“Ne îndreptăm nu spre final, ci spre un nou episod din bătălia geopoliticii entităţilor care a început cu destrămarea Yugoslaviei”.

- Radu Baltasiu -


UNGURII CER AUTONOMIE la Targu Mures!/ CHESTIUNEA SECUIASCA DEZBATUTA CU SOCIOLOGUL RADU BALTASIU la “Punctul de intalnire”

Inregistrarea primei parti a emisiunii PUNCTUL DE INTALNIRE (Antena 3) din data de 10 Martie 2013 – despre “secui” si unguri – istoric si revendicari, in ziua mitingului pentru autonomie teritoriala de la Tirgu Mures al ungurilor. Cu Radu Tudor, prof. Radu Baltasiu si europarlamentarul social-democrat Victor Bostinaru.

In cadrul emisiunii, profesorul Radu Baltasiu a explicat originile etnice reale ale secuilor, diferite fata de cele ale maghiarilor. S-a aratat, de asemenea, implicarea fortelor extremiste – Jobbik – in mitingul de la Targu Mures. Radu Baltasiu a evidentiat, prin contrast, si politica de timorare sau chiar “vanatoarea de vrajitoare” pe care ONG-urile “societatii civile” si ale grupari o duc impotriva tuturor celor care indraznesc sa aiba atitudini “nationaliste” romanesti.

miting autonomie maghiari Targu MuresCâteva mii de persoane au participat duminică după-amiază, la Târgu Mureș, la un miting pentru autonomia Ținutului Secuiesc. Printre inițiatorii manifestării s-a aflat și partidul lui Laszlo Tokes. Mitingul a fost organizat de Consiliul Național Secuiesc (CNS).

“Eu salut initiațiva CNS-ului ca și-a asumat această sarcină de a organiza acest miting (…) Este foarte actuală în România reorganizarea regională și administrativă a țării, noi știm foarte bine declarațiile domnului premier Ponta, care a spus că va fi reorganizare teritorială sau regională, dar nu putem vorbi de regiunea Ținutului Secuiesc. Noi vrem să transmitem un mesaj clar actualei guvernări că reorganizare cu regiunea Ținutul Secuiesc, deci acesta este cel mai important mesaj, aceasta va fi și ideea care va fi promovată (la miting – n.red.)”, a spus președintele Partidului Civic Maghiar (PCM), Biro Zsolt, citat de ziare.com.

Liderul PCM a precizat că a fost aleasă data de 10 martie, deoarece atunci se sărbătoreşte Ziua Martirilor Secui. Printre participanţi la miting s-au numărat liderul CNS, Iszak Balazs, precum şi europarlamentarul Laszlo Tokes, liderul Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania, Toro T. Tibor, Mark Gafarot i Monjo din partea Partidului Unităţii şi Convergenţei din Catalonia, preşedintele Partidului Civic Maghiar, Biro Zsolt.

Pe lângă liderii politici, la mitingul pentru autonomie de la Târgu Mureş au participat şi numeroşi membri ai Organizaţiei 64 de Comitate şi ai Gărzii Naţionale Maghiare, din subordinea formaţiunii de extremă dreapta din Ungaria, Jobbik.

La miting au participat aproximativ 5.000 de persoane.

Participanţii s-au strâns la Monumentul Secuilor Martiri din Târgu Mureş, purtând steaguri şi fanioane secuieşti, dar şi steaguri ale Jobbik. Manifestarea a început prin rostirea unei rugăciuni, urmată de discursurile oficiale. Participanţii au purtat pancarte cu mesaje pro-autonomie, precum “Ţinutul Secuiesc – Szekelyland”.

În jurul orei 19.00, aceştia au avut programat un marş către centrul municipiului. La manifestarea ar fi participat şi un procuror anume desemnat, pentru a constata eventualele situaţii în care se încalcă legea şi pentru a dispune măsuri. Participanţii la mitingul pentru autonomie au adoptat o petiţie în care cer autonomia Ţinutului Secuiesc.

Preşedintele Partidului Popular Maghiar din Transilvania, Toro T. Tibor, a declarat duminică seara într-o intervenţie în cadrul emisiunii “Punctul de întâlnire” de la Antena 3, că la mitingul pentru autonomie care s-a desfăşurat la Târgu Mureş au fost suficient de mulţi secui pentru ca vocea lor “să ajungă la Bucureşti”.

Potrivit lui Tibor, autonomia culturală comunităţii maghiare este “în interesul tuturor locuitorilor României, pentru că este un mijloc prin care să normalizăm relaţiile româno-maghiare”. Toro T. Tibor a arătat că “liderii UDMR s-au dezis de această manifestaţie, deşi majoritatea electorală din regiune a votat UDMR”.

La mitingul organizat în această după-amiază, în faţa Monumentului Secuilor Martiri din Târgu Mureş, fotovideo-mii-de-oameni-la-mitingul-pentru-autonomia-tinutului-secuiesc-targu-mures-update_3europarlamentarul Tőkés a declarat că va intensifica acţiunile pentru ca România să recunoască autonomia Ţinutului Secuiesc.

Circa 4.000 de etnici maghiari din România, alături de susţinători veniţi din Ungaria, au ieşit aseară în stradă, la Târgu-Mureş, pentru a cere autonomia Ţinutului Secuiesc.

Sute de drapele secuieşti purtate de bărbaţi îmbrăcaţi în uniforme paramilitare maghiare, tineri şi bătrâni, ce purtau însemne ungureşti sau haine populare maghiare – acestea au fost petele de culoare ale mitingului. Oamenii au ascultat discursurile oficiale ale liderilor maghiari din ţară, dar şi poezii secuieşti. Europarlamentarul László Tökés, prezent la eveniment, a declarat: „Anul acesta este anul autonomiei! Vom demara toate acţiunile pentru obţinerea autonomiei Ţinutului Secuiesc. Am pierdut 20 de ani, timp în care au fost doar tergiversări. Este timpul ca România să recunoască autonomia Ţinutului Secuiesc“.

Susţinere catalană

Alături de László Tökés au mai participat la mitingul de la Târgu-Mureş şi Biró Zsolt, preşedintele Partidului Civic Maghiar, dar şi Izsak Balázs, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc. Invitat special la proteste a fost şi Marc Gafarot I. Monjo, din partea Partidului pentru Convergenţă Catalană, Spania. Acesta a subliniat mai multe asemănări între situaţia secuilor şi cea a catalanilor. „Să nu renunţaţi niciodată la obţinerea autonomiei. Este dreptul vostru!“, le-a transmis politicianul catalan protestatarilor.

Participanţii la eveniment, veniţi cu autocarele din zone precum Miercurea Ciuc, Sovata sau Sfântu Gheorghe, au scandat, printre altele: „Autonomie! Autonomie! Viitorul României!“. „Este o zi specială pentru toţi maghiarii. Sperăm ca politicienii să ne asculte dorinţele şi să ne vedem visul împlinit“, a spus Monika Szabo (38 de ani), participantă la protestul de aseară. De partea cealaltă, românii din Târgu-Mureş cred că astfel de manifestări au doar un scop politic. „An de an, au loc astfel de manifestaţii şi nu se rezolvă nimic. Maghiarii sunt nişte unelte politice şi toate tensiunile astea nu fac altceva decât să creeze diversiuni în rândul populaţiei. Altele sunt problemele românilor, nu dorinţele maghiarilor să obţină autonomia“, a fost de părere George Popa (62 de ani), pensionar din Târgu-Mureş.

Evenimentul de aseară, organizat de către Consiliul Naţional Secuiesc, i-a comemorat pe martirii secui executaţi de austrieci, la data de 10 martie 1854. Organizaţiile civice şi politice maghiare au transmis Guvernului României, cu ocazia evenimentului de ieri, un mesaj comun, arătându-şi sprijinul pentru iniţiativa regionalizării administrative. Totodată, aceştia au solicitat păstrarea unităţii aşa-numitului Ţinut Secuiesc, prin formarea unei regiuni cu acest nume. Consiliul Naţional Secuiesc şi membrii Partidului Civic Maghiar (PCM) i-au îndemnat pe participanţii la marş să fie calmi şi să-şi urmeze interesul, şi anume acela de dobândire a autonomiei Ţinutului Secuiesc. „Autonomia nu trebuie să fie temă de campanie electorală, mereu am susţinut asta, iar din acest motiv nu am marşat pe ideea aceasta la alegerile parlamentare“, a declarat Biró Zsolt, preşedintele PCM.

Manifestanţii au înaintat un memorandum prefectului de Mureş, Corneliu Grosu, după care au participat la decernarea premiilor Gabor Aron, unul dintre conducătorii forţelor revoluţionare maghiare din Transilvania, în timpul Revoluţiei din 1848 împotriva Imperiului Austriac.

Maghiarii se temeau de “români drogaţi”

Faptul că manifestaţia avea ca obiect un subiect sensibil din punct de vedere etnic a dat naştere unor declaraţii menite să creeze tensiuni în rândul localnicilor, sub pretextul unor temeri şi al unor scenarii apocaliptice. „Noi ne vom ocupa de partea maghiară şi vom face tot ce ne stă în putere pentru a preveni orice conflicte ar putea apărea în cadrul manifestaţiei. Din păcate, nu se ştie niciodată pentru ce se pregătesc foştii securişti şi care sunt interesele obscure ale fostului regim comunist. Singura noastră grijă e dacă statul român nu are interesul special pentru crearea unei diversiuni“, a declarat László Tökés, cu câteva zile înainte de miting. Avocatul Kincses Elöd, din Baroul Târgu-Mureş, a declarat recent că se teme de românii aduşi din altă parte, special pentru a da naştere unui scandal de proporţii. „Sunt convins că, dacă nu vor fi aduşi români beţi şi drogaţi, atunci nu va avea loc niciun incident în Târgu-Mureş. Dacă se organizează manifestaţia la fel ca în martie ‘90, cu venirea trupelor de intervenţie, atunci, cu siguranţă, o să fie jale“, a spus avocatul maghiar. Totuşi, autorităţile mureşene au făcut tot ce le-a stat în putere pentru a elimina orice temere pe care partea maghiară o putea avea referitor la apariţia unor conflicte în timpul marşului.

Chiar dacă se zvonea că Noua Dreaptă ar putea organiza o contramanifestaţie, care să ducă la incidente, reprezentanţii organizaţiei au declarat că vor ignora mitingul secuiesc de la Târgu-Mureş.  Zilele maghiarilor În fiecare an, în jurul datei de 15 martie, Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, Târgu-Mureş este scena manifestaţiilor în cadrul cărora etnicii maghiari îşi comemorează eroii. Monumentul Secuilor Martiri, Casa György Bernády şi Cetatea Medievală sunt locurile care găzduiesc aceste evenimente. Manifestaţii şi în străinătate La Budapesta şi în alte trei oraşe din Ungaria au fost organizate demonstraţii în favoarea autonomiei Ţinutului secuiesc, scrie cotidianul „Magyar Nemzet“. La Budapesta, manifestaţia a început cu intonarea imnului secuiesc, iar participanţii purtau drapele secuieşti. Preşedintele Societăţii Pentru Ţinutul Secuiesc, György Mózes Arpad, a declarat că este foarte important ca manifestanţii să ajungă în faţa Ambasadei României, „pentru a se pune capăt şirului de denaturări diplomatice româneşti. A venit timpul ca opinia publică şi oamenii politici din UE să afle că, de fapt, dorinţa de dobândire a autnomiei secuieşti are un fundament juridic unional“, a declarat Arpad. Demonstraţii de solidaritate au avut loc şi în oraşele Szolnok, Keszthely şi Sárospatak. Acţiuni asemănătoare erau programate în faţa ambasadelor şi consultatelor româneşti la Londra, Viena, Helsinki, Haga, München, Stuttgart, Stockholm şi Zürich, în SUA (New York, Cleveland şi Los Angeles) şi în Canada (Toronto şi Ottawa). (Eva Galambos)

miting_autonomie_tinut_secuiesc_ghimpele_82633400

Nota noastra:

Ceea ce nu s-a prea spus in relatarile media sau nu s-a sesizat (lucru semnificativ in sine, ca si cum ne-am obisnui sau luam ca de la sine intelese aceste lucruri …simbolice) a fost faptul ca mitingul a fost impanzit de steaguri ale Ungariei. Pe acest fundal cu steaguri maghiare, declaratiile liderilor autonomisti, de la Tokes la Tibor, sunt absolut prostire in fata, atunci cand se spune ca se vizeaza doar autonomia in cadrul statului roman. Cu steagul Ungariei? Haida de! Nu e vorba de nicio autonomie, ci de independenta fata de Romania si punte cu Ungaria.

De asemenea, Tokes a atacat, iarasi, frontal, Trianonul, inscriindu-se in linia revizionista a regimului hortyst – ceea ce nu mai constituie o surpriza.

radu baltasiu

Am avut privilegiul să primesc raportul realizat de Hargita Consulting pentru Consiliul Judeţean Harghita, “Convieţuirea româno-maghiară în judeţul Harghita”, dat publicităţii zilele acestea.

Presa de la noi a remarcat în special că: Jumatate din romanii din Harghita si circa 40 la suta dintre maghiari, intervievati intr-un sondaj de opinie comandat de Consiliul Judetean, considera ca nu este nevoie de sporirea tensiunilor pe tema steagului secuiesc, fiind vorba doar de un simbol, iar un numar mic de respondenti sunt de parere ca trebuie sa se recurga la demonstratii in strada pentru oficializarea steagului, relateaza Agerpres.” (HotNews, 5 martie 2013)

Deşi aparent favorabil păcii sociale din zonă, materialul are trimiteri destul de transparente privind direcţia pe care ar trebui să ia zona: cu steag şi separare pe criterii etnice de România, etc. Trecem peste, doar asta e preocuparea comanditarilor.

O să mă refer însă la două cazuri de manipulare implicită a datelor.

Iată, de pildă, primul caz: “dacă steagul secuiesc ar deveni steagul judeţului Harghita” … 60,7% dintre respondenţii maghiarofoni ar fi de acord cu …, se afirmă în raportul respectiv. Restul datelor sunt prezentate fracturat şi deci, fără însemnătate. Dacă dezacordul ar fi prezentat unificat, atunci am observa că o pondere însemnată a maghiarofonilor (36,9%) nu ar fi de acord cu “steagul secuiesc” ca simbol al judeţului Harghita. Acesta fără a lua în calcul non-răspunsurile care, evident, nu sunt o formă de acord.

 

Datele. Manipularea prin fragmentare (stânga). Datele reale (dreapta) prin prezentarea în aceiaşi termeni (prin agregare) a dezacordului

Al doilea caz: ”Diagrama: Păreri cu privire la planurile [de] regionalizare, % (N=417 HU [maghiarofoni], N=63 RO)”, de la p. 13. La prima vedere, o bună parte (40,3%) dintre etnicii maghiarofoni par a dori reînfiinţarea Regiuni Autonome Maghiare din 1952 (RAM), prin separarea celor trei judeţe Covasna, Mureş, Harghita. Când însumăm însă nuanţele respingerii implicite ale formulei RAM, aflăm că aproape tot atâţia maghiari, dacă nu chiar mai mulţi (41,5%), nu vor să trăiască într-o formulă de separatism etnic, fiind conştienţi de importanţa integrării în circuitul economic, social, politic, cultural românesc. Majoritatea maghiarofonilor resping formula de tip RAM, regiunea “doar cu ei majoritari” (Mureş, Harghita, Covasna), dorind să se integreze într-o formulă largă, care să cuprindă Sibiu, Alba, Braşovul etc.

Aspectele mai sus menţionate denotă două lucruri: populaţia maghiarofonă este încă dornică de stabilitate socială. Capacitatea ei de a absorbi şocurile incitărilor este însă în scădere. Dacă pe ansamblu, doar 9,4% dintre maghiarofonii invervievaţi cred că trebuie să iasă în stradă pentru aşa-numitul “drapel secuiesc”, 15,4% dintre tinerii – îndoctrinaţii istoriei recente, sunt dispuşi să o facă însă. Copilandrii maghiarofoni “văd” “multe tensiuni” într-un procent de 35,8%,  mult peste media populaţiei intervievate de 21,8%.   Se observă limpede că tânăra generaţie educată separat, după principiul segregării rasiale, este în bună măsură dispusă la acţiuni separatiste “calde” - pentru a folosi un eufemism:

tabelul de la p. 10, s.n. Tinerii sunt cei mai predispuşi să iasă în stradă.

 

sursa: idem, tabel, p.6, s.n. Predispoziţia de a vedea tensiuni este foarte crescută în rândul tinerilor

Îngălarea politică a guvernării după principiul “dă-le ce vor ca să ai linişte” produce efecte. Tinerii cu minţile sucite printr-o educaţie asupra căreia statul român a pierdut complet controlul au o predispoziţie şi de două ori mai mare faţă de alte categorii sociale de a ieşi în stradă, tocmai pentru că le-a fost inculcată prin şcoală o istorie puternic conflictuală a suprematismului etnic: 15,4% dintre ei vor să iasă în stradă, probabil pentru a “rezolva” “tensiunea interetnică”. Este limpede, totodată, că cei cu probleme economice (şomerii şi pensionarii) nu văd ieşirea în stradă sau regionalizarea pe criterii etnice ca soluţie.

Şi totuşi, nu e limpede. Oamenii vor stat. 

Acest sondaj a fost dat publicităţii cu câteva zile înainte de alt comunicat, al aşa-numitului “Consiliu Naţional Secuiesc” adresat. CNS este o entitate fără recunoaştere legală care, însă, are ca obiective construirea unei entităţi statale în inima României. Iată ce scriu ei preşedintele Fundaţiei pentru Apărarea cetăţenilior împotriva abuzurilor statului  (FACIAS), pe 6 martie 2013:

“Considerăm că dreptul la afirmarea identităţii regionale este un drept fundamental, reorganizarea teritorial-administrativă a României trebuie conceput asimetric, luând în considerare elementele de identitate regională existente în cadrul statului român, Ţinutul Secuiesc trebuie să devină o entitate administrativ-teritorială cu competenţe specifice. Arborarea steagului secuiesc este o formă de afirmare a identităţii regionale din Ţinutul Secuiesc, ca atare nu poate fi considerat un abuz nici juridic, nici în perspectiva drepturilor fundamentale ale omului.” (Izsak Balazs, preşedintele CNS)

Ce avem aici, pe scurt?

1. oamenii din CNS se simt în largul lor în spaţiul definiţiilor privind ideea de suveranitate, stat, naţiune, naţionalitate, regiune.

2. acest lucru a devenit posibil ca urmare a cuceririi sistematice a dreptului de a eticheta ce e bun şi ce nu, în ceea ce priveşte naţionalitatea. A fi naţionalist ungur e acceptabil pentru societatea deschisă, dilematici, şi în, general, de către toate echipele care au ocupat terenul public numit “societate civilă”. A proteja România, românescul, “noi-”ul,  ar fi în logica lor, în cel mai bun caz, dovadă de retard intelectual, dacă nu “antieuropean” de-a dreptul. A gândi româneşte în termeni naţionali este un stigmat. Poţi pierde doctoratul, cursurile şi poţi fi trimis în gulagul oprobiului public, în România.

3. sunt atât de siguri de izbândă, încât respectivul paragraf este o veritabilă mărturisire: proiectul unguresc în România priveşte de-a dreptul spargerea ţării în mai multe entităţi.

4. Vectorul acestei demantelări statale este regionalizarea.

5. Scandalul steagului e doar o etapă. Între altele, spre acelaşi obiectivProblema maghiară în România este politică, nu este conjuncturală, este de durată şi are obiective antistatale şi antisociale evidente, chiar împotriva voinţei secuilor şi maghiarilor de a convieţui în linişte cu românii.

6. Politicienii respectivi se consideră în continuare îndreptăţiţi la acest “tratament” preferenţial în virtutea unui vădit şi interesant complex de superioritate: dintr-o populaţie de aproximativ 7 milioane, câţi are Transilvania, maghiarofonii sunt aproximativ 1 milion 200 de mii. Sunt hotărâţi să treacă complet cu vederea interesele celorlalţi (ale românilor, saşilor, ţiganilor etc.). Dacă cumva îi bagă în seamă, îi plimbă spre derizoriul de genul “m-am săturat de România” al tuturor oenge-urilor trecute pe la “şcoala de partid” Ştefan-Gheorghiu a lor, CEU-ul care promovează în România de 20 de ani mitul “societăţii slăbite” (în fine, ei îi zic “deschise”).

Ne îndreptăm nu spre final, ci spre un nou episod din bătălia geopoliticii entităţilor care a început cu destrămarea Yugoslaviei. Doar Iszak Balazs, preşedintele CNS, din care am citat, o spune negru pe alb. Doar trimiterea la nefericiţii din Balcani lipseşte de acolo. Va fi însă o singură problemă. Noua entitate va cuprinde peste 40% români, dacă cel mai frumos vis al lor de reînviere a regiunii staliniste va triumfa. Şi atunci vor avea o pace slabă. Istoria se poate repeta. Noua regiune nu va fi altceva decât o junk nation, să folosim termenul lui Cristopher Dickey prind Bosnia (“Junk nations”, Newsweek, 27 nov. 1995, pp.22-25). Şi nici o mare putere nu pare pregătită să mai proptească o Ungarie artificial mărită, ca în vara lui 1940, chiar dacă unele cochetării prin Europa o fac plauzibilă.

László Tőkés (centru) a participat la mitingul de la Târgu-Mureş

LEGATURI: