Prostie sau premeditare? GUVERNUL VREA SA DESFIINTEZE MUZEUL TARANULUI ROMAN

17-12-2013 5 minute Sublinieri

mtr

  • Hotnews:

UPDATE Directorul Muzeului Taranului Roman denunta incercarea Guvernului de a desfiinta MTR: Numai regimul comunist a facut aceasta greseala/ Directorul Muzeului Satului: Nu ne-a întrebat nimeni nimic/ Directorul Muzeului Antipa spune ca nu stie de existenta proiectului

Directorul Muzeului Taranului Roman (MTR), Virgil Stefan Nitulescu, i-a adresat marti o scrisoare deschisa premierului Victor Ponta, in care ii cere sa nu dea curs initiativei de desfiintare a Muzeului. “S-ar desfiinta o institutie fundamentala pentru spiritualitatea romaneasca, greseala pe care a facut-o numai regimul comunist”, i-a scris directorul MTR premierului. Miza eventualei desfiintari a Muzeului Taranului este cladirea si terenul aferent din Centrul Bucurestiului, chiar in fata sediului Guvernului.

Nitulescu citeaza un proiect de hotarare de Guvern care ar trece cladirea si terenul Muzeului Taranului la Muzeul Antipa, toate urmand sa intre in subordinea Ministerului Mediului. De asemenea, patrimoniul si colectiile de la Muzeul Taranului ar urma sa fie mutate la Muzeul Satului si expuse in aer liber, in Parcul Herastrau.

Reamintim ca Muzeul Taranului Roman a fost infiintat in 1906, de Regele Carol I.

UPDATE 3 La randul sau, directorul general al Muzeului Antipa a declarat, pentru Mediafax, ca nu stie de existenta unui proiect de Hotarare de Guvern care ar face ca muzeul pe care il conduce sa treaca in subordinea Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice.

El a spus insa au existat discutii cu reprezentantii Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice, care au spus ca i-ar putea ajuta sa extinda spatiul Muzeului Antipa, astfel incat actuala cladire care are fatada pe Soseaua Kiseleff sa poata fi extinsa si spre Bulevardul Ion Mihalache, pentru ca instuitutia “moare din lipsa de spatiu”.

In ceea ce priveste trecerea imobilului care adaposteste Muzeul National al Taranului Roman in administrarea Muzeului National de Istorie Naturala “Grigore Antipa”, Dumitru Murariu a spus ca nu s-a pus niciodata aceasta problema in discutie, acea cladire fiind nepotrivita pentru profilul Muzeului Antipa.

“Niciodata nu s-a luat in discutie aceasta idee”, a declarat pentru Mediafax Dumitru Murariu.

De asemenea, Dumitru Murariu a precizat ca toate marile muzee ale lumii s-au extins de-a lungul timpului, de aceea este necesar ca si Muzeul National de Istorie Naturala “Grigore Antipa” sa aiba cat mai mult spatiu pentru a functiona in mod corespunzator.

UPDATE 2 Contactat de HotNews.ro, Radu Boroianu, secretar de stat in Ministerul Culturii, a afirmat ca a aflat abia in urma cu doua zile de acest proiect initiat de Ministerul Mediului. In acest moment, proiectul de Hotarare de Guvern nu are avizul Ministerului Culturii, a mai spus Boroianu. Acesta este convins ca noul ministru al Culturii, Gigel Stirbu, nu va fi de acord cu acest proiect. “Am vorbit cu domnia sa si ieri si astazi si mi-a dat asigurari ca nu va semna acest proiect”, a precizat Boroianu. Acesta a mai afirmat ca in cazul Muzeului Antipa sunt “lucruri care ar putea fi discutate”, deoarece si in alte state europene muzeele de istorie naturala se afla la ministere ale mediului. Insa, nu poate fi acceptat un transfer si comasarea Muzeului Taranului Roman cu cel al Satului deoarece sunt muzee care au semnificatii diferite. Muzeul Taranului Roman este dedicat spiritualitatii romanesti, iar Muzeul Satului este dedicat etnologiei romanesti.

Virgil Nitulescu, directorul general al Muzeului Taranului Roman, crede ca prin acest proiect se doreste desfiintarea muzeului, miza fiind, probabil, una imobiliara. Nitulescu sustine ca acest proiect a starnit indignarea tuturor celor care lucraza in acest domeniu. “Colegii mei din toata reteaua muzeelor vor sa faca un protest la nivel national si international”, a mai afirmat Nitulescu. Potrivit acestuia, au mai existat discutii despre o posibila comasare a celor doua ministere, insa doar in sensul unificarii sub o singura conducere, Muzeul Taranului Roman urmand sa functioneze in actuala cladire.

HotNews.ro a incercat inca de luni sa obtina un punct de vedere din partea Ministerului Mediului, insa acesta nu a transmis niciun raspuns pana in acest moment.

UPDATE Paulina Popoiu, directorul general al Muzeului Satului, a declarat pentru Mediafax ca nu i-a intrebat nimeni nimic despre proiectul de comasare cu MTR, insa a precizat ca, fiind vorba despre doua institutii de o asemenea anvergura, “lucrurile nu se fac asa usor, se fac dupa anumite analize”.

“Oficial, nu ne-a intrebat nimeni nimic, totul a fost pe baza de zvonuri”, a declarat Popoiu. […]

Basescu i-a cerut lui Stirbu sa nu comaseze Muzeul Satului cu Muzeul Taranului Roman / Ponta: Comasati-le!

Presedintele Traian Basescu i-a cerut, marti, noului ministru al Culturii, Gigel Stirbu, sa nu comaseze Muzeul Satului cu Muzeul Taranului Roman, premierul Victor Ponta replicand: “Comasati-le!”, relateaza Mediafax. Dupa ce a depus juramantul de investitura in functia de ministru, Gigel Stirbu s-a indreptat spre presedintele Basescu.

Inainte de a da mana cu noul ministru, presedintele i-a spus acestuia sa nu comaseze Muzeul Satului cu Muzeul Taranului Roman. “Comasati-le!”, a fost replica lui Victor Ponta catre noul ministru al Culturii.

***

Muzeul Taranului Roman din Capitala a fost infiintat in anul 1906, in baza unui Decret Regal semnat de Regele Carol I, sub denumirea de Muzeul de Etnografie, de Arta Nationala, Arta Decorativa si Arta Industriala, potrivit site-ului institutiei. Mihail Vladescu, ministrul Cultelor din acea vreme, l-a numit pe Alexandru Tzigara-Samurcas director al acestui muzeu, care a functionat pe locul fostei monetarii a statului pana in 1912, cand se pune piatra de temelie a ceea ce avea sa devina cladirea “neoromaneasca” a Muzeului de la Sosea – cum il vor alinta multa vreme bucurestenii.

Cel desemnat pentru intocmirea proiectului si conducerea lucrarilor a fost arhitectul Nicolae Ghica-Budesti, stralucit reprezentant al scolii autohtone de arhitectura care, potrivit optiunii muzeologice a etnografului si directorului Alexandru Tzigara-Samurcas, trebuia sa inalte “un palat al artei pamantene”, dispus sub forma incintelor de tip monastic.

Dupa 29 de ani, la capatul unor nesfarsite intreruperi, va fi finalizat, in 1941, luand infatisarea actualului monument de arhitectura, sediul Muzeului Taranului Roman.

Pe 15 februarie 1990, ministrul Culturii de atunci, Andrei Plesu, face un nou act intemeietor, numindu-l pe pictorul Horia Bernea director al nou (re)infiintatului Muzeu al Taranului Roman. In anul 1996, muzeul a primit trofeul EMYA – European Museum of the Year Award.

Din mai 2010, Muzeul Taranului Roman este condus de Virgil Nitulescu, presedintele Comitetului National Roman al Consiliului International al Muzeelor (ICOM).

Pe de alta parte, in primavara anului 1936, a luat fiinta Muzeul Satului Romanesc, creatie a Scolii Sociologice Romane, infiintata si condusa de profesorul Dimitrie Gusti. Acesta a fost al doilea muzeu in aer liber din tara, dupa sectia in aer liber din Parcul Hoia a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, din Cluj-Napoca, infiintata in 1929 de catre Romulus Vuia. In anii ’30, in Europa existau doar doua muzee in aer liber – Muzeul Skansen, din Stockholm (Suedia, 1891), si Muzeul Bigdo, din Lillehamer (Norvegia).

La deschiderea sa, Muzeul Satului din Bucuresti avea o suprafata de 5 hectare si cuprindea 30 de case taranesti, caracteristice diferitelor zone din tara. In anul 1977, el a primit denumirea de Muzeul Satului si de Arta Populara, prin contopirea cu Muzeul de Arta Populara, iar in luna martie a anului 1990, a fost divizat in Muzeul Satului si Muzeul Taranului Roman.

In prezent, Muzeul Satului cuprinde peste 80 de gospodarii, monumente sau instalatii, precum si colectii de: costume populare (13.258 de obiecte), obiecte textile de ordin practic, utilitar (7.576), scoarte (2.019 de obiecte), obiecte religioase (in numar de 1.530), ceramica (8.565 de obiecte), obiecte din lemn (5.817), precum si 93.000 de fotografii documentare alb-negru si color.

Directorul Muzeului Satului “Dimitrie Gusti” este Paulina Popoiu.

Ministrul Mediului Rovana Plumb a spus că “a fost o discuţie” privind preluarea Muzeului Antipa de către instituţia pe care o conduce, dar nu s-a luat nicio decizie, într-un răspuns transmis la solicitarea MEDIAFAX.

Ministrul Rovana Plumb nu a mai făcut nicio altă precizare privind existenţa unui proiect de hotărâre de Guvern care prevede trecerea Muzeului Antipa de la Ministerul Culturii la Ministerul Mediului, dar şi preluarea de către muzeul de ştiinţe ale naturii a clădirii ocupate de Muzeul Ţăranului Român, ce ar urma să fie comasat cu Muzeul Satului.

Directorul Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti, Virgil Niţulescu, a arătat într-o scrisoare deschisă adresată premierului Victor Ponta că a fost “informat cu privire la existenţa unui proiect de hotărâre a Guvernului care ar face ca, într-o primă etapă, Muzeul Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa» să treacă în subordinea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice şi imobilul din Şoseaua Kiseleff nr. 3, care adăposteşte Muzeul Naţional al Ţăranului Român, în administrarea Muzeului Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa»”.

“În etapa următoare, din câte am înţeles, ar urma ca, în termen de 90 de zile, Muzeul nostru să fie unificat cu Muzeul Naţional al Satului «Dimitrie Gusti», pierzându-şi aşadar, personalitatea juridică, iar toate bunurile culturale care sunt adăpostite în clădirea noastră şi expoziţia permanentă să fie găzduite în imobilul muzeului în aer liber din Parcul Herăstrău”, se mai arată în scrisoarea deschisă adresată premierului.

Secretarul de stat din Ministerul Culturii Radu Boroianu a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, că acest minister nu a iniţiat proiectul care prevede comasarea Muzeului Satului cu Muzeul Ţăranului Român din Capitală, care se află “în mapa de şedinţă a Guvernului”.

Boroianu a mai declarat că noul ministru al Culturii, Gigel-Sorinel Ştirbu, nu va susţine acest proiect, afirmând că a discutat cu acesta poziţia sa privind proiectul de comasare a celor instituţii muzeale. “Mi-a confirmat că nu este de acord cu această comasare”, a subliniat Boroianu pentru MEDIAFAX. […]

Ieri in Palatul Victoria si la sediul Ministrerului Mediului s-au pregătit documentele pentru ca miine, miercuri în ședința de Guvern să se hotărască transferul muzeelor Antipa și al Țăranului Roman ( cele mai vizitate din București) de la Ministerul Culturii la Ministerul Mediului. Pare atit de aburdă, de gogonată vestea, că nu am crezut cînd am auzit.

Ministreasa Mediului Rovana Plumb a făcut demersurile, a insistat la premierul Victor Ponta ca să aduca la minsterul pe care il conduce cele doua muzee de mare traditie din capul șoselei Kiseleff. Nu vedem rostul unui asemenea transfer. Acte de gratuitate nu există. Trebuie să existe un interes. Mă gîndesc dacă nu cumva este vorba de un proiect imobiliar aici. S-a mai vorbit cu ani in urmă despre transfomarea acelei zone (cea mai scumpă din București) intr-un complex turistic cu hoteluri, magazine, parcări subterane etc. Despre asta să fie vorba acum !? 

Momentul ales de Rovana Plumb coincinde cu faptul ca ministerul Culturii nu are un titular, de unde graba de a o trece prin ședința de guvern de miercurea asta propunerea. Ea trebuie respinsă. Transferul celor doua muzee de la Ministerul Culturii ar fi incă una din măsurile cu cîntec, nerezonabile, luate de Guvern in ultima vreme. Presupunînd ca apropierea sărbătorilor ar permite ca această măsura absurdă și abuzivă, fără nicio justificare, care ascunde  interese obscure, să treacă neobservată de opinia publica, Guvernul se inșală. Scandalul nu va fi deloc mai mic decit celelalte din acesta toamnă, generate de la Palatul Victoria.


Categorii

1. DIVERSE, Muzeul Taranului Roman

Etichete (taguri)


Articolul urmator/anterior

Comentarii

19 Commentarii la “Prostie sau premeditare? GUVERNUL VREA SA DESFIINTEZE MUZEUL TARANULUI ROMAN

  1. GIGEL ŞTIRBU, despre desfiinţarea Muzeului Ţăranului Român: NU SEMNEZ aşa ceva

    http://www.realitatea.net/gigel-stirbu-despre-desfiintarea-muzeului-taranului-roman-nu-semnez-asa-ceva_1342338.html

  2. Incredibila aceasta stire. Oare cate nenorociri va mai face acest odios, pe nume Ponta, care nu pare sa aiba niciun scrupul, niciun pic de jena, nicio rusine?! Ce indivizi lipsiti de constiinta ne-am ales sa ne conduca tara…
    I s-a facut vreun test psihologic inainte sa devina prim-ministru?

  3. premeditare. încercăm să recuperăm aspecte de spiritualitate ortodoxă pentru uzul politic curent. Zic și eu..

  4. Aceasta decizie ar insemna distrugerea unui muzeu foarte valoros pentru spirituaslitatea romaneasca, un muzeu unic, ar fi o crima ! Eu cred ca e vorba de premeditare, si nu in primul rand de interese imobiliare ci ideologice: MTR sta in gat globalistilor fara neam si Dumnezeu. M-am gandit de mai multe ori ca se va ajunge la desfiintarea lui, dar nu credeam ca asa repede. Daca se materializeaza este ceva incalificabil – cum in aer liber, in Herastrau ? Costume populare, obiecte de lemn cioplit, broderii, icoane, cruci – in aer liber ? distrugere totala ar insemna ! Cladirea aceea a fost special conceputa pentru acest muzeu, expozitia din interior si palatul nu pot fi despartite. Nu am cuvinte…….. Astia s-au pus cu tunurile pe tara asta, pe popor, pe tot ce avem mai scump.

  5. De fapt nu cred ca este vorba de un proiect imobiliar. Cred ca, in realitate, e mult mai simplu: se distruge un muzeu care a fost contra promovarii homosexualitatii, in favoarea altui muzeu, care promoveaza cultura evolutionista si cea de tip human body.

  6. e mai clar decat lumina zilei ca aceasta putere nu mai reprezinta poporul roman si ca majoritatea deciziilor pe care le vor lua va fi impotriva centrelor de rezistenta romaneasca: credinta/biserica, familia traditionala, satul romanesc, cultura traditionala, crestina.

  7. Desfiintarea din senin a Muzeului Taranului Român cere atâta adâncire in postromânism incât poate functiona ca o exorcizare USL a ratacirii de la Pungesti, dar poate resuscita in Occident actiuni de tip Salvati satele din RSR! In RO, reactiile seismectuale se va fi anticipat la guvern ca vor fi neglijabile, pentru cine i-a luat la misto pe Eminescu si pe voievozii sai neexistând mila samanatorista de taran si de etnosofie.

  8. Nu numai ca aceasta putere nu mai reprezinta poporul roman, dar este o unealta docila in mana dusmanilor poporului roman. Cred ca desfiintarea muzeului s-a decis in loja…….

  9. „Mi se pare de necrezut ca o minte normală să producă o asemenea idee. E o probă îngrijorătoare de iresponsabilitate, ignoranţă, tembelism. Dacă aşa ceva se poate întâmpla, sau măcar gândi, înseamnă că nu mai există, în România, bună cuviinţă, reguli minimale, interes real pentru onorabilitatea ţării. Mi se face pur şi simplu frică”,

    „Credeam, naiv, că guvernul are alte priorităţi: Sănătatea, Învăţămîntul, Autostrăzile, Investiţiile străine, salariile, pensiile etc. M-am înşelat. Dna Plumb şi dl. Ponta au insomnii cu privire la Muzeul Ţăranului Român. Le sugerez şi alte isprăvi: să comasăm Camera Deputaţilor cu Senatul, sau Ministerul de Interne cu cel de Externe, că tot România e. Sau poate Agricultura cu Academia, Învăţământul cu Irigaţiile, ş.a.m.d.”

    Andrei Plesu pt Adevarul

  10. Antropologul Vintilă Mihăilescu, despre comasarea MŢR cu Muzeul Satului: „Este un atentat la identitatea naţională“

    http://adevarul.ro/cultura/arte/muzeul-satului-comasare-vintila-mihailescu-1_52b1bbadc7b855ff56d12b43/index.html

    Antropologul Vintilă Mihăilescu crede că decizia de a comasa cele două instituţii ar fi „o gafă politică uriaşă“. „Este un atentat la identitatea naţională. În momentul în care iei o astfel de decizie, dovedeşti mai multe lucruri: în primul rând, că nu ai fost niciodată într-unul din cele două muzee, în al doilea rând, că nu ai habar de istoria acestei ţări.

    Miza este simbolică – suntem o naţie de ţărani, iar figura ţăranului este simbolul identităţii române. Ne place, nu ne place, asta suntem. Cele două muzee, împreună, sunt simbolul acestei culturi naţionale. Unul e trupul şi celălalt e sufletul naţiunii, pentru că sunt ireductibile unul la altul. E ca şi cum am lua statuia lui Mihai Viteazul şi statuia lui Caragiale şi am face un simbol naţional cu Caragiale pe cal, o struţo-cămilă care nu mai înseamnă nimic. Nu se poate. Dacă această decizie nu afectează buzunarul românilor, afectează totuşi demnitatea multora dintre noi, iar aceasta doare mai mult decât buzunarul“, a spus Vintilă Mihăilescu.

    De asemenea, cele două instituţii culturale au fost construite în perioade istorice diferite şi s-au constituit ca individualităţi. „Muzeul Satului are un anumit specific, a fost creat în 1936, de Dimitrie Gusti, iar Muzeul Ţăranului Român are şi el o veche tradiţie încă din vremea lui Carol I, fiind apoi refăcut de Horia Bernea, după 1990. Au o valoare incomesurabilă ca simbol al civilizaţiei româneşti şi chiar admiţând că, într-un fel, au acelaşi obiect de studiu, direcţiile pe care se axează cele două muzee sunt diferite, complementare. Ambele şi-au câştigat un renume aşa cum sunt ele acum. Cred că mentalitatea care duce la o eventuală astfel de decizie e comparabilă cu mentalitatea care l-a dus pe Ceauşescu la hotărârea să demoleze lăcaşurile de cult. Muzeul Ţăranului Român are un patrimoniu de o valoare inestimabilă, strâns în aproape 100 de ani. Chiar şi spaţiul muzeului a fost de aşa manieră creat, mai ales după 1990, când l-a preluat Horia Bernea, astfel încât să valorifice arta populară“, a explicat istoricul Dan Falcan.

    Regizorul Cristi Puiu şi-a manifestat dezacordul faţă de o posibilă decizie de desfiinţare a unor valori care ne reprezintă. „Orice atingere adusă patrimoniului naţional mă afectează în primul rând ca om. Aceste instituţii ne reprezintă, compun identitatea noastră. Indiferent dacă se întâmplă sau nu, numai faptul că gândul ăsta s-a născut în mintea cuiva e rău. Sunt lucruri în ţara asta care nu pot fi atinse. La momentul actual, totul se închină în faţa banului. Absolut orice gest suceptibil de a aduce un beneficiu financiar trece pe prima poziţie. Tot ceea ce este legat de alte valori, care nu au o legătură directă cu beneficiul financiar, e dat la o parte“, a spus cineastul.

  11. Exista numeroase muzee in Bucuresti care au specific aspropiat si nu sunt comasate. De exemplu, de arta, sunt: Muzeul National de arta, Muzeul colectiilor de arta, Muzeul de arta veche de la vila Minovici, muzeul Zambaccian, muzeul Palady (casa Melik), casa memoriala Teodor Aman, casa memoriala Stork, si altele. Nu s-a gandit nimeni sa le comaseze !! Este o idiotenie sa le comasezi! sau muzee tehnice: muzeul tehnic din parcul carol, muzeul politehnicii, muzeul CFR. Apoi muzeee de istorie: cel natioanal de istorie, cel de istoria municipiului bucuresti (palatul Sutu), muzeul militar national, muzeul aviatiei ! Vrewau sa spun cu asta ca sunt nenumarate exemple de muzee complementare dar fiecaree are individualitatea lui. Miza nu este decat distrugerea acestui muzeu unic!

  12. @Pungescu:

    Da… multe locuri centrale si cladiri numai bune de pus mana si facut multi, multi bani…

  13. Petre Tutea a zis cam asa:
    “Cand va muri ultimul taran, a murit ultimul roman”

    “Sistemul” stie asta si lupta pentru distrugerea taranului.

    Doamne scapa-ne de antihristi!

  14. Desigur ca premeditare. Mai dureros este ca Biserica tace, cuminte, in marea ei majoritate (la problema asta si la multe, la fel de grave: avorturi legiferate, gaze de sist, sodomie, restrangerea libertatilor, masonerie, etc.). Si, in plus de asta, adesea vegheaza sa fie liniste… Daca pastorii tac, oile cuvantatoare se vor indeparta si mai mult de potir si de Biserica, pentru ca vor simti lasitatea si comoditatea acelor pastori. Si acele oi vor ramane astfel singure, singure, singure…

  15. Pingback: Dupa esecul desfiintarii, Ponta ”sta cu ochii” pe Muzeul Taranului Roman si se incurca in minciuni - Recomandari
  16. Pingback: BIBLIOTECA PEDAGOGICA din Bucuresti – desfiintata de aceleasi interese imobiliare care au jinduit la Muzeul Taranului Roman? - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare