PRĂBUȘIREA DRAMATICĂ A SPITALIZĂRILOR PENTRU BOLNAVII CRONICI DIN ROMÂNIA. Un studiu scoate în evidență lezarea gravă a dreptului constituțional la OCROTIREA SĂNĂTĂȚII prin politica sanitară anti-Covid a autorităților

G4Media:

STUDIU Prăbușire dramatică a spitalizărilor la nivel național pentru bolnavii cronici din România, de la declanșarea pandemiei COVID-19. Numărul acestora a scăzut aproape la jumătate față de anul trecut

Peste jumătate dintre bolnavii cronici din România consideră că pandemia de coronavirus a avut un impact negativ asupra calității îngrijirilor medicale primite, în timp ce nivelul total al spitalizărilor la nivel național s-a prăbușit dramatic în perioada martie – august 2020, fiind cu 48% mai puține decât în perioada similară din 2019, arată un studiu publicat de Observatorul Român de Sănătate.

Potrivit studiului, peste trei sferturi dintre medicii de familie chestionați confirmă situația dificilă. Aceștia consideră că pandemia a avut un efect negativ asupra accesului bolnavilor cronici la servicii medicale.

În plus, dintre spitalele desemnate COVID-19 (de fază I, fază II sau de suport) două treimi au acreditări de categorii inferioare, ceea ce nu garantează obținerea celor mai bune rezultate în tratarea pacienților COVID-19.

Acestea sunt concluziile principale ale primului studiu detaliat cu privire la “Impactul pandemiei COVID-19 asupra accesului bolnavilor cronici la servicii medicale în România”, studiu realizat de Observatorul Român de Sănătate în colaborare cu Fundația Romanian Angel Appeal.

O treime dintre bolnavii cu HIV/SIDA chestionați afirmă că pandemia a afectat negativ calitatea serviciilor medicale primite. Scăderea numărului de internări pentru bolnavii HIV/SIDA este cea mai pronunțată dintre cele analizate: – 80% în martie – august 2020 față de perioada similară a anului precedent.

Numărul de internări pentru bolnavii cu afecțiuni oncologice a scăzut cu 46%, existând situații (cazul Institutului Fundeni) unde numărul intervențiilor chirurgicale pentru pacienții oncologici s-a redus cu 80% în aprilie 2020 față de anul precedent, rămânând în continuare la nivele mult mai scăzute în prezent față de perioada similară din 2019 (-36% în septembrie 2020 față de septembrie 2019).

Trei sferturi dintre bolnavii cu scleroză multiplă afirmă că pandemia a afectat negativ calitatea serviciilor medicale primite. Numărul de internări pentru acești bolnavi a scăzut cu 57% în perioada martie – august 2020 față de perioada similară din 2019.

Un impact sever au resimțit și bolnavii de diabet sau tuberculoză. Internărilor bolnavilor de diabet au scăzut cu 67%, iar a celor cu tuberculoză s-au redus la jumătate.

Reducerea spitalizărilor în spitalele publice non-COVID este mai severă decât în spitalele private non-COVID, arată studiul.

Motivele cele mai frecvent invocate de persoanele cu boli cronice drept cauză pentru reducerea calității serviciilor medicale în perioada martie – august 2020 sunt: blocarea accesului la spitalul unde obișnuia să meargă prin transformarea acestuia în spital COVID, restricțiile de circulație impuse și absența medicamentelor necesare. O treime dintre bolnavii cronici chestionați au avut dificultăți în a găsi medicamentele de care au nevoie.

În privința serviciilor de telemedicină, peste trei sferturi dintre medicii de familie chestionați afirmă că au folosit telemedicina, dar peste jumătate dintre bolnavii cronici chestionați afirmă că nu au utilizat astfel de servicii.

În analiză au fost incluse date cu privire la serviciile spitalicești oferite bolnavilor cu cancer, diabet, tuberculoză, HIV/SIDA și scleroză multiplă la nivel național. În plus, a fost analizată în detaliu activitatea a 10 spitale din București, Cluj, Iași și Timișoara. 235 de persoane cu boli cronice și 250 de medici de familie din România au răspuns unor chestionare de evaluare amănunțite.

În opinia autorilor studiului, este necesar ca autoritățile centrale și locale din România să găsească soluții mai eficiente pentru a asigura continuitatea îngrijirilor medicale pentru bolnavii cronici în condițiile pandemiei COVID-19. În caz contrar, impactul negativ asupra bolnavilor cronici va fi considerabil: deteriorarea stării lor de sănătate însoțită de creșterea consecutivă a presiunii asupra unui sistem medical deja suprasolicitat.

STUDIUL Impactul pandemiei COVID-19 asupra accesului bolnavilor cronici la servicii medicale în România POATE FI CITIT AICI

Anghel Buturugă

Circulă intens – și e bine că circulă – un studiu făcut de Observatorul Român de Sănătate despre impactul crizei sanitare Covid asupra bolnavilor cronici din România.

Mă aștept însă ca și acest semnal să treacă neobservat, cum au trecut și cele anterioare.

Am remarcat că majoritatea au preluat sau au încadrat problema astfel: impactul pandemiei asupra…

Ei bine, asta e pe jumătate fals. Nu pandemia în sine a făcut ca serviciile medicale dedicate bolnavilor cronici să cunoască o scădere și înrăutățire dramatică. Ci POLITICILE SANITARE imbecile, dacă nu chiar criminale, ordinele de ministru identificate în același studiu, care arată cu claritate cum au fost lipsiți de DREPTUL CONSTITUȚIONAL la ocrotirea sănătății bolnavii cronici de HIV, cancer, diabet și tuberculoză.

Nu știm cum au suferit ceilalți bolnavi, dar lucrurile nu pot să stea radical diferit.

Un caz prezentat la Antena 3, încă o victimă a efectelor perverse provocate de starea de urgență în spitale, asupra pacienților „obișnuiți”.

Dar și în prezent, protocoalele sunt aberante, greoaie, făcute în așa fel încât obstrucționează actul medical.

În România, prin Constituție este garantat dreptul la ocrotirea sănătății. Așa cum remarca și medicul Monica Pop, cetățenii României au plătit asigurările de sănătate în toate aceste luni, fără a mai beneficia însă de „ocrotirea sănătății” în mod deplin, actul medical fiind restricționat, îngreunat, transformat într-un fel de corvoadă descurajantă.

Mai mult decât atât, dr. Răzvan Constantinescu explică o gravă aberație – recompensarea financiară a medicilor care au mai puține cazuri (spre deosebire de perioada ante-pandemie, când erau recompensați în funcție de cazurile rezolvate).

Regimul restricțiilor, așadar, nu reprezintă doar un atentat la adresa unor drepturi constituționale de bază (libertatea de circulație, libertatea religioasă, etc.) ci și afectarea gravă a dreptului – plătit și garantat – la ocrotirea sănătății.