Politicienii dau cu pensula pe ochii oamenilor: CHIAR VOR SECUII AUTONOMIE?

UDMR VREA AUTONOMIE PENTRU TINUTUL SECUIESC, DAR NU A FACUT NIMIC DE 21 ANI PENTRU MAGHIARII DIN REGIUNE

• Romania Libera:

Maghiarii din Harghita şi Covasna nu dau doi bani pe regionalizare şi Ţinutul Secuiesc

“Ne bagă în faţă problema asta cu naţionalismul, că ungurii se omoară cu românii. Noi suntem prieteni, lucrăm de ani de zile împreună”, afirmă cele mai multe dintre persoanele consultate de România liberă. Comasarea Hargitei, Covasnei şi Mureşului cu alte judeţe româneşti, cum era prevăzută iniţial noua împărţire a ţării, a stârnit o reacţie agresivă din partea UDMR. Liderii săi i-au acuzat pe colegii de guvernare de la PDL că doresc anihilarea identităţii etnice a maghiarilor din cele trei judeţe prin alipirea lor la un teritoriu cu majoritate românească. Au ameninţat cu mişcări de stradă, cu revolte etnice. În teritoriu însă reacţiile sunt mult diferite.

“Şefii bagă intrigă între noi“

“Nimeni nu ne ajută şi toată lumea este săracă“, aceasta e esenţa discuţiilor despre regionalizarea României în viziunea lui Katy, o profesoară de circa 35 de ani din Borsec. Pentru ea nu contează dacă locuieşte în Harghita, în Mureş sau oriunde altundeva în Transilvania, printre români sau unguri. O doare doar starea economică a ei şi familiei sale cu doi copii. “Ce ne aduce nouă în plus dacă e judeţ sau regiune? Marko Bella şi Kelemen Hunor fac numai prostii, bagă zâzanie între noi, dar noi tot aşa rămânem, săraci“, se plânge Katy.

La fel ca ea gândesc majoritatea maghiarilor din Borsec, un oraş unde 78% dintre locuitori aparţin acestei etnii. Chiar şi cei radicali, când îi întrebi se feresc să dea un răspuns categoric. La Biserica Catolică, aproape de altar, de o parte şi de alta sunt postate doar steaguri ale Ungariei. Totuşi, preotul de aici, Orban Laszlo, ne spune că nu are probleme cu românii. “Cum a fost până acum e bine. Atât“, e declaraţia sa. În discuţie intervine şi o enoriaşă, care se arată mai degrabă pornită împotriva politicienilor de la Bucureşti, de toate culorile politice. “Nouă ne e indiferent. Dar ăştia, şefii, bagă intrigă între noi. Ăia trebuie schimbaţi, începând cu Băsescu şi Boc, că din cauza lor avem traiul pe care-l avem“, se revoltă Rosalia. Femeia, pensionară, e nemulţumită că Harghita e poate una dintre cele mai sărace zone din România. “Noi suntem aici ca fraţii. Eu am două cumnate românce şi de 50 de ani nu am avut nici un cuvânt rău de schimbat. Sărăcia o ducem împreună“.

“Politicienii dau cu pensula pe ochii oamenilor“

La piaţa de artizanat, la trei mese pline de chinezării şi obiecte populare locale, patru bărbaţi aşteaptă clienţi. Unul e venit din Moldova, s-a mutat de mulţi ani aici. Un al doilea are nevastă româncă, deci toate speculaţiile cu tensiunile interetnice i se par minciuni. “Mai corect ar fi fost dacă UDMR-ul ar fi făcut ceva pentru zona asta. Dar de 21 de ani nu fac nimic şi drumurile s-au stricat, staţiunea s-a stricat, industria s-a stricat. Ne bagă în faţă problema asta cu naţionalismul, că ungurii se omoară cu românii. Noi suntem prieteni, lucrăm de ani de zile împreună“, afirmă Costi Andras. Fratele său, Cociş Andras, e şi mai categoric: “Politicienii nu fac decât să ia o pensulă şi să vopsească ochii oamenilor. Problemele nu sunt la noi, ci sus, la conducere“.
Un poliţist din Borsec, care ne-a rugat să nu-i dăm numele pentru că reprezintă o instituţie publică, crede şi el că regionalizarea nu va rezolva nimic. “Cum a fost şi până acum nu e rău. Dar oamenii sunt mai interesaţi să aibă serviciu, să aibă căldură, lumină şi cu ce plăti. Restul nu contează“, crede agentul. (…)

– 8 iunie: preşedintele Traian Băsescu anunţă reîmpărţirea României în opt mari judeţe. Harghita şi Covasna ar fi intrat în aceeaşi unitate cu Braşov, Mureş, Sibiu şi Alba;
– 16 iunie: UDMR refuză proiectul; preşedintele CJ Covasna cheamă electoratul maghiar la “nesupunere civică”;
– 23 iunie: Traian Băsescu anunţă o nouă variantă a regionalizării: 8 regiuni plus judeţele Harghita şi Covasna.
– 24 iunie: preşedintele UDMR refuză şi această variantă; dezbaterile pe tema regionalizării se amână până în toamnă.

Secuii, un fel de căpşunari

Profesorul Zoltán Rostás crede că Ţinutul Secuiesc este mai degrabă o miză politică decât un subiect care să-i monteze pe români împotriva ungurilor şi invers. Mai mult, antropologul Zoltán Rostás este de părere că autonomia nu le-ar face bine secuilor, care de multe ori în istorie au fost un fel de căpşunari, obligaţi mereu să-şi caute de lucru în alte părţi. (…)