OMUL-INSTRUMENT SI NASTEREA IMPERIULUI GLOBAL. REEDUCARI VECHI SI NOI. Armasari, curtezane si… multa, multa suferinta. CE ADUCE ALIANTA CU CEI RAI? (Stiri si recomandari 19 -21 iunie 2010)

21-06-2010 22 minute Sublinieri

  • Jurnalul national:

“Dacă ne taie pensia, să ne taie şi zilele!”

Au mâinile crăpate de muncă şi feţele brăzdate de ridurile adânci ale grijilor. Au muncit ani în şir, de dimineaţă până seara, cu sapa, cu coasa, cu plugul. Din pământul pe care au trudit ne-au dat de mâncare. Iar seara, când ajungeau acasă, mai aveau puterea să care găleţi cu apă, să hrănească animalele, să amestece în mămăligă şi să ne spună poveşti. Sunt părinţii şi bunicii noştri, pe care îi vedem de câteva ori pe an şi care azi îşi plâng amarul în faţa porţilor din satele României. De departe, de la oraş, pare că nu-i mai aude nimeni. E-n ziua când a picat moţiunea. În satul Mălăeşti din judeţul Dolj, Lizica Roiţoiu şade la poartă cu o vecină şi aşteaptă să-i spună cineva că ştirile din ultima vreme nu-s adevărate. A fost operată de 10 ori de “încurcătură de maţe” şi ia un pumn de medicamente în fiecare zi. Nu mai are pe nimeni, iar singurătatea şi sărăcia au împins-o într-o depresie puternică. Bătrâna de 68 de ani nu poate să nu plângă de câte ori cineva o întreabă – “Cum o duci, mamaie?”. “Am pensie de 3 milioane jumate… Uite, acum am venit de la spital şi am lăsat acolo 3 milioane. Am plătit şi perfuziile. Şi trebuie să iau şi medicamente… Din ce să le iau pe toate?”, aproape că îşi strigă femeia, printre lacrimi, durerea. Intră în casă şi iese cu o pungă de plastic, plină cu pastile. În şorţul pe care l-a strâns la piept are zeci de folii de medicamente, goale. “Pe-astea trebuie să le iau toate într-o lună. Da’ cine poate? Iau şi eu o lună unele, o lună altele… Că sunt scumpe…”, zice tanti Lizica. […]

Banii de la FMI mai întârzie

Cea de-a cincea tranşă de la FMI nu mai poate ajunge la Bucureşti în termenul stabilit iniţial, pentru că Guvernul Boc nu a reuşit să le aplice până la întâlnirea boardului din 20 iunie. Legile sărăciei, cum au fost numite pentru că prevăd tăierea salariilor bugetarilor cu 25% şi a pensiilor cu 15%, nu au trecut încă de Curtea Constituţională. În aceste condiţii, probabil că experţii FMI vor aştepta luna septembrie ca să vadă ce efecte produc aceste măsuri de austeritate. Declaraţiile făcute de Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI la Bucureşti, sunt clare şi limpezi. “Următoarea tranşă depinde de implementarea completă a pachetului de măsuri. Aşteptăm ca Guvernul să implementeze aceste măsuri, înainte să mergem la bord. În mod normal, ar trebui să se întâmple la sfârşitul lunii iunie. Dacă mai au nevoie de timp sau dacă termină mai devreme, nu este nici o problemă. Dacă mai durează două luni în plus, combinăm revizuirile şi vom face cum s-a întâmplat anul trecut”, a anunţat Jeffrey Franks, când a prezentat concluziile vizitei la Bucureşti.

  • Antena3:

Pensii mai mici cu 28% pentru cei care se pensionează după intrarea în vigoare a noii legi

Reduceri de salarii pentru cei plătiţi cu drepturi de autor. Jumătate din companii nu mai dau bonuri de masă

Sebastian Vlădescu: Impozitul pe proprietate se va mări de anul viitor (VIDEO)

Statul hoţ şi cerşetor

Pe cel mai scump bulevard din Bucureşti a apărut de câteva zile un restaurant cu autoservire. Un “împinge tava”, cum i se mai spune acestui gen de local pentru clienţi care caută un prânz ieftin. Ieri, pe la amiază, era plin. În ultima lună numărul cerşetorilor de pe acelaşi bulevard a crescut vizibil, dar noutatea e alta. Noii veniţi sunt bătrâni îmbrăcaţi decent, curaţi şi nu stau cu mâna întinsă. Lipiţi de câte un stâlp sau de zidul unei cladiri nu fac decât să te privească uşor jenaţi. La doi paşi, în plină zi, te agaţă din priviri prostituate care altă dată ieşeau la stradă doar după miezul nopţii. N-aş fi integrat, poate, în mintea mea toate aceste imagini într-un tablou complet al sărăciei, suferinţei şi deprimării dacă n-aş fi auzit recent că guvernanţii le cer românilor să doneze statului bani pentru a sprijini economia naţională. Nu ştiu alţii cum văd lucrurile dar pentru mine această ştire ţine de domeniul celui mai pur cinism şi celei mai mari nesimţiri. Nu fac parte din categoria celor care dau vina pe stat pentru orice merge prost în ţara asta, dar e de domeniul evidenţei deja că într-un top românesc al hoţiei statul e la distanţă pe primul loc. Oriunde te învârţi pe teritoriul acestei ţări, pe şosele care-ţi strică maşina dar pentru care plăteşti taxe ca să fie întreţinute, în spitale unde rişti să ieşi mai bolnav decât ai intrat sau să dai şpagă ca să te bage cineva în seamă deşi plăteşti toată viaţa asigurări de sănătate, instituţii unde eşti tratat ca slugă deşi tu le plăteşti salariile celor puşi să te servească. Şi acestea sunt doar o mică parte din cele vizibile, pentru că statul te fură şi mai subtil, prin privatizări frauduloase, prin marea corupţie căreia de 20 de ani nimeni nu are interesul să-i dea de capăt, prin risipa incredibilă a banului public, prin alocările bugetare pe criterii clientelare, prin nepotismul instituţionalizat şi altele pe care nu le mai înşir aici. Şi după toate astea să-mi ceri tu, stat hoţ, şi donaţii ca să te scot din necaz mi se pare o dovadă de tupeu nemărginit. Să donez ca să ce? Ca să mă furi în continuare? Sau poate drept mulţumire că nu m-ai furat mai mult? Din tabloul de care vorbeam la începutul acestui text lipseşte, într-adevăr, un personaj. Un cerşetor care în timp ce te imploră să-l ajuţi cu un ban, îţi saltă geanta de pe umăr şi apoi te scuipă în ochi. Ăsta e statul român.

“Aveţi nişte mărunţiş? Daţi-l României!” – aşa îşi începe Reuters materialul despre intiativa Guvernului român de a institui Fondul Solidaritatea, potrivit ziare.com. “Guvernul strâmtorat al României cere donaţii pentru un fond instituit pentru a spori veniturile la bugetul de stat şi pentru a amortiza impactul crizei economice”, scrie Reuters. “Fiecare persoană din România poate dona bani în acest cont”, se arată într-un comunicat al Ministerului de Finanţe, citat de agenţia Reuters.

  • Hotnews:

Wall Street Journal: Aproape jumatate dintre romani planuiesc sa isi ia doar o saptamana de vacanta; majoritatea vor alege destinatii interne

Divergente Merkel – Obama asupra strategiilor de iesire din criza, cu o saptamana inainte de reuniunea G20

Cu o saptamana inainte de reuniunea G20, Angela Merkel si Barack Obama au opinii divergente asupra strategiei care trebuie adoptata pentru iesirea din criza. Cancelarul german considera ca acum este momentul consolidarii finantelor publice, in timp ce presedintele american se declara in favoarea continuarii planurilor de relansare, relateaza Le Monde, in editia electronica. La reuniunea G20 “vom discuta pentru a putea stabili cand iesim din faza programelor de conjunctura pentru a trece la o consolidare durabila a bugetelor – necesara urgent, pentru participantii europeni si in mod special pentru Germania“, a declarat sambata Angela Merkel, intr-un mesaj video care pare sa-l fi luat pe nepregatite pe presedintele american Barack Obama. Intr-o scrisoare adresata sefilor de stat si de guvern din G20, publicata vineri, Barack Obama tocmai pledase pentru sustinerea relansarii economice prin planuri de sustinere: “Trebuie sa fim flexibili pentru a ajusta ritmul consolidarii si sa stim sa invatam din erorile comise in trecut, cand masurile de relansare au fost retrase prea repede”, afirmase presedintele american. Planurile de austeritate anuntate in Europa au atras o serie de critici din Statele Unite. O serie de economisti se tem ca acestea vor sufoca cererea si vor narui usoara relansare economica mondiala. Washingtonul s-a declarat ingrijorat in special de “ortodoxia” bugetara solicitata de Germania, cea mai puternica economie europeana. Obama s-a aratat ingrijoat, in aceasta scrisoare, de “slabiciunea cererii din sectorul privat si de dependenta de exporturi foarte puternice in anumite tari care au deja solide excedente comerciale”, facand astfel aluzie in special la Germania. Liderii G20 – tarile dezvoltate si economiile emergente – se vor reuni in perioada 26 – 27 iunie la Toronto.

Nota noastra: Ca si anul trecut, la precedenta intalnire G20, se pune in scena si de aceasta data o asa-zisa divergenta intre doua moduri de a aborda problemele economice mondiale. Anul trecut, rolul europeanului a fost jucat de Nicholas Sarkozy, rol revenit, acum, cancelarului german Merkel. In celalalt rol principal, acelasi Obama cu acelasi program de relansare a economiei prin sustinerea unei finantari masive din partea statului. Cealalta varianta, asa-zisa “ortodoxie bugetara”, apartine europenilor – prin masurile de austeritate. Si uite asa se creeaza impresia ca asistam la doua sisteme economice rivale si la doua solutii diferite – austeritate versus interventie masiva a statului. De fapt, care e realitatea? Ca ambele duc in acelasi punct: falimentul!

”Austeritatea” este politica aleasa pentru tarile europene pentru ca doar astfel statele nationale pot fi slabite si suveranitatea lor transferata – nu doar implicit, ca pana acum, ci la modul cel mai concret – Bruxelles-ului. De altfel, austeritatea este deghizajul care ascunde fenomenul real care produce criza: atacurile speculative, dublate de estimarile agentiilor de rating, care duc la degradarea ratingului de tara a ”victimei” aflate in colimator si la transformarea datoriei publice in piatra de moara legata de gatul condamnatului. Este adevarat insa ca un astfel de fenomen, o astfel de cursa nu ar fi fost posibila daca statele nationale europene nu ar fi cheltuit intr-o veselie peste posibilitati si nu ar fi creat sistemul falit al statelor bunastarii generale.

De partea cealalta, SUA trebuie sa fie inecata intr-o scurgere continua (similara celei de petrol din Golful Mexicului) de bani tipariti de FED si aruncati cu ghiotura in economia americana de Obama, tocmai pentru a umfla deficitul bugetar pana peste poate si a ingloda definitiv in datorii tara. Acolo nu merge cu austeritatea, pentru ca statul federal nu e asa puternic ca cele europene – iar masurile de austeritate nu ar duce decat la slabirea lui si mai mare si la resurgenta spiritului clasic american de intreprinzatori pe cont propriu. Asadar, aceasta este logica celor doua masuri: ”austeritatea”, menita sa subrezeasca statele nationale europene si sa intareasca si centralizeze Uniunea Europeana (de altfel, la nivel european nici vorba de austeritate, procesul este invers – creste miza, creste si potul, si fondurile BCE si ale institutiilor financiare europene nou-create) vs. finantare masiva in SUA, cu efectul unui deficit bugetar imens si a unei datorii la fel de dezastruoase ca cele ale vecinilor de peste ocean. Si, asa cum spuneam si in alt loc, aceste ”masuri” de ”salvare” nu au catusi de putin un caracter economic – sunt pure politici de inginerie/interventie economica si sociala.

  • Gandul:

Preşedintele BCE: Europa nu va lăsa state din zona euro să se prăbuşească

Trichet a exclus posibilitatea ca Grecia, Spania sau Portugalia să nu-şi poată plăti datoriile. “Nu vom permite să se întâmple aşa ceva. Nu am creat Tratatul de la Maastricht pentru a ne întoarce înapoi”, a spus el. Preşedintele BCE a apărat din nou decizia băncii de a achiziţiona obligaţiuni emise de guvernele zonei euro, astfel încât să calmeze pieţele financiare şi să scadă costurile de împrumut ale Greciei şi altor state cu datorii foarte mari. “Situaţia a fost dramatică. Europa se afla în epicentrul crizei la momentul respectiv”, a afirmat oficialul. Decizia a creat controverse la nivelul conducerii BCE, Trichet aflându-se în opoziţie cu şeful Bundesbank, Axel Weber. Acesta a criticat deschis măsura, susţinând că aduce riscuri majore de stabilitate.

FMI laudă Bulgaria pentru că a gestionat criza mai bine ca vecinii ei

Manuel Llamas observă în publicația spaniolă Libertad digital statul european se consolidează pe căi nesupuse aprobării populare, că așa cum a făcut-o și în cazul introducerii unei forme ușor modificate a Constituției europene (respinse inițial prin vot național) pe ușa din dosul birocrației, sub forma Tratatului de la Lisabona. Llamas identifică o serie de instituții fundamentale pentru statul european. Uniunea Europeană are deja o bancă centrală: BCE. Planul de salvare a finanţelor publice ale statelor constituente prin achiziționarea datoriei acestora, susține Llamas, este o formă incipientă de minister european de finanțe, care va evolua prin emiterea de datorie publică europeană. Apoi, pachetul de măsuri pentru înăsprirea disciplinei fiscale în statele uniunii și obligativitatea vizării bugetelor de către autoritatea comunitară, alături de puterea Eurostat de auditare și revizuire a conturilor naționale, cu posibilitatea tăierii dreptului de vot și a susținerii financiare în cadrul Uniunii, înseamnă o apropiere de monopolul asupra prelevării de impozite, care este esența puterii de stat. Pe de altă parte aceste intenții nu este necesar să se materializeze într-un stat suprem european. Turbulențele economice prin care trece Europa se pot agrava atât de tare încât să declanșeze dezintegrarea Uniunii.

Adică al concedierilor, al tăierilor de salarii, al reducerilor de taxe. Dacă ne uitam pe planurile de austeritate adoptate de Spania, Marea Britanie, Germania (despre care am scris săptămâna asta), vedem clar 3 lucruri:

  1. Că abia acum se iau masuri dure. Criza a început in 2008, dar 2 ani de zile guvernele au sperat ca o sa treacă “de la sine”. Singurii care au avut şi banii şi curajul să îi cheltuiască pe investiții de stat (măsuri pro-active) au fost germanii. Din păcate, ele s-au dovedit ineficiente. Sute de miliarde de euro s-au irosit.
  2. Că indiferent de culoarea politica, toate guvernele aplică acum aceleași soluții: taie banii sectorului bugetar şi sprijină firmele. Atât prin reducerea taxelor sociale, cât şi prin reforma legilor muncii (simplificarea concedierilor, tăierea drepturilor angajaților, salarii in funcție de rezultate). Altfel spus, adio socialismului european! Bun venit capitalismului sălbatic!
  3. Că toate guvernele se pregătesc de haos social, de lupte cu sindicatele (sau direct cu mulțimea).

România e unică la reforme.

România e singura ţară unde guvernul a promis că masurile de austeritate durează doar 6 luni şi că din decembrie totul revine la normal. Cum să revină? Care normal? Toate guvernele au spus clar oamenilor că legislația muncii se modifică de tot, iar sărăcia va dura cel puțin 4 ani! Politicienii români sunt cei mai mincinoşi şi asta o să-i coste foarte scump.

În 2011, Europa va fi în flăcări. În 2012 va fi o nouă Europă. […]

Cât o să taie fiecare ţară? Depinde câți bani are!

Şi depinde cât o să dureze criza! Cel mai grav vor fi lovite de criză ţările foste comuniste din Est, unde sectorul privat era deja slab (România, Bulgaria). Cel mai puțin va fi afectată Germania. Deocamdată doar Marea Britanie vorbeşte de “reforma” (practic desființarea) sistemului de pensii. Iar România a anunțat scăderea “temporară” a pensiilor cu 15%. Pe măsură ce criza se va adânci însă, banii vor fi tot mai puţini şi măsurile tot mai dure. Numărul șomerilor în Europa va exploda. În Marea Britanie de pildă, s-ar putea dubla. Peste tot vor începe mișcări anti-imigranți (“Joburi britanice pentru britanici!”, ” Afară cu românii din Italia!”). Mii de oameni vor muri efectiv de foame, iar bătrânii vor fi evident cei mai afectați. Acum încă se discută despre tragedia lor. Anul viitor n-o să-i mai pese nimănui. […]

  • Gigel Chiazna:

Naşterea Imperiului Global (VIDEO)

Filmele de mai jos explică tranziţia strategică globală prin care trecem. Care sunt puterile actuale, ce sistem le conduce, care este rolul Rusiei pe tabla de şah a lumii şi cum va începe al treilea război mondial.

Cultura Imperiului (VIDEO)

Despre naşterea narcisismului, creşterea patologicului şi a opresiunii şi despre cum în cele din urmă imperiul financiar înlocuieşte guvernul.

Experimentul comunist, arată Mircea Platon în editorialul de astăzi (http://www.ziuaveche.ro/editorial/o-scula-pentru-eternitate, vezi mai jos cîteva fragmente ilustrative), e departe de a fi încheiat. În fapt, „condamnarea comunismului” nu a fost decît o recentă etapă din cadrul acestui experiment. Iar orice nouă etapă este mai reuşită, mai puternică decît precedenta. De aceea, românii din 2010 se află într-o stare de iradiere spirituală mult mai gravă decît cei din decembrie 1989. Dincolo însă de nenumăratele nume şi feţe ale răului comunist, există un nume generic care îl defineşte, aşa cum „legiune” include totalitatea nenumăraţilor demoni. Acest nume este „sculă”, un termen cuprinzător care descrie, o dată cu ideologul şi ideologia lui, obiectivul ideologiei comuniste: acela de reducere a omului la o funcţie, reducere realizată prin instrumentalizarea adevărului omului. Conştiinţa naţională a românilor s-a stins pentru că le-a fost distrusă conştiinţa naturii lor de om. Căci omul este legat de un loc al său: în familia sa, în neamul său, în cultura sa, în lume, în istorie, în veşnicie. Odată ce a fost dislocat din locul său, odată ce dislocarea a devenit natura sa, el ajunge să se vadă ca ceea ce nu este, ca „sculă”. Nu-şi doreşte decît să fie folosit ca sculă. Dacă omul normal este destinat slujirii (lui Dumnezeu şi aproapelui) în libertate, „pacientul” experimentului ideologic este destinat utilizării.

  • Emisiune “Luminile noptii” din data de 20.06.2010 de Cristian Curte: Pr. Tudor Ciocan – criza, o binecuvantare?


***

  • Hotnews:

Egiptul a inchis Canalul Suez pentru a proteja mai multe nave militare americane si israeliene, in timp ce flotila din Iran se apropie de Gaza

Turcia: Confruntari violente intre armata si PKK

  • Ziuaveche:

Premierul turc vrea “anihilarea” rebelilor PKK

Cui i se arata pisica imperiala… la Istanbul?

Un parteneriat strategic intre Romania si Turcia ar urma sa fie semnat in cursul acestui an, incluzand si o componenta militara. Un pas firesc pentru doua state membre ale aceleiasi aliante politico-militare, NATO, ambele avand trupe dislocate in foste sau actuale zone de conflict, scopul comun fiind acela de “a exporta” stabilitate. Un obiectiv devenit discutabil, dupa recentul raid al militarilor israelieni asupra Flotilei pentru Gaza, ca urmare a reactiilor dure ale premierului Erdogan, care indica un alt profil geopolitic al Turciei.

Inamicul israelienilor

78% dintre cetatenii evrei ai Israelului considera acum Turcia, candva singurul aliat musulman din Orientul Mijlociu, ca o tara inamica. Iata principala concluzie a unui sondaj de opinie  publicat zilele trecute. Schimbarea de atitudine se datoreaza discursurilor violente ale premierului turc, dupa actiunea comandourilor israeliene asupra celor sase nave cu ajutoare umanitare pentru palestinienii din Fasia Gaza.

Sondajul a fost publicat in cotidianul “Yisrael Hayom”, intrebarea fundamentala fiind: ”Credeti ca, din perspectiva recentelor evenimente, Turcia a devenit un stat inamic?” 78% dintre raspunsuri au fost afirmative, iar 22% – negative. […]

In cercurile politice de la Ankara, cele laice – care includ si generalii umiliti de arestarile ordonate de Erdogan in randurile lor, sub pretextul initierii de catre unii dintre acestia a  preparativelor pentru o noua lovitura de stat – se asteapta interventia decisiva a presedintelui SUA.  […]

Otomanii revin la Istanbul!

In timp ce premierul Erdogan are de facut fata criticilor opozitiei lucide de la Ankara, care-i reproseaza atat votul negativ din Consiliul de Securitate al ONU – cand putea fi, apreciaza moderatii, doar unul de abtinere -, cat si focalizarea excesiva pe relatiile amicale cu Iranul si pe cele ostile cu Israelul – in detrimentul implicarii in solutionarea conflictului din  Kirghistan -, vizionari din intelligence au organizat o senzationala intalnire, pe 25 octombrie a.c., la Istanbul, a celor 76 de membri ai familiei Otomane, aflati in diferite locuri pe mapamond.

Conform lui Erkan Murat, initiatorul acestui proiect, intentia este de  a-i aduce laolalta pe venerabilii si junii dinastiei turce. Ar fi pentru intaia oara, dupa exilarea lor in urma cu 87 de ani. Vizita celor 76 de imperiali este prilejuita si de organizarea Simpozionului Otoman, care va continua pana la 1 noiembrie a.c. Aceasta manifestare va fi posibila si ca urmare a sprijinului primit de la „Agentia Culturala pentru Istanbul – o Capitala Europeana in 2010.” Vor lua parte membri ai fostelor sau actualelor dinastii din Austria, Emiratele Arabe Unite, Franta, Grecia, Rusia, si Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord. Casa Regala din Romania nu si-a anuntat intentia de participare.[…] Cert este ca venerabilul familiei Otomane, Osman Beyazid Efendi – fiul sultanului Abdulmajid – are 85 de ani si traieste la…New York.  Taman  unde Turcia – la impulsul lui Erdogan – a votat negativ in Consiliul de Securitate al ONU. Cui i se arata pisica imperiala?

  • EvZ:

Ambasadoarea Turciei: “Israelul trebuie să ne prezinte scuze”

[… ] Ce aşteaptă Turcia de la statul evreu În ce condiţii pot fi relansate relaţiile turco-israeliene? Preşedintele turc, Abdullah Gül, a spus-o răspicat că acestea nu vor mai fi niciodată aşa cum au fost înainte.
Turcia vrea să ştie ce s-a întâmplat, de ce s-a întâmplat şi cine este responsabil pentru moartea celor nouă activişti pentru pace. Vrem o anchetă internaţională promptă, independentă, imparţială, credibilă şi transparentă.  În plus, Israelul trebuie să prezinte scuze şi să ofere despăgubiri familiilor celor care au fost ucişi şi răniţi în atac. Anunţul făcut de Israel privind înfiinţarea unei comisii, formată din cetăţeni israelieni şi doi observatori străini, pentru a investiga incidentul, nu răspunde cererilor formulate de Turcia sau aşteptărilor comunităţii internaţionale.

Vreau să fac o analogie: avem o infracţiune şi avem un suspect care pretinde că nu vrea o instanţă independentă să îi judece cazul, ci vrea să-şi stabilească singur verdictul. Asta pentru că Israelul nu are autoritatea de a mandata o comisie naţională să investigheze un delict produs în apele internaţionale, deoarece statul evreu nu are niciun fel de jurisdicţie asupra acestor nave, doar Turcia o are pentru că navele circulau sub pavilionul său.  Incidentul a lăsat urme adânci în conştiinţa poporului turc care a reacţionat unanim. Bineînţeles, incidentul va lăsa cicatrici vizibile în relaţiile bilaterale. Depinde de Israel dacă poate răspunde aşteptărilor noastre în ceea ce priveşte aceste incident. Nu avem niciun fel de resentiment care vizează poporul evreu, ci doar politica guvernului israelian, vrem să evidenţiem acest lucru.

Iranul ameninţă UE cu represalii

  • Antena3:

Revista presei. Hezbollah: Diplomaţia nu funcţionează cu Israel. Ucraina aşteaptă fonduri de la Banca Mondială. SUA avertizează Pakistan să nu facă afaceri cu Iranul

Rusia critică dur sancţiunile SUA şi UE contra Iranului

Rusia a criticat dur SUA şi UE pentru sancţiunile impuse contra Iranului, declarând că ele ar putea deturna cooperarea dintre Moscova şi Occident în privinţa programului nuclear al republicii islamice. Ministerul rus de externe aprecia că sancţiunile- suplimentare celor impuse recent de ONU- demonstrează respingerea Occidentului a opiniei Rusiei, iar sancţiunile unilaterale erodează efoturile internaţionale de opri programul nuclear iranian. Ministerul arăta că noi sancţiuni reprezintă de fapt “o aşezare a SUA şi UE deasupra Consiliului de Securitate al ONU.” “Respingem categoric acest lucru,” se arată într-un comunicat al ministerului. Rusia a susţinut un al patrulea set de sancţiuni ONU impuse săptămâna trecută pentru a opri programul nuclear al republicii islamice, de teamă că ar putea duce la dezvoltarea armelor nucleare. Administraţia americană a anunţat penalităţi suplimentare asupra Iranului, miecuri, vizând zeci de companii şi persoane. UE a adoptat un nou set de sancţiuni în decursul zilei de joi. Rusia aprecia că Occidentul a mers prea departe cu sancţiunile suplimentare. “Aceeaşi poveste este repetată din nou şi din nou: când făceam un efort important pentru a ajunge la un acord în Consiliul de Securitate al ONU pe un set de sancţiuni atent reglate asupra Iranului, SUA şi UE nu se opresc aici şi îşi arată dispreţul lor faţă de parteneriatul cu Rusia. Suntem dezamăgiţi de asemenea decizii. Ele subminează fundaţia cooperării noastre şi dialogul asupra modalităţilor de reglememtare a situaţiei din jurul programului nuclear iranian”, arăta ministerul rus. Departamentul american de stat, prin purtătorul de cuvânt Mark Toner, a respins criticile Moscovei, subliniind că SUA, UE şi Rusia au acelaşi scop şi nu doresc să afecteze poporul iranian. Rusia arăta că sancţiunile ONU nu o vor împiedica să încheie prima centrală nucleară iraniană, aşetaptată a fi inaugurată în august.

Armata Statelor Unite a creat o armă care creează, cu ajutorul unor unde invizibile, o senzaţie de căldură foarte intensă, fără să producă însă arsuri. “Raza durerii”, intitulată oficial “Active Denyal System” (ADS) este o armă non-letală creată de armata Statelor Unite, care foloseşte unde milimetrice pentru a încălzi stratul superior al pielii. Arma creează o senzaţie de căldură foarte puternică, însă este special concepută pentru a nu produce arsuri, notează Wired.com. Potrivit jurnaliştilor americani, ADS este o armă extrem de eficientă pentru controlul maselor şi este testată în prezent în Afganistan. Cu toate astea, reprezentanţii organizaţiilor pentru drepturilor omului se tem că “raza durerii” ar putea ajunge să fie folosită ca instrument de tortură, din moment ce poate cauza un nivel ridicat de durere fără să lase semne fizice.

***

În ultima vreme, sună copii din ce în ce mai mici. În ultimele şase luni de criză, numărul apelurilor a crescut cu 42% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Copiii îşi reclamă părinţii, profesorii sau semnalează probleme ale colegilor

Când un copil de patru ani a sunat la Telefonul Copilului, consultanţii de pe fir au amuţit. Cum de ştiuse pruncul să formeze corect 116 111 şi să sune tocmai acolo? Căci nici măcar nu învăţase să vorbească prea bine. Dar probabil că fusese atent la grădiniţă, când voluntarii asociaţiei au venit să le explice copiilor şi educatoarei la ce ajută Telefonul Copilului. Din fericire, micuţul n-avea supărările altor copii; sunase numai aşa, să nu se simtă singur în casă, astfel că le-a povestit consultanţilor despre desene animate şi personaje din cărţile lui de colorat. Dar el a fost excepţia, căci majoritatea copiilor care sună aici sunt cu adevărat nefericiţi: ori îi bat părinţii, ori le interzic să meargă la şcoală ca să muncească în gospodărie, iar alţii pur şi simplu sună să întrebe cum pot să-şi ajute părinţii săraci să nu moară de foame.

“Schimbarea este că în ultima vreme ne sună copii din ce în ce mai mici şi din ce în ce mai conştienţi de drepturile lor. De asemenea, alţi copii sună să ne sesizeze problemele altor copii. Aici arată o solidaritate extraordinară unii faţă de alţii”, ne spune Cătălina Florea, director executiv al Asociaţiei Telefonul Copilului. Şi asta nu e tot; de când avem criză, copiii şi adulţii sună mult mai mult decât înainte, în ultima vreme numărul apelurilor crescând cu 42%. Astfel, dacă în perioada 1 ianuarie – 15 iunie 2009 se înregistrau 1.197 de cazuri, în aceeaşi perioadă a acestui an au fost primite 1.711 de apeluri. Altă schimbare este că, dacă până acum un an şi jumătate sunau mai mult adulţi, fie părinţi, fie rude sau vecini, acum adulţii sună în proporţie egală cu copiii.

“De un an şi jumătate încoace, ne apelează tot mai mulţi copii conştienţi de problemele financiare ale părinţilor, întrebându-ne cum pot să o ajute pe mama să se descurce mai bine. Aceasta nu este decât o maturizare forţată şi nedorită, căci arată că micuţii încearcă să preia ei problemele părinţilor. A mai crescut şi numărul copiilor care reclamă că sunt exploataţi prin muncă acasă. Aici este vorba despre cei din mediul rural. Culmea, nu-i deranjează că muncesc în gospodărie, ci faptul că din cauza asta nu mai pot merge la şcoală. Iar ei îşi doresc să fie acolo, în bancă, alături de ceilalţi copii”, a adăugat Cătălina Florea.

“Dănuţ, colegul meu de bancă, este bătut de tatăl său”

Însă pentru ce altceva mai sună micuţii la Telefonul Copilului? Pentru a se ajuta între ei, pentru a-şi reclama profesorii agresivi sau pentru a întreba ce trebuie să facă astfel încât să comunice cu părinţii-problemă. Iată, aşadar, mărturiile câtorva copii: “Mă numesc Diana, am 11 ani şi am sunat pentru a vă povesti faptul că Dănuţ, colegul meu de bancă, este bătut de tatăl său. Cred că aseară Dănuţ a fost bătut foarte rău, deoarece are mai multe răni pe faţă şi pe mâini. L-am întrebat ce a păţit, însă mi-a spus că s-a bătut cu fratele său. Nu l-am crezut fiindcă fratele său are opt ani şi nu poate să-i lase astfel de urme. Mai mult decât atât, am văzut şi nişte pete de sânge pe hainele lui. Azi-dimineaţă, Dănuţ a fost adus la şcoală de mama sa şi am văzut că şi aceasta avea vânătăi pe faţă. Aş vrea să-mi spuneţi cum îl pot ajuta pe Dănuţ.”

“Aş vrea să nu vă spun cum mă numesc, doar că am 13 ani şi sunt în clasa a VIII-a la un Liceu de Artă. Problema mea este următoarea: profesorul de matematică mă obligă să mă tund, deoarece, faţă de ceilalţi colegi ai mei, am părul un pic mai lung. Totodată, în timpul orelor îmi adresează cuvinte injurioase sau mă obligă să părăsesc sala de curs, pentru care primesc absenţe nemotivate. Notele primite nu corespund cu nivelul cunoştinţelor mele, fiind mult mai mici. Am vorbit cu domnul director, dar acesta nu a luat nici o măsură. Aş dori, împreună cu dumneavoastră, să fac o sesizare către Inspectoratul şcolar, deoarece consider că am şi eu drepturi care ar trebui să-mi fie respectate”.

Adina, de 15 ani – “Aş dori să ştiu mai multe despre drepturile copilului. Am şi o problemă: mama este plecată de doi ani în Franţa, iar eu locuiesc cu tatăl meu şi cu bunicii. Tata consumă băuturi alcoolice şi este agresiv verbal cu mine, de aici şi lipsa de comunicare dintre noi. Cum aş putea să relaţionez mai bine cu tatăl meu?”. […]

În contextul în care oamenii de ştiinţă se ceartă de ani întregi pe pe tema efectelor dăunătoare ale folosirii telefoanelor mobile, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a publicat un studiu, realizat pe parcursul a zece ani, în care se arată că folosirea regulată a telefoanelor mobile cauzează cancer la creier. Potrivit studiului, jumătate de oră petrecută cu telefonul mobil la ureche în fiecare zi sporeşte riscul de apariţie a cancerului la creier cu 40%, scrie Telegraph.co.uk. Cercetarea realizată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii a costat 18 milioane de euro şi s-a desfăşurat pe parcursul a zece ani. În cadrul studiului au fost analizaţi peste 5.000 de bărbaţi şi femei din 13 ţări, precum şi un număr similar de oameni sănătoşi, toţii fiind intervievaţi în legătură cu frecvenţa cu care şi-au folosit telefoanele mobile.

  • EvZ:

Chinezii care se sinucid pentru telefonul dumneavoastră

Duminica, ziua confiscată şi de comunişti, şi de capitalişti

Ultima zi a săptămânii, dedicată odinioară pioşeniei şi odihnei, a fost desacralizată în Epoca de Aur prin chemarea la muncă patriotică. Nici în democraţie nu s-a revenit la sensul ei iniţial. Dimineţile de duminică îi găseau pe strămoşii noştri în genunchi, la biserică, iar după-amiezele învârtind hora în mijlocul satului. Era zi sfântă, aşa că gospodinele nu îndrăzneau nici măcar să măture praful din faţa porţii ori să bage aţa-n ac. A venit apoi comunismul, care a desacralizat cât a putut ziua de duminică, chemând lumea la muncă patriotică sau la diverse alte activităţi, exact în orele în care băteau clopotele bisericilor. Democraţia a venit cu libertatea de a alege, iar astăzi, fiecare se raportează cum vrea la ultima zi a săptămânii: unii i-o dedică relaţiei cu Dumnezeu ori cu familia, alţii o sacrifică în birou de dragul carierei şi, foarte mulţi, aleg să îngroaşe audienţele televiziunilor.

Între slujba de birou şi cea din biserică

Călin şi Roxana sunt doi tineri clujeni, căsătoriţi, care lucrează câte zece ore pe zi, şi nu de puţine ori sfârşitul de săptămână îi prinde în faţa calculatoarelor făcând rapoarte pentru firma la care sunt angajaţi. Deşi au crescut amândoi în familii în care participarea la slujba de duminică era lege, nu au mai călcat pragul bisericii din ziua în care şi-au pus pirostriile. “Am renunţat la mersul la biserică, însă un lucru mi-a rămas clar întipărit din copilărie: interdicţia de a munci. Mama îmi dădea peste degete când făceam treabă duminica şi mă ameninţa că mă bate Dumnezeu”, îşi aminteşte fata. Pentru a scăpa de mânia Celui de Sus, Roxana munceşte sâmbăta, atât pentru casă, cât şi pentru serviciu. “Duminica nu mai am energie să fac nimic. Chiar şi să ies la un film e un efort prea mare.”

Comunismul a ciuntit din sacralitate

Ziua de duminică a căpătat chipul şi valorile vremurilor istorice traversate. Sociologul Cristina Tîrhaş spune că putem vorbi de trei etape semnificative: societatea tradiţională – creştină, comunismul şi democraţia actuală. În prima perioadă menţionată, a merge la biserică şi a lăsa la o parte lucrul erau norme nediscutabile. Tot atunci, ultima zi a săptămânii avea o funcţie puternică de socializare. “În perioada comunistă s-a petrecut desacralizarea şi trivializarea zilei de duminică, prin prisma sistemului de muncă: dacă se munceau şase zile la serviciu, cea de-a şaptea era dedictată muncii acasă: curăţenie, mâncare şi tot ce era de făcut în casă. În plus, o treime din totalul duminicilor dintr-un an erau alocate muncii patriotice”, spune sociologul. În vremurile respective, oamenii au început să se raporteze la zilele săptămânii total altfel faţă de cum o făcuseră până în comunism: zilele de lucru se bucurau de mare preţuire socială, în vreme ce forţa religioasă a duminicii pierdea din intensitate. Odată cu instaurarea democraţiei, unii au redescoperit sacralitatea duminicii, poate nu cu aceeaşi intensitate ca în trecut. Alţii, o văd pur şi simplu ca pe un prilej de relaxare, de distracţii.

Ziua care te înnobilează

Preotul Titus Dumitrică spune că duminica este Ziua Domnului, aşa că un bun creştin trebuie să o dedice în primul rând relaţiei cu Dumnezeu: “Aşa cum a zis Sfântul Ioan Gură de Aur, Dumnezeu i-a lăsat omului şase zile şi una singură a oprit-o pentru el. Nu este o zi pe care Divinitatea i-o confiscă omului, ci o zi în care îl înnobilează“. […]

Un bărbat din Craiova, în vârstă de 38 de ani, se află de două săptămâni în comă într-un spital din Valladolid, Spania, iar şansele sale de supravieţuire sunt minime. Gabriel Radu Midan lucra câte 12 ore pe zi într-un restaurant, până când, la un moment dat a cedat şi s-a prăbuşit, potrivit Adevărul.ro. Bărbatul suferea de ulcer varicos, iar doctorii i-au recomandat să nu stea în picioare. Cu toate astea, bărbatul petrecea ore în şir în picioare, la restaurant, pentru a trimite bani acasă. Bărbatul este acum în stare critică şi este ţinut în viaţă de aparate.

  • Jurnalistii ar trebui sa prezinte situatia incalzirii globale departe de unele intrese; dar lucrul acesta ar trebui sa il tinem in mana din punctul de vedere al cunoasterii si nu al manifestarilor, pentru ca omul devine neputincios in fata manifestarilor naturii.
  • Din punct de vedere jurnalistic, se face un fel de zvonistica, nu tot ce se transmite inseamna ca este si adevarat.
  • A devenit o moda in a prezenta stirile intr-un mod senzational, iar acest lucru induce un anume stres in randul oamenilor.
  • O afirmatie cum ca incalzirea globala va duce la cresterea temperaturii medii cu 6 grade este o aberatie, cine face o astfel de afirmatie nu realizeaza ca Terra nu a avut niciodata o temperatura medie asa de ridicata.

Este afirmatia profesorului Frank Fener, expert in microbiologie si profesor emerit la Universitatea Nationala din Australia. El a declarat ca omenirea nu va fi capabila sa faca fata cresterii numarului de locuitori ai planetei.

Ca urmare a cresterii populatiei planetei, consumul (de apa, hrana, resurse in general) va fi prea mare, iar resursele prea putine.

Fenner este de parere ca odata cu omul si multe animale vor pieri. “Este un proces ireversibil. Acum este prea tarziu ca sa mai indreptam situatia, spune specialistul.

Cifre oficiale ale ONU arata ca populatia globului este de aproape 7 miliarde de oameni, dar pana la sfarsitul lui 2011 va depasi cu siguranta aceasta cifra. Fenner indica schimbarea climatica ca principalul factor responsabil pentru extinctia omenirii.

Recent, un reputat profesor de la Cambridge a sustinut ca anul 2014 va fi un an crucial, care va decide un secol de saracie si razboaie sau o pace globala. Conform acestuia, americanii vor decide soarta umanitatii.

Fenner are 95 de ani si a ajutat la eradicarea viruslui variolei si a scris 22 de carti.

***

In ziua de 18 iunie 2010, la Reşedinţa patriarhală, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, l-a primit pe Excelenţa Sa Domnul Zsolt Semjen, viceprim-ministru al Republicii Ungaria, aflat într-o vizită oficială în România.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat relaţiile cordiale dintre Biserica Ortodoxă Română şi Bisericile Romano-Catolică, Reformată şi Luterană din Ungaria şi a mulţumit pentru sprijinul pe care autorităţile ungare l-au acordat la înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, cu sediul la Gyula. În acest context, Patriarhul României a adresat vicepremierului Guvernului Ungariei solicitarea de a sprijini alocarea de fonduri pentru finalizarea lucrărilor de restaurare a catedralei ortodoxe române din Gyula, lucrări începute cu sprijinul financiar al statului român. Preafericirea Sa a subliniat că acest sprijin financiar respectă principiul reciprocităţii, întrucât, în România, autorităţile sprijină refacerea lăcaşurilor de cult aparţinând bisericilor tradiţionale maghiare.

Domnul Zsolt Semjen l-a asigurat pe Preafericitul Părinte Patriarh Daniel de sprijinul său, pe care îl consideră o datorie de suflet deoarece Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria s-a organizat în perioada în care Domnia Sa îndeplinea funcţia de secretar de stat pentru culte (1998-2002).

În perspectiva preluării, de la 1 ianuarie 2011, a preşedinţiei Uniunii Europene de către Ungaria, domnul viceprim-ministru Zsolt Semjen a solicitat Patriarhiei Române sprijin în afirmarea şi consolidarea unităţii spirituale creştine a continentului european, care se confruntă cu influenţe străine de tradiţia şi spiritualitatea europeană autentică.

Patriarhul României a apreciat solicitarea oficialului Republicii Ungaria şi a precizat că mai întâi trebuie depăşită criza spirituală care a generat criza economică actuală. De aceea, Preafericirea Sa a subliniat importanţa solidarităţii şi cooperării între Biserici la nivel european pentru promovarea valorilor creştine în societatea contemporană, apărarea vieţii, a demnităţii persoanei umane şi a familiei creştine, mai ales în contextul crizei economice actuale.

Moscova, 18 iunie, Interfax –

Reprezentantul Federaţiei Ruse pe lângă Sfântul Scaun, Arhiepiscopul Antonio Mennini, a sugerat preoţilor catolici să ia parte din când în când la slujbele din bisericile ortodoxe ruse.

Nunţiul s-a adresat astfel participanţilor la o sesiune ordinară în Soci a Conferinţei episcopilor catolici din Rusia, a declarat vineri pentru Interfax-Religion secretarul său general, Reverendul Kovalevsky Igor.

Potrivit părintelui Igor, Arhiepiscopul Mennini a subliniat că relaţiile dintre ortodocşi şi catolici s-au îmbunătăţit semnificativ şi a cerut să se dezvolte „relaţii frăţeşti între clericii catolici şi cei ortodocşi”.

Nunţiul a mai declarat că relaţiile dintre Biserică şi Stat s-au îmbunătăţit după stabilirea unor relaţii diplomatice la nivel de ambasadori între Rusia şi Vatican.

În cadrul Conferinţei episcopilor catolici s-a făcut o declaraţie cu privire la eliminarea simbolurilor religioase din şcolile publice din Europa, subliniindu-se faptul că unul dintre cele mai importante elemente de identitate europeană este crucea. Episcopii au vorbit despre experienţa tragică a Rusiei atunci când lupta împotriva simbolurilor religioase a dus la prigonirea credincioşilor şi la decăderea morală a societăţii.

***

SF. NICOLAE VELIMIROVICI: Alianta cu cei rai aduce rau

IPS Teofan i-a binecuvantat pe absolventii ieseni

Va rog pe fiecare sa va ganditi inainte de a decide sa parasiti tara. Sa ramaneti in tara, iar daca pasii va vor fi indreptati catre alte zone, sa va intoarceti cat mai repede acasa. Sa va formati o familie si sa aveti cuvantul lui Dumnezeu, Sfanta Evanghelie, ca izvor de inspiratie pentru deciziile pe care le veti lua in viata. Daca veti implini cele trei rugaminti veti avea resursele launtrice necesare sa rezolvati problema fundamentala a omului contemporan, si anume sa va umpleti golul launtric. Daca veti avea seva care curge prin radacina neamului si veti avea Sfanta Scriptura ca element de fundamentare in viata, golurile launtrice vor putea fi depasite”, a subliniat Parintele Mitropolit Teofan.

Ad Majorem Darwinismus Gloriam? Nu vă grăbiţi!

Evolutionismul teist ca tentativa de “botez” al Darwinismului

  • Ramura inflorita:

SUFERINŢĂ, BINECUVANTARE SAU BLESTEM? – Arhim. Simeon Kraiopoulos

A spus pur şi simplu într-o dimineaţă că nu mai vrea sa fie cu mine

Draga mea fetiţă, din mesajul tău reiese că atunci când ultimul tău prieten ţi-a spus acele cumplite cuvinte erai lângă el în acelaşi pat. Şi că ai mai fost în această situaţie şi cu alţi băieţi. Dacă am înţeles bine, ai fost în relaţii intime cu toţi aceşti prieteni ai tăi, încercând să te căsătoreşti. Probabil că şi ei spuneau acelaşi lucru. Sau nu spuneau, dar sperai tu că asta vor. Ba mai credeai că te iubesc de vreme ce-ţi dădeau atâta atenţie şi chiar dădeau dovadă de ardoare când voiau să ajungă cu tine în pat. Aici, din câte îmi povestesc fetele care s-au trezit din iluzia iubirii “fulgerătoare”, vinovat nu este atât bărbatul, care nici măcar nu minte în acele clipe, ci doar se lasă în voia gesturilor dictate de efervescenţa hormonală stârnită şi de îndrăzneala fetelor care se oferă, ci fata care acceptă să se mintă, care refuză să vadă adevărul şi crede că “poate asta e iubirea”. Şi mai crede biata fată că, de vreme ce acum l-am făcut să simtă ce simte, îl voi face şi altă dată. Şi mai crede că efervescenţa lui e pentru ea, şi nu pentru propriile simţiri excitate!

De ce e vinovată fata şi nu băiatul? Pentru că fiziologia feminină e diferită de a bărbatului. Bărbatul produce multe semincioare şi presiunea de a le elibera din strâmtoarea trupului e mult, mult mai mare ca la femeia care are o singură sămânţă pe lună şi aceea pleacă singură din trup dacă nu-şi împlineşte menirea. În plus, femeia are un organ special prin care simte când interesul bărbatului e pur trupesc şi se retrage, fuge, pentru că se simte ameninţată să fie folosită ca un obiect de consum, ca obiect de satisfacere a acelei porniri atât de violente. Dacă nu fuge, bărbatul primeşte confirmarea că femeia e dispusă să se ofere fără pretenţii sau contra unui preţ care nu este dragostea pe care el n-o are. Apoi, când femeia îi reproşează bărbatului că se simte lovită sau umilită de comportarea lui de după satisfacerea poftei, acesta se va simţi, pe bună dreptate, agresat şi păcălit pentru că ea nu i-a spus nimic din aşteptările ei înainte. Dimpotrivă, l-a sărutat, s-a lipit de el, l-a atins, l-a lăsat s-o atingă si să-şi trezească poftele… Cuvintele de dragoste din acele momente nu sunt pentru ei decât excitante. Şi nu e vina lor… Fetele se poartă ca nişte curtezane. Nu judec, ci plâng. Plâng pentru că fac asta şi cele care nu sunt cu adevărat curtezane. Dacă ar fi curtezane, relaţiile acestea de “dragoste liberă” ar dura mai mult. Sunt multe relaţii care durează, în ciuda păcatului, dar acolo înţelegerea este mutuală, nimeni nu cere altceva decât oferă celălalt şi, când oferta scade, cuplul se desparte şi pleacă pe piaţă căutând fiecare alt partener fără pagube sentimentale!

Tu însă, copil drag, nu asta cauţi, nu asta ai căutat. Tu cauţi un soţ. Nu-l vei găsi dacă te vei deghiza în curtezană! Nimeni nu se însoară cu o curtezană. Un bărbat poate fi îndrăgostit de o curtezană. Poate fi robit de ea, se poate sinucide din cauza ei, dar nu se poate căsători cu ea!


Categorii

Al treilea razboi mondial, Ecumenism, Era Big Brother, Pagini laice, Pagini Ortodoxe, Părintele Theodoros Zisis, Patriarhul Daniel, Presa, Razboiul impotriva familiei / vietii/ copiilor

Etichete (taguri)


Articolul urmator/anterior

Comentarii

46 Commentarii la “OMUL-INSTRUMENT SI NASTEREA IMPERIULUI GLOBAL. REEDUCARI VECHI SI NOI. Armasari, curtezane si… multa, multa suferinta. CE ADUCE ALIANTA CU CEI RAI? (Stiri si recomandari 19 -21 iunie 2010)

VEZI COMENTARII MAI VECHI << Pagina 2 / 2 >>

  1. Iertati-mi obsasia, citez din nou din acel eseu al lui Richard K. Moore pe care l-ati tradus si voi in lunile trecute: “Whatever the exact date, all the threads will come together, geopolitically and domestically, and the world will change. It will be a new era, just as capitalism was a new era after aristocracy, and the Dark Ages followed the era of the Roman Empire. Each era has its own structure, its own economics, its own social forms, and its own mythology. These things must relate to one another coherently, and their nature follows from the fundamental power relationships and economic circumstances of the system.

    In our post-201? world, we have for the first time one centralized global government, and one ruling elite clique, a kind of extended royal family, the lords of finance. As we can see with the IMF, WHO, and the WTO, and the other pieces of the embryonic world government, the institutions of governance will make no pretensions about popular representation or democratic responsiveness. Rule will be by means of autocratic global bureaucracies, who take their marching orders from the royal family. This model has already been operating for some time, within its various spheres of influence, as with the restructuring programs forced on the third world, as a condition for getting financing.

    Whenever there is a change of era, the previous era is always demonized in mythology. ….. When republics came along, the demonization of monarchs was an important part of the process. In the post-2012 world, democracy and national sovereignty will be demonized. This will be very important, in getting people to accept totalitarian rule, and the mythology will contain much that is true…

    In those terrible dark days, before the blessed unification of humanity, anarchy reigned in the world. One nation would attack another, no better than predators in the wild. Nations had no coherent policies; voters would swing from one party to another, keeping governments always in transition and confusion. How did they ever think that masses of semi-educated people could govern themselves, and run a complex society? Democracy was an ill-conceived experiment that led only to corruption and chaotic governance. How lucky we are to be in this well-ordered world, where humanity has finally grown up, and those with the best expertise make the decisions.”

    Citesc cele de mai sus si atrag din nou atenia ca ceea ce se incheaga in jurul defunctului de acum proiect “Romania profunda-A treia forta” si cuplarea lui la agenda Clubului de la Roma si a programului UE-Europa 2020, Casa Regala a Romaniei, Academia Romana, o puzderie de ong-uri, parte din sindicate si se pare ca si Presedintia (actuala)etc, seamana foarte mult cu starea de fapt la care atragea atentia Pr. Iustin, cel putin la nivel politic: “Vor veni vre­muri in care numai cei ce vor simti harul lui Dum­nezeu vor putea dis­tinge binele de rau. Cu mintea ome­neasca va fi cu neputinta de ales intre bine si rau. Vor fi mari inse­lari si numai harul lui Dum­nezeu ne va putea izbavi de ele. Asadar, rugati-va, rugati-va sa nu cadeti in ispita inse­larii! “. Nu pretind ca am un duh al osebirii mai patrunzator, intreb doar: sunt in inselare sau “acolo” este o lucrare mai mult decat naiva sau inocenta….?

  2. @ Petra:

    Corect si bine zis! Subscriem si multumim.

  3. Citesc cele de mai sus si atrag din nou atenia ca ceea ce se incheaga in jurul defunctului de acum proiect “Romania profunda-A treia forta” si cuplarea lui la agenda Clubului de la Roma si a programului UE-Europa 2020, Casa Regala a Romaniei, Academia Romana, o puzderie de ong-uri, parte din sindicate si se pare ca si Presedintia (actuala)etc, seamana foarte mult cu starea de fapt la care atragea atentia Pr. Iustin, cel putin la nivel politic: “Vor veni vre muri in care numai cei ce vor simti harul lui Dum nezeu vor putea dis tinge binele de rau. Cu mintea ome neasca va fi cu neputinta de ales intre bine si rau. Vor fi mari inse lari si numai harul lui Dum nezeu ne va putea izbavi de ele. Asadar, rugati-va, rugati-va sa nu cadeti in ispita inse larii! “. Nu pretind ca am un duh al osebirii mai patrunzator, intreb doar: sunt in inselare sau “acolo” este o lucrare mai mult decat naiva sau inocenta….?

    Nu credem ca esti in inselare. Si noi am vazut cu ingrijorare aceste legaturi. Dar noi speram ca unii dintre cei atrasi in respectivul proiect sunt chiar naivi si nu altceva. Mai avem incredere inca in cei care nu s-au afisat pana acum cu masonul Georgescu si nu s-au ideologizat in mod primejdios.

  4. Atrag inca o data atentia asupra unei carti scrisa in 1971 de Zbigniew Brzezenski (consilier a 5 presedinti SUA):

    “Between Two Ages: America’s Role in the Technetronic Era”

    Mai jos e un link continand comentariile cititorilor asupra acestei carti. Mare atentie la ce scrie “Mr. Stash” care da si destul de multe citate din carte:

    http://www.amazon.com/Between-Two-Ages-Americas-Technetronic/product-reviews/0670003182/ref=cm_cr_dp_all_helpful?ie=UTF8&coliid=&showViewpoints=1&colid=&sortBy=bySubmissionDateDescending

    Iata cam cum vedea elitistul Brzezenski viitorul:

    “Today we are again witnessing the emergence of transnational elites … [Whose] ties cut across national boundaries …It is likely that before long the social elites of most of the more advanced countries will be highly internationalist or globalist in spirit and outlook … The nation-state is gradually yielding its sovereignty…”

    ” ….it may be possible–and tempting–to exploit for strategic-political purposes the fruits of research on the brain and on human behavior. Gordon J. F. MacDonald, a geophysicist specializing in problems of warfare, has written that timed artificially excited electronic strokes could lead to a pattern of oscillations that produce relatively high power levels over certain regions of the earth…. In this way, one could develop a system that would seriously impair the brain performance of very large populations in selected regions over an extended period…”

    Deci scenariul era scris deja in 1971…iar acuma experimentul e in toi iar cei ca si autorul cartii nu fac decat sa observe “cobaii”.

  5. @ Karenin:

    http://www.ziuaveche.ro/editorial/sindromul-bucuresti
    Mircea Platon:

    Cum nu simpatizez cu niciuna din actualele forte politice, si cum nu am incredere nici in fortele politice care mijesc la orizont, cum nu am nimic de a face cu acea “Romanie profunda” care aud ca umbla prin tara “oferind solutii” pe tava, ca un serbet cu apa rece, ca tot e caldura mare, cum nici nu vand nimic, nici nu cumpar nimic intr-un sistem care are ambitia de a fixa tuturor un pret, ma opresc aici cu interventiile mele publice pe tema politicii din Romania. Le multumesc colegilor – nevazuti! – de la ziuaveche.ro, care au avut generozitatea si onestitatea de a-mi gazdui opiniile, diferite de multe ori de ale lor. Le multumesc si celor care m-au citit. Punct.

  6. Pingback: SCLAVAGISMUL TIMPURILOR NOASTRE - "FORTA DE MUNCA" (animatie video)
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare