euro.

Singurul element care susţine România în relaţia cu unele bănci străine este dezvoltarea unui grad reciproc de dependenţă, iar cel mai puternic exemplu este cel al legăturii create între România şi banca austriacă Erste Group, care controlează BCR şi îşi dispută cu francezii de la Société Générale poziţia de cel mai important finanţator al bugetului. Cu alte cuvinte, dacă băncile austriece Erste şi Raiffeisen ar decide să-şi retragă banii din România, nu ar face decât să-şi compromită grav propriul business. Pe de altă parte, în economia unor grupuri bancare mult mai mari precum Société Générale sau UniCredit afacerile bancare din România au o pondere redusă, astfel că în cazuri extreme renunţarea la acestea nu ar avea un impact la fel de puternic ca în cazul băncilor austriece.

Pe de altă parte, experienţa din 2009 arată că principalele bănci străine nu au retras în mod semnificativ finanţări de pe piaţa locală, însă atunci exista şi ancora acordului de la Viena, care fără a antrena obligaţii de tip contractual, a funcţionat în baza unui cod al onoarei întărit de ochii Comisiei Europene şi ai FMI. De această dată se pune problema unui angajament de menţinere a expunerilor faţă de întreaga regiune şi care să fie solicitat de la nivelul liderilor întregii Uniuni Europene.

În 2009 FMI şi Comisia Europeană au girat o înţelegere prin care BNR elibera fonduri băncilor din rezervele minime obligatorii, iar acestea plasau banii în titluri de stat şi alte instrumente ale Ministerului Finanţelor pentru susţinerea bugetului şi refinanţarea datoriei publice. Rămâne de văzut ce fel de stimulent ar putea primi acum pentru a se angaja să-şi menţină expunerea pe toată regiunea.

Surse de pe piaţă afirmă că FMI nu se află în prezent în avanspostul discuţiilor privind resuscitarea acordului de la Viena, iar autorităţile române nu i-au solicitat deocamdată sprijinul în acest sens. Un semnal privind reducerea apetitului străinilor pentru expuneri pe România a fost scăderea în luna august a volumului de titluri de stat deţinut de nerezidenţi cu echivalentul a peste 100 de milioane de euro comparativ cu luna iulie, când fusese atins un vârf istoric de aproape 12 mld. lei (2,85 mld. euro).

Băsescu, Finanţele şi BNR cer în cor ca UE să convingă băncile să nu retragă capital

România are nevoie în 2012 de până la 20 mld. euro pentru finanţarea unui deficit de 3% din PIB şi refinanţarea datoriei publice. Riscul ca băncile străine să înceapă să repatrieze capitaluri a alertat într-atât de tare autorităţile încât pre­şedintele Traian Băsescu, Finanţele şi BNR vorbesc la unison despre necesitatea unui angajament că băncile din Vest nu vor tăia fluxurile de finanţare pentru Est din cauza crizei care macină zona euro.

“Dacă fluxurile de capital oferite de băncile-mamă spre a fi utilizate la băncile lor din România s-ar micşora, România ar fi într-o dificultate foarte mare, adică nu am mai putea finanţa nici măcar bugetul de cheltuieli de anul acesta. (…) Obiectivul nostru este să se menţină fluxurile de capital către România”, a spus Traian Băsescu la plecarea spre reuniunea liderilor UE de la Bruxelles de la care se aştepta aseară un semnal de rezolvare a crizei care s-a prelungit în mod periculos pentru întreaga lume.

“Un nou acord de tipul celui de la Viena este necesar pentru toate ţările din zonă. Îmi doresc ca decizia finală a liderilor Uniunii Europene să includă o formulare de angajament precum cel din acordul de la Viena”, a declarat pentru ZF Bogdan Drăgoi, secretar de stat în Ministerul Finanţelor responsabil cu Trezoreria. (…)

• Gigel Chiazna: Drogatul cu pretenţii

Cum vi s-ar părea un drogat care se răsteşte la dealer-ul care îi oferă drogul că dacă îi micşorează tranşa periodică pe care i-o oferă, o să aibă de furcă cu el? Penibil, nu? Atât pentru drogat, cât şi pentru dealer că îşi permite să îi tolereze drogatului fiţe şi nu îi taie macaroana de tot. Sau cel puţin deocamdată. Cam aşa se prezintă România prin declaraţiile preşedintelui în raport cu băncile europene:

“Atât autoritatea bancară europeană, cât şi Banca Naţională a României, supravegheaza subsidiarele băncilor străine de pe piaţa românească. Orice încercare de diminuare a fluxurilor de capital este imediat semnalată şi se iau măsuri (hahaha, ca şi cum ar putea – nota noastră) ca banca mamă să menţină fluxul de capital. Există un prag sub care nu au voie să coboare fluxul de capital de anul acesta” (Conform Hotnews)

Orice prostănac realizează că în situaţia de azi problema menţinerii liniilor de creditare ale băncilor mamă către fiicele falimentare din România era ultima grijă pe care o aveau pe listă Merkel, Sarkozy şi ceilalţi fraţi europeni. În felul cum a prezentat Băsescu problema, ăia altceva nu aveau de discutat decât dacă să garanteze sau nu că drogul – creditele cu nemiluita care să acopere găurile din deficitul românilor – va ajunge în final şi la drogaţii din est care nu sunt în stare să stea departe de substanţa magică care ne rezolvă toate problemele fără a mişca un neuron: creditul. Şi culmea, tocmai când s-au unit tocmai pentru a scoate din comă o victimă a acestui drog. […]