RAZBOIUL IMPOTRIVA CASH-ULUI. Cui foloseste?
Băncile acționează pas cu pas pentru eliminarea banilor gheață, mână în mână cu politicienii, pentru a putea controla după plac economiile noastre.
La mai puțin de o săptămână după ce India a renunțat la bancnotele cu valoarea cea mai mare, un alt front din Războiul împotriva banilor gheață a fost deschis în Australia. Miercuri, 16 noiembrie, gigantul bancar UBS a propus ca Australia să elimine bancnotele de 100 și de 50 de dolari, deoarece această măsură „ar fi bună pentru economie și bună pentru bănci”, scrie Ron Paul Liberty Report, care comentează: „Ce convenabil ca o bancă să propună ce este bine pentru bănci!”.
Nu este pentru prima dată când sistemul bancar face presiuni pentru instaurarea unei societăți fără cash în Australia sau aiurea.
În septembrie 2015, banca australiană Westpac a publicat un document numit „Cash Free Report”, sugerând că țara ar putea funcționa fără cash până în 2022.
În iulie 2016, firma de investiții Tyro a publicat un uriaș material în care proslăvea beneficiile unei societăți fără bani gheață și conchidea: „Este doar o chestiune de timp!”
De asemenea, acum trei zile, Citibank a anunțat că renunță la cash în mai multe din sucursalele sale australiene.
Presa și politicienii au acționat și ei în același sens. În februarie anul acesta, Sydney Morning Herald a publicat o serie de articole, unele din ele scrise de funcționari de la Departamentul australian al Trezoreriei, care sugerau că eliminarea banilor gheață „va economisi miliarde” și că „trecerea la o societate fără cash este următorul pas pentru dolarul australian”.Guvernul, presa, băncile și chiar universitarii fac corp comun pentru a le băga în cap consumatorilor că fără cash este mai bine pentru toată lumea.
Iar acest lucru se întâmplă pe tot globul, din Australia până în India și din Europa până în America de Nord.
Și într-o oarecare măsură au dreptate: lipsa banilor gheață ar duce probabil la economisirea unor sume considerabile; hârtia de bancnote este constisitoare de transportat în cantități mari, din cauza condițiilor de securitate.
Este de asemenea corect să afirmi că eliminarea banilor gheață va fi „bună pentru bănci”. Așa cum UBS arăta deunăzi, eliminarea bancnotelor australiene de 100 și de 50 de dolari îi va obliga pe toți deținătorii de astfel de denominațiuni să le aducă înapoi în sistemul bancar. Ca urmare, depozitele bancare vor crește și, odată cu ele, profiturile băncilor.
Și guvernele ar avea avantaje de pe urma unei societăți fără cash, deoarece toate economiile se vor regăsi în sistemul bancar, iar ele dețin pârghii de reglementare asupra băncilor.
Aceasta înseamnă că politicienii vor avea mai mult control asupra economiilor noastre și mai puține obstacole pentru a impune măsuri de control al capitalurilor sau de a trece la confiscări ale averilor.
Până și universitarii, plătiți gras pe posturi de consilieri în conducerile băncilor, vor avea posibilitatea să-și testeze teoriile în condiții reale.
Toată lumea ar beneficia de pe urma unei societăți fără cash… cu excepția noastră.
Pentru cetățenii de rând, banii gheață încă au o sumedenie de avantaje.
Cash-ul este una dintre puținele opțiuni rămase pentru intimitatea financiară, care nu produce o înregistrare permanentă a fiecărei achiziții sau tranzații făcute. Este, de asemenea, un mijloc ușor de a reduce expunerea la riscurile sistemului financiar.
Gândiți-vă: sistemul bancar este plin de instituții care nu ratează nici o ocazie pentru a demonstra că nu te poți încrede în ele. Nu trece o lună fără să izbucnească un scandal bancar major; sunt prinși înțelegându-se asupra ratelot de schimb, manipulând ratele dobânzilor, înființând în mod fraudulos conturi, fără acordul clientului (pe care apoi îl mai și încarcă că taxe).
Pe de altă parte, siguranța băncilor este departe de a fi… sigură.
În numeroase sisteme bancare din lume (mai ales acum în Europa), băncile au niveluri precare de capital și suferă deja efectele dobânzilor negative.
Chiar și în Statele Unite, băncile folosesc în mod frecvent tot felul de trucuri contabile pentru a-și disimula adevărata situație financiară.
De asemenea, trebuie accentuat că în momentul în care faci un depozit la bancă, banii nu mai sunt ai tăi: ei aparțin acum băncii. Și aceasta poate să facă ce vrea cu ei, fie că te împiedică să mai ai acces la contul tău sau face investiții idioate, fără cea mai mică prudență necesară.
Nu ai nici un cuvânt de spus în privința asta. Ca proprietar al unui depozit la bancă, nu ești nimic mai mult decât un creditor neasigurat al unei instituții financiare, care poate sau nu să-ți permită să-ți retragi propriile economii.
Dacă nu credeți, faceți un drum până la banca dvs. și cereți să retrageți 25.000 de dolari. O să vedeți cât de repede sunteți tratat ca un infractor. Continuarea pe premium.evz.ro
Lumea financiară este inundată cu speculaţii potrivit cărora vremea creşterii viguroase a aurului s-a terminat. Pentru anumiţi specialişti, vânzarea metalului preţios a devenit brutală, cu aurul ajungând în punctul critic, scrie portalul ZeroHedge.com
Cu toate acestea, grijile cu privire la puternica piaţă a aurului sunt exagerate.
În primul rând, aurul este o clasă de active foarte volatilă. Acest lucru este evident, dar ai fi uimit de cât de mulţi investitori uită acest lucru. Nu este neobişnuit pentru aur să oscileze cu 3%, într-o singură zi. Și o variaţie de 5% pe săptămână nu este mai puţin frecventă.
În al doilea rând, mediul macroeconomic continuă să favorizeze aurul. În prezent, băncile centrale se retrag din cercul stimulentelor monetare suplimentare şi au început de astepte ca guvernele să încetinească stimulente fiscale.
Dacă pieţele financiare ar pierde 10% sau mai mult, SUA intră o recesiune clară şi vor fi tipăriţi bani din nou. Anul viitor pe vremea asta vor exista mai multe programe noi de relaxare cantitativă în curs de desfăşurare. Am atins deja punctul în care băncile centrale cheltuie 180 de doalri pe lună pe QE. Data viitoare va fi de 250 de dolari sau chiar mai mult.
În cele din urmă, politica guvernamentală favorizează aurul. Guvernele nu au abandonat mişcările pentru a încerca să scoată din discuţie numerarul prin orice mijloace. Într-adevăr, India a scos bancnotele valorând mai mult de 500 de Rupee. Australia ia acum în considerare angajarea unei politici similare pentru bancnotele mari.
Acesta este doar începutul. În lunile care urmează Fed va anunţa planuri similare pentru anularea unor forme de numerar în SUA.
CAPITAL: Banii cash vor fi interziși.
Vrei să-ți salvezi economiile dintr-o bancă care se apropie de faliment ? Țeapă, nu vei avea ce retrage. Vei falimenta odată cu ea. Nu vrei card cu chip din considerente religioase, de conștiință sau pur și simplu pentru că preferi să-ți păstrezi agoniseala acasă, nu la bancă ? Fă plăți în aur sau troc cu produse, bineînțeles, pânâ vor interzice și aceste tranzacții.
Lumea este in pragul unei dictaturi globale și nu Trump, Putin sau Erdogan sunt dictatorii ci elita financiară, acea forță obscură, cu identitate difuză, lipsită de responsabilitate, care controlează tot – o supermafie globală.
- Anacronic/ Bogdan Lefter/ aprilie 2015: Cât mai avem până la prohibiția numerarului, cine o dorește și pentru ce?
Zilele trecute s-a discutat intens pe tema interzicerii folosirii numerarului pentru tranzacții mai mari de 50 000 lei (practic, dacă vrei să-ți cumperi o casă sau o mașină mai scumpă, vei fi nevoit să ai banii într-un cont bancar). Anul trecut am explicat în detaliu de ce o astfel de măsură este profund nocivă pentru bunăstarea pe termen lung a societății și de ce argumentele guvernului – culminând cu opinia Ioanei Petrescu, care afirma că plățile cu cardul trebuie încurajate fiindcă așa scrie într-un studiu al… Visa (!?) – sunt putrede complet.
Revin asupra subiectului insistând asupra manierei în care consider că trebuie abordat, dacă ne dorim cu adevărat să-l înțelegem. Consider că orice măsură politică a guvernului trebuie văzută la fel ca orice activitate privată: îndreptată către obținerea unui profit. Acesta este modul economic de gândire. Pentru a înțelege de ce adoptă statul o măsură sau alta, trebuie să vedem ce are el de câștigat de pe urma ei. Și nu doar el, ci persoanele care îl susțin – în fond statul este doar un broker al grupurilor de interese. Deci, cine câștigă de pe urma plafonării plăților cash?
Sistemul bancar, răspunde Florin Cîțu:
Total de acord, restricționarea utilizării cash-ului reprezintă o subvenție mascată pentru bancheri și pentru emitenții de carduri, precum Visa, care vociferează de ani de zile pe această temă. Subvenția ca subvenția, dar faptul că este livrată prin limitarea explicită a libertății de alegere a publicului este absolut șocant. Repet ce spuneam în articolul de anul trecut:
Ca orice altă prohibiție, prohibiția numerarului nu face decât să calce în picioare drepturile utilizatorilor de monedă. Apropos, nu vă întrebați ce face Protecția Consumatorilor sau Consiliul Concurenței, instituții care teoretic ar trebui să apere libertatea de alegere. Aceste instituții apără doar concurența așa cum este ea definită legislativ, adică politic, în vreme ce competiția veritabilă (economică) este faultată de restricțiile și monopolurile impuse chiar de stat. De exemplu, limitarea efectuării plăților pe teritoriul României în lei și nu în orice monedă dorește publicul instituie practic un monopol monetar – monopolul leului ca mijloc de plată. Mai departe, restrângerea plăților în numerar instituie un cvasi-monopol al achitării tranzacțiilor – monopolul băncilor.
De ce au nevoie bancherii de subvenție? Fiindcă au dat basculante de credite proaste, asta știm. Dar și pentru că deținerile de numerar au explodat în ultimii ani, fapt determinat nu atât de creșterea evaziunii fiscale, ci de politica banilor ieftini, care penalizează economisirea. De asta se formează frăția BNR-ANAF, ca să repare consecințele politicii monetare iresponsabile. Ce vă spuneam în urmă cu o lună?
Lasă, că economisirea ți-o reperează domn’ Mitică, pardon miliția fiscală. Cu forța. Dacă cash-ul crește și economisirea scade, înseamnă că trebuie să luăm măsuri, corect? Să aducem cu forța banii înapoi în bănci, pe termen cât mai lung. Nu-nu, deponenții nu vor avea nimic de câștigat, randamentul efectiv va rămâne zero. Dar măcar vor salva patria… Așa cum a făcut Ceausescu, vă amintiți? Cu economisiri forțate, așa a construit el România modernă, saracul…
Limitarea plăților cash nu este decât superficial o metodă de combatere a evaziunii. Fundamental, ea este un mijloc de anulare a libertății economice, de subjugare a individului pentru a putea fi exploatat mai abitir de către stat și clica de interese care îl controlează. Priviți, vă rog, lucrurile în perspectivă. Nu vă mulțumiți să observați detaliile evenimentelor imediate, ci uitați-vă la “spiritul vremurilor”:
“Băncile centrale au o problemă”, cum zice keynesian-socialistul Willem Buiter de la Citi. Problema lor – și a guvernelor din care fac implicit parte – este că după ce au administrat economiei mondiale drogul banilor ieftini în doze din ce în ce mai mari, aceasta nu mai reacționează. A ajuns în starea excelent jucată de Leonardo DiCaprio în “Lupul de pe Wall Street”, care încerca să repare efectul îngurgitării unei cantități uriașe de somnifere cu o doză serioasă de cocaină. Dobânzile au scăzut la zero (cocaina intră în organism) dar economia nu mai reacționează, investitorilor le este frică să înceapă noi afaceri; ceea ce înseamnă că statul nu mai are de unde colecta resurse, iar finanțele publice sunt din ce în ce mai șubrede. Din SUA până în România, Din Japonia până în Brazilia, aproape toate guvernele au o problemă: cum să țină pe picioare sistemele publice falimentare, jocul piramidal al sistemului de pensii ș.a. simultan cu creșterea cheltuielilor militare și de infrastructură, dat fiind că trebuie să câștige și suportul publicului (altfel vine “primăvara”…) – când economia nu produce bani pentru buget?! Spuneam în Interzicerea cash-ului, o măsură milițienească:
Care este obiectivul prohibitiei cash-ului? Nu poate fi decat unul singur: foamea de bani a statului. Guvernul stie ca nu isi poate duce la indeplinire anumite angajamente (precum reducerea CAS sau reducerea ratelor bancare) decat daca recupereaza cumva acesti bani de la societate. Aici se vede populismul acestor masuri: ele sunt total contradictorii. Pe de o parte guvernul promite relaxare fiscala sau ajutoare pentru saraci, pe de alta partea isi infige cealalta mana tot mai adanc in avutia cetatenilor, negandu-le libertatea de a face ce vor cu banii lor. Interzicerea platilor in numerar reprezinta practic cresterea poverii fiscale, fiindca oamenilor le va fi tot mai greu sa se sustraga platii impozitelor pretinse pentru tranzactiile lor: de la cumpararea unei masini la achizitia unei case, totul va trebui declarat si inregistrat; si, bineinteles, impozitat adecvat.
Plafonarea plăților în numerar nu este decât o etapă pe drumul interzicerii complete a acestuia. Implicit, a naționalizării economiilor populației și a regenerării unui stat comunist, în care cel mai mic aspect al vieții cetățeanului este planificat și controlat de “băieții deștepți”.
P.S. Gândiți-vă ce efect va avea, după dispariția numerarului, impunerea unei taxe de… “solidaritate” pe depozitele bancare, așa cum se discută. Erasure, frate!
Pe cat de silentios (stirile nu sunt tocmai raspandite si nici prea dense) , pe atât de ignorat de marea masa a populației , acest razboi impotriva cash-ului poate conduce la o victorie foarte prețioasă a elitistilor financiari . Chiar daca , se pare ca deocamdată , noi nu suntem din filmul asta , stim ca experimentele sociale care au succes in alte arii geografice , tind sa se generalizeze sub diferite forme .
Având in vedere ca vorbim de o masura restrictionista aplicata unui țări cu a-2-a cea mai numeroasa populație , cu o infrastructură la pământ , cu lipsuri enorme … nu te-ai astepta la prea mult respect pentru legi dar sa ne aducem aminte ca tot acolo biometria a patruns destul de adanc in viata oamenilor , majoritatea populatiei fiind identificata biometric in prezent .
Lucrez intr-o firma care plateste salariile cash.
Val dupa val vin reprezentanti ai bancilor (domnisoare sarmante care sa fie mai convingatoare 🙂 ) sa prezinte avantajele discutabile la fel de fel de carduri si, implicit, pentru a convinge conducerea sa treaca salariile pe card. Pe cat pot insa, le arat si partea intunecata a cardurilor bancare.
Infrastructura este gata, dar indienii nu sunt inca pregatiti sa fie cipati.
‘Infrastructure for cashless society ready, people not’
http://timesofindia.indiatimes.com/city/goa/Infrastructure-for-cashless-society-ready-people-not/articleshow/55503431.cms
Foloseste tarilor falite, precum Zimbabwe
Can a cashless society save broke Zimbabwe?
http://www.newzimbabwe.com/business-33323-Can+a+cashless+society+save+broke+Zimbabwe/business.aspx
India le face viata grea romilor!
India May Impose 60% Tax On “Unaccounted” Deposits, Curbs On Gold Holdings
http://www.zerohedge.com/news/2016-11-25/cash-crackdown-escalates-india-may-impose-60-tax-unaccounted-deposits-curbs-gold-hol
Indienilor vor sa le ia intai cashul si apoi cascavalul.
“we can gradually move from a less-cash society to a cashless society…this is the chance for you to enter the digital world.”
Indian Prime Minister Narendra Modi on Sunday urged the nation’s small traders and daily wage earners to embrace digital payment channels
http://www.zerohedge.com/news/2016-11-27/indias-modi-admits-plan-shifting-nation-cashless-society
Asadar inca un pas spre ceea ce va urma, in final, respectiv pecetea (cipul) pe care fiecare om va fi nevoit sa-l primeasca pentru a mai putea vinde sau cumpara, ori pur si simplu ca sa poata supravietui in aceasta lume tot mai demonizata.
Apocalipsa sf. Ioan Teologul, capitolul 13
16. Şi ea (fiara) îi sileşte pe toţi, pe cei mici şi pe cei mari, şi pe cei bogaţi şi pe cei săraci, şi pe cei slobozi şi pe cei robi, ca să-şi pună semn pe mâna lor cea dreaptă sau pe frunte.
17. Încât nimeni să nu poată cumpăra sau vinde, decât numai cel ce are semnul, adică numele fiarei, sau numărul numelui fiarei.
18. Aici este înţelepciunea. Cine are pricepere să socotească numărul fiarei; căci este număr de om. Şi numărul ei este şase sute şaizeci şi şase.
Implicatiile Legii Cash Back: Aproximativ 70.000 de comercianti si institutii publice vor trebui sa accepte platile cu cardul in 2017
http://economie.hotnews.ro/stiri-telecom-21458189-harta-interactiva-implicatiile-legii-cash-back-aproximativ-70-000-comercianti-institutii-publice-vor-trebui-accepte-platile-cardul-2017-bancile-estimeaza-primul-vor-avea-costuri-circa-30-milioane-euro.htm
In India doar 35% dintre bancomate mai au bani. Se pregateste eliminarea cashului la nivel global.
With just 35% of ATMs nationwide operational, Goldman warns the shortage of cash continues to incentivize the use of alternate payments, including extension of informal credit and a return to barter systems.
http://www.zerohedge.com/news/2016-12-09/65-atms-nonoperational-goldman-warns-india-returning-barter-system
The Phasing Out Of Physical Money Has Begun
Countries like India and South Korea have chosen to limit access to physical money by law, and others are beginning to test digital blockchains for their central banks.
Giancarlo Bruno, Head of Financial Services Industries at WEF stated:
“Rather than to stay at the margins of the finance industry, blockchain will become the beating heart of it. It will help build innovative solutions across the industry, becoming ever more integrated into the structure of financial services, as mainframes, messaging services, and electronic trading did before it.”
The list of countries who are exploring integrating blockchain technology into their central banking system is extensive. Just to name a few; Singapore, Ukraine, France, Finland and many others are in the process of researching and testing out options.
http://www.zerohedge.com/news/2016-12-09/cash-no-longer-king-phasing-out-physical-money-has-begun
India to become ‘cashless society’, PM Narendra Modi hints
http://www.independent.co.uk/news/world/asia/india-cashless-society-banknotes-narendra-modi-ban-currency-a7442316.html
The European Payments Council (EPC), a subdivision of the European Central Bank, are taking steps in their quest to fully eliminate all cash.
http://www.globalresearch.ca/the-european-union-initiates-cashless-society-project/5561048
Zimbabwe is running out of money — can a cashless society save it?
http://edition.cnn.com/2016/11/18/africa/zimbabwe-broke-cashless-society/
http://www.bursa.ro/james-rickards-avertizeaza-ca-autoritatile-pregatesc-inghetarea-pietelor-in-fata-noii-crize-va-re…&s=international&articol=312879.html
http://www.profit.ro/povesti-cu-profit/financiar/ue-are-un-plan-de-restrictionare-a-cash-ului-in-intreaga-europa-economist-numerarul-este-un-garant-al-libertatii-individuale-16609361
Suedia parca renuntate la cahs prin decembrie. Pas cu pas vor urma si alte tari si cate un pic banii lichizi vor fi scosi. Va imaginati atunci ce dictatura va fi? Vor exista conturi virtuale la banca si ei vor sti ce ”economii’ are fiecare. Nu se va mai putea vinde o vaca fara ca statul sa nu ia impozit pe vanzare, se va sti ce medicament, ce alimente, cumpara fiecare… Pe mine ma ingrozeste, e ca un joc de puzzle care capata conturi in fiecare zi.
https://www.zerohedge.com/markets/meijer-supermarkets-stop-accepting-cash-nationwide-coin-shortage-erupts
De pe facebook-ul lui Dan Diaconu:
Urmează partea a doua: criza de bani cash. De fapt tocmai ce-a început în unele zone ale lumii, iar noi ne vom alinia rapid. Vei merge la bancă și ți se va spune respectuos că n-au cash, dar ți se va oferi gratuit un card cu care „vei putea face același lucru”. Da, dacă vei dori, ți-l vor lega chiar și la depozitul la termen pe care-l ai, așa, ca recompensă pentru că nu te-au putut servi. Și, la urma urmei, ce nevoie ai de bani lichizidacă oricum cu acel card poți face orice-ți dorești?
Și-o să te obișnuiești și cu regimul ăsta, că doar nu-i nimic rău. La urma urmei, tu să fii liniștit. La fel de liniștiți sunt și porcii și găinile și vitele aflate prin crescătorii. În schimbul unei vieți liniștite, cu mese la timp și, în unele cazuri chiar cu masaje, nu trebuie să plătești decât cu renunțarea la bătrânețe. Dacă stăm bine să ne gândim nici nu-i mare prețul, doar toată lumea știe că bătrânețea e grea, nu-i așa?
Vine lumea nouă! Pas cu pas.
P.S. Parcă v-am spus în urmă cu un an niște chestii în sensul ăsta. Vă mai amintiți? #Miorița
@RobertCr:
Desi poate fi luat drept un semn, are si o latura obiectiva.
E vorba de o lipsa de moneda, adica e vorba de banii aceia pe care romanii nici nu ii mai baga in sema, le dau cu piciorul cand ii vad pe jos. Centi in limba lor, bani in limba noastra. Sa bati moneda metalica a devenit prea scump pentru orice stat, drept pentru care statele se cam opresc din a mai bate moneda metalica.
Ca veni vorba, neacceptarea platii cash datorata lipsei de moneda pentru rest se aplica doar la casele cu autoservire, ceva ce la noi nici nu am visat sa fie: adica sa platesti cash la casele cu autoservire. La noi hipermarketurile au implementat direct plata cu cardul la astfel de case.
Ca sa fiu si mai explicit: la “ei” se da restul la cent, la noi se rotunjeste la leu. Au incercat hipermarketurile nemtesti sa fie corecte, dar nu au avut cu cine: romanii REFUZA restul. Se cred boieri cu bani mici, jignind inutil casierele aruncadu-le acolo niste 10 bani care oricum nu conteaza. Chestie de educatie.
Eu cred ca pericolul cel mai mare vor fi furturile. Sint unii care stiu sa scaneze cardurile, chiar si in portofel avandu-le, daca sint destul de aproape de tine, si dupa aia pot folosi numarul de card. Cred ca aceste furturi vor creste. Si cum se va rezolva problema? Pai atunci cred ca vor impinge cipul. Da, tot sa ne salveze. Vor spune ca dupa chip, hotii nu pot accesa numerele de card. Au ei totul pregatit. Nu numai asta, dar daca esti pe lista neagra, banii de pe card se pot face “pierduti” mai usor. Dupa ce ne vor salva de virus, ne vor salva si de hoti. Nu mai stiu ce sa mai fac cu atitia salvatori peste tot, de care nu am nici macar nevoie!