Articole din categoria: Noile totalitarisme, dictatura si reeducare

E deja timpul, dacă nu a și trecut, ca conservatorii sociali creștini din SUA și alți tovarăși de drum să se debaraseze de fundamentalismul lor reflex al „pieței libere” și să înțeleagă că acest Capitalism al Vigilenței Culturale este dușmanul. Guvernul polonez se opune imperialismului cultural multinațional. Bravo lor. Compară partidul Lege și Dreptate cu Republicanii noștri muți și lipsiți de curaj, care pun preț pe marile companii în defavoarea unei categorii de cetățeni ce sunt tot mai disprețuiți de elitele culturale și corporatiste care nu se vor lăsa până nu-și vor înfige politice culturale în fiecare sferă a vieții. Dar nu știu cât timp vor reuși să reziste și ei.

Au câștigat! Acum doar curăță ograda. Însă vor curăța-o, pentru că rezistența nu poate fi tolerată. Trebuie să învățați să-l iubiți pe Big Brother-ul Transexual! Și asta implică să-i urâți pe toți cei care nu-l iubesc, până vor capitula.

Mediafax: Marius Tucă Show | Ion Cristoiu: Nu avem servicii secrete, ci doar filiale ale unor servicii străine “Revoltând pe cei care se uită la dvs, le voi spune că noi nu avem servicii secrete, ale noastre. Ele toate sunt …

Noul totalitarism este dezintegrant față de cele vechi. Oricât de violente și distructive în fond, totalitarismele sec. XX aveau un „plan”, propuneau o „construcție”, iar partea de construcție a angrenat și mobilizat societatea pe scară nemaivăzută. Noul totalitarism se distinge prin faptul că domină prin dezintegrare. Marile mituri ale revoluției comuniste și ale Reich-ului rasist s-au prăbușit. Suntem, din acest punct de vedere, post-hiliaști. Da, avem comuniști printre noi. Mai sunt și ceva colonialiști sau rasiști. Dar, să fim serioși, nu se pune problema să existe cineva, astăzi, care să mai poată crede religios în revoluție sau în reich așa cum s-a întâmplat în secolul trecut. De aceea, ce trăim acum este dizolvant, destructurant. Noile religii, transumanismul, transgenderismul, etc., sunt forțe care nu reușesc să creeze „revoluția”, ci doar să pregătească, cel mult, calea pentru cineva care va veni cu un nou și, cel mai probabil, ultim mit totalitar „constructiv”. Am o idee despre cine ar putea inventa așa ceva dacă mă gândesc la ultima carte a Bibliei.

Merită să medităm mai mult pe marginea acestei întâmplări petrecute într-unul din orașele Europei civilizate și occidentale, pentru că nouă ni se pare a fi paradigmatic pentru situația creștinului din zilele noastre. Parte dintr-o mică și plăpândă turmă, acolo unde există această turmă, huduit și linșat verbal, astăzi, pentru că încă este păzit de poliție, dar mâine, oare? 

Si e si vremea lor, a acestor „pui de naparci” care ne promit ca vor arunca hotii in puscarii si care ne improasca neobosit cu false alerte in numele, culmea ipocriziei, a adevarului si a combaterii „stirilor false”. A celor care si-au facut capital politic, cultural si material afisand anticomunismul, dar imbratisand vartos executantii odioaselor ordine ale Securitatii. A celor care, in orbirea lor incrancenata cu care se pornesc asupra cate unui ciot care-i impiedica, sunt gata sa se lepede de orice decenta, onorabilitate (inclusiv orice urma de umanitate) si sa se inchine la Cezarii acestei lumi carora nu stiu cum sa le vanda mai grabnic totul – si pe ei insisi, si pe semenii lor. 

Astăzi trăim vremurile unui alt fel de totalitarism, mai subtil decât celălalte, dar cu o forţă similară de impunere: este totalitarismul progresiştilor care aruncă la coşul de gunoi al istoriei valorile supreme tradiţionale: credinţă, familie şi cultură conectată la trecut şi actualizată fidel cu ceea ce conferă demnitate, stabilitate, nu relativism moral şi fluiditate biologică. Sub masca falsă a toleranţei şi a respectării diversităţii se instaurează lupta drepturilor de grup în defavoarea drepturilor naturale ale persoanei umane.

Acest caz este încă o dovadă că nu mai vorbim de „acceptare” sau de „toleranță” – vorbim despre „celebrare”, care devine obligatorie, indiferent de credința, de opinia sau de conștiința fiecărui individ. Și care merge, iată, nu doar împotriva credinței religioase și a opiniei unui tânăr jucător de top – ci pare să meargă chiar împotriva regulamentelor FIFA.

Săptămâna aceasta, Israel Folau a reacționat la știrea că Tasmania a devenit primul stat australian unde parlamentul a votat ca părinții să „opteze” pentru genul copilului pe certificatul de naștere – și să treacă acolo ce „gen” vor ei. El a scris pe Twitter că „diavolul a orbit atât de mulți oameni în lume – și singurul mod de a ne elibera este să ne întoarcem la Iisus Hristos”.

Azi putem face MULT BINE cu un simplu cuvant bun (si sincer!), cu o mana calda intinsa, cu o usa (a inimii) deschisa, cu o fagaduinta tinuta, dand un banal telefon, cu un suspin pomenitor de bine sau poate chiar cu o rugaciune si o metanie. Dar si cu o afirmare simpla a adevarului aceluia neplacut si important care se cauta astazi a fi complet ascuns sau rasturnat, a adevarului banal (de tip 2+2=4), cu afirmarea normalului “invechit”, a despartirii albului de negru si de gri, a denuntarii minciunii ca minciuna si a spurcaciunii ca spurcaciune. Cu asumarea ne-rusinarii de Hristos si a ne-lepadarii de fratele Sau mai mic. ORICE AR ZICE “LUMEA”! (Ei da, aici e incercarea, fara de care nu se poate!).

Gabriel Popa: Statul New York va legaliza avortul până la naștere – la inițiativa legislatorilor democrați. Procedura fatală va primi numele eufemistic de „Reproductive Health Act” – adică act medical reproductiv (?). Noua legislație șterge limita existentă, stabilită la 24 …

Raportul consideră că ”tradiția americană” a libertății de exprimare nu mai poate fi aplicată în prezent de companiile de tehnologia informației, notează Breitbart News, care a obținut copii ale documentului direct de la surse anonime din cadrul Google. Documentul, care conține 85 de pagini și este intitulat ”Cenzorul cel Bun”, confirmă că Google și celelalte mari platforme IT, adică Facebook, Twitter și YouTube, ”controlează în prezent majoritatea conversațiilor online și au luat deja măsura de a ”schimba direcția către cenzură”. În raport se menționează clar că platformele IT au decis să ”schimbe direcția către cenzură” în urma a ceea ce numește evenimente politice nedorite care au avut loc în ultimii ani în jurul lumii.

Care este scopul revoluției sexuale, al pornografiei generalizate, al căsătoriei homosexuale etc.? Care sunt consecinţele politice ale revoluției sexuale?
Consecința politică este un nou totalitarism. Cei care vor să conducă oamenii au pus la cale un plan viclean. Ei oferă „libertatea” în sfera sexuală, ceea ce nu înseamnă altceva decât „libertatea” de a te autodistruge, în schimbul impunerii unui nivel uluitor de supraveghere și control din partea statului şi a marilor corporații, precum şi a unor entităţi nonguvernamentale precum universitățile. Revoluția sexuală vine în „ajutorul” statului conducând la eliminarea sau slăbirea totală a celei mai puternice instituţii care rezistă statului, adică familia, şi a asociațiilor constituite la nivel local, care depind de soliditatea familiilor. Prin urmare, individul depravat sexual se aliază cu statul împotriva dușmanului comun: familia. 

În acest context dificil, comisarul european pentru Buget, Gunther Oettinger, a fost pus de șeful său Jean-Claude Juncker să își ceară scuze pentru o declarație care poate da mari bătăi de cap partidelor proeuropene din Italia. Oettinger a făcut următoare remarcă în timpul unui interviu pentru Deutsche Welle: ”Piețele îi vor face pe italieni să nu mai voteze cu populiștii”, sugerând că vor urma unele dintre cele mai grave consecințe financiare pentru o țară care va avea un guvern antisistem și eurosceptic. ”Cuvintele lui sunt de o gravitate fără precedent și sunt dovada manipulărilor clare la care a fost supusă democrația italiană în ultimele zile”, a spus di Maio. ”Nu mai au nicio rușine la Bruxelles. Acest comisar, germanul Gunther Oettinger, spune că piețele îi vor învăța pe italieni să voteze cu cine trebuie”, a scris pe Twitter Salvini.

Ce contează că violenţa politică şi socială este explicit predicată de Marx, ce contează că formula „dictatura proletariatului” îi aparţine şi înseamnă exact asta – violenţa organizată de clasă. Ce contează 20 de milioane de oameni ucişi în URSS, 65 de milioane în China, peste 2 milioane în Europa de Est, alte 2 milioane în Coreea de Nord, jumătate din Cambodgia, 4 milioane de morţi în America de Sud şi în Africa – sunt, nu-i aşa, doar „victime colaterale” ale găsirii căii bune de a pune în aplicare teoria lui Marx. Poate va reuşi dl Jean Claude Juncker să o pună în aplicare, în sfârşit, aşa cum trebuia, pornind de la instituţia pe care o conduce?

Trăim într-un totalitarism exercitat de niște minorități, fie că se numesc ONG-uri, minorități sexuale – toate anticreștine. De ce această fobie față de creștinism? Pentru că creștinismul presupune o credință care se opune formarii acestui stat federal al Uniunii Europene, este o mare piedică și cultivă personalismul, libertatea, discernământul, de care nu au loc toți desfigurații morali, că nu te joci cu Dumnezeu. Sunt unii care se joacă cu cele mai adânci lucruri din noi, cu consecințe încă inestimabile, dar foarte, foarte grave.

Ca să rezumăm: nu furtul datelor este subiectul central al indignării care a cuprins presa și politica lumii, de vreme ce acest abuz se produce de multă vreme în scopuri comerciale. De asemenea, nu manipularea în sine provoacă îngrijorare (propaganda mincinoasă împotriva lui Donald Trump nu a fost niciodată luată în vizor cu atâta exigență etică), ci manipularea de un anumit semn. În calitate de perdanți, liberalii au desigur motive să fie nemulțumiți. Dar indignarea lor este lipsită de obiectivitate și în plus este ea însăși manipulatoare. Căci campania declanșată contra Cambridge Analytica recurge la tot soiul de efecte cu impact emoțional sigur (furtul datelor personale sau asasinarea unui consultant politic în Kenia), care nici măcar nu au o legătură cu subiectul și care nu este altul decât declinul influenței globale a orientărilor liberale.

De fapt, epidemia aceasta de indignare nu face ea însăși decât să manipuleze bunele sentimente democratice ale oamenilor din toată lumea în beneficiul exclusiv al unui curent politico-ideologic care dă semne că își pierde supremația. Cei care denunță manipularea par să fie primii manipulatori.

Familia, în această interpretare, este o „închisoare” a omului, o limitare a libertăţii sale originare, familia trebuie deci abolită. Familia este celula care reproduce morala naturală elementară, dar şi pe cea creştină, deci trebuie deconstruită, refuzată. Copilul trebuie livrat statului, educaţiei dictate de acesta, educaţie ideologică, realizată împotriva familiei. Acestea nu sunt lucruri abstracte, ci purul adevăr, ceva ce a devenit loc comun, experienţă cotidiană în statele din Occident. Introducerea educaţiei sexuale în anii ‘70 ai secolului trecut a pregătit îndelung terenul pentru revoluţia sexuală de astăzi. Obiectivul îl reprezintă copiii, reeducarea lor, ruperea de morala familială, de religie. Avem exemplul clar în ceea ce deja am aflat cu privire la Barnervernet, o poliţie a statului menită să reeduce părinţii şi copiii, să facă ca şi cum copiii ar fi ai statului, doar temporar „concesionaţi” familiei.

Acesta e standardul justiției sociale – atacarea tuturor adversarilor ca și cum aceștia ar fi niște răufăcători prin simpla lor existență; etichetarea lor ca fiind rasiști, misogini, homofobi sau privilegiați din naștere prin virtutea sexului sau a culorii pielii. Argumentul ajunge până la „predispoziția implicită”, despre care SJW susțin că îi face pe toți albii rasiști și avantajați fără ca ei să fie conștienți de asta. Îi acuză, totodată, pe bărbați că ar fi sexiști și violeți din naștere.

Dreptul la conștiință nu se mai aplică celor care nu vor fi de acord cu grupul de gândire de tip LGBT. Convingerea că se face rău în numele transgenderismului, în special copiilor, ne va costa. Nu se acceptă nici un fel de divergențe de la linia de partid. Nici o erezie nu poate fi lăsată nepedepsită. […] Copiii sunt împinși spre protocoale de tratament, care nu au evidențiat rezultate pe termen lung în ceea ce privește siguranța și eficacitatea. Ideologia transgender este un crez intolerant, iar dogmele sale cer sacrificarea nu numai a drepturilor de conștiință, ci și a îngrijirii cazurilor disperate de copii și adulți disforici.

Asaltul sodomit asupra Muzeul Țăranului Român Pr. Constantin BĂLĂUCĂ             Ce s-a întâmplat la Muzeul Țăranului Român (MȚR) ne obligă la acordarea unei atenții sporite asupra agendei homosexualiste din România. Reacția ușor ipocrită, „elegantă”, a unora dintre formatorii de opinie …

Patriarhul Bulgariei a luat atitudine, arătând clar că “sub pretextul protejării femeilor si copiilor” (Conventia de la Istanbul are drept titlu combaterea violentei), aceste dispoziții despart noțiunea de gen de sexul biologic, ideologia de gen fiind “străină de limbajul si mentalitatea tării”. La noi insă, tocmai faptul ca a devenit obligatorie prin normativizarea ei – adică aducerea ei in norma juridica – începe sa ne transforme viețile: nu mai avem voie sa spunem ce gândim despre ce credem noi că este genul, nu mai avem voie sa păstrăm cultura si mentalitatea tării, nu mai avem voie să ne împotrivim in absolut niciun fel acestei ideologii pentru că deja sunt instruite si autoritățile publice in sensul sancțiunilor care urmează a ne fi aplicate. Avem cunoștință de toate acestea? Înțelegem implicațiile lor asupra vieților noastre?

Adevarul: Cum a apărut generaţia „fulgi de nea“, tinerii hipersensibili, veşnic nemulţumiţi şi ofensaţi de cele mai banale lucruri Tinerii din ziua de azi sunt hipersensibili şi se simt ofensaţi de cele mai banale lucruri, apoi, prin forţa reţelelor sociale, …

Îmi amintesc că, atunci când activiștii gay au început să ceară „drepturi”, spuneau că „ceea ce fac adulții de bună voie la ei în dormitor nu e treaba nimănui.” Acum însă tot ei cer aprobarea publică a lucrurilor care nu ar fi trebuit să fie treaba nimănui. Iar dacă aprobarea acestor lucruri este un „drept”, urmează, în mod logic, că oricine are o altă părere nu mai are libertatea să-și exprime dezaprobarea. Și astfel, așa-numita „toleranță” devine tirania intoleranței.

Proiectul va începe cu instruirea unui grup de formatori ACCEPT şi CNCD în trei domenii cheie, unul dintre acestea fiind: standarde/ recomandări profesionale şi modele de bune practici pentru prevenirea şi combaterea discriminării la nivel european, în domeniul justiţiei, sănătăţii, educaţiei şi asistenţei sociale. Alt domeniu cheie este contracararea utilizării abuzive a libertăţii religioase pentru a genera intoleranţă la adresa minorităţilor şi pentru a limita alte drepturi ale omului, inclusiv drepturile persoanelor LGBTI. Cel de-al treilea domeniu cheie este reprezentat de drepturile persoanelor transgender, în privinţa recunoaşterii juridice a identităţii de gen şi a asigurării suportului medical în tranziţie.

Dupa cum am relatat anterior, in China se implementeaza, deocamdata experimental, sistemul ratingului cetateanului, prin intermediul noilor tehnologii si mijloace de supraveghere. Vesti noi din China ne arata directia acestui mod experimental de a gestiona si controla cetatenii. Astfel, Sistemul …

Filozof și psiholog de formație, Ariane Bilheran demonstrează, în linia muncii sale aprofundate asupra psihologiei puterii, modul în care perversiunea este întotdeauna un adjuvant al paranoiei în ascensiunea totalitarismului. Autoarea decriptează aici mecanismele perverse ce contribuie la punerea în aplicare a acestei „noi ordini mondiale” prin abuzarea sexuală a copiilor și adolescenților.

DCNEWS: Facebook, cea mai mare modificare în news-feed. Schimbă aproape tot Facebook este pe punctul de a face probabil cea mai mare schimbare realizată vreodată în feed-ul său de știri. Utilizatorii vor vedea mai puţine lucruri cu care nu pot interacţiona. …

De exemplu, școlile publice din toată Canada (și din multe locuri din SUA) încep să implementeze o educație sexuală care este în contradicție directă cu credințele majorității comunităților tradiționale — și guvernele încep să ia la ochi școlile creștine și private, ca refugii indezirabile de gândire și educație disidentă. Și mai rău: Părinții și asistenții maternali creștini sunt „descalificați” în număr tot mai mare de la adopția sau creșterea de copii, din cauza opiniilor lor.

Şi mai puţin amuzaţi ar trebui să fie utilizatorii. Căci mulţi trăiesc în bula reţelelor şi au încetat să se mai informeze dintr-o presă mainstream în care de mult nu mai au încredere. Pare clar că mai ales aceşti oameni sunt ţinta noii legi. Or, aici se ascunde esenţa catastrofală a hotărârii cenzurării reţelelor. Speriate de Brexit, de alegerea lui Trump şi de ascensiunea politică vertiginoasă a populismelor în Europa, precum şi de mefienţa într-o presă favorabilă establishmentului, elita berlineză s-a hotărât să adopte măsuri destinate mai degrabă autoapărarii politice decât combaterii urii.

Pentru postmodernisti, lumea este un camp de batalie Hobbesian al identitatilor de grup. Ei nu comunica unii cu altii pentru ca nu pot – totul este o lupta pentru putere. Ei cred ca pana si logica este parte dintr-un proces prin care institutiile patriarhale ale Vestului continua sa domine si sa-si justifice dominarea. Ei nu cred in dialog. Radacina cuvantului “dialog” este Logos. Inca o data, ei nu cred ca oamenii de buna credinta pot ajunge la un consens prin schimbul de idei. Ei cred ca acest lucru face parte din structura filozofiei si a practicilor culturii dominante. Asa ca motivul pentru care ei nu lasa oamenii cu care nu sunt de acord sa vorbeasca in campusurile studentesti este pentru ca ei nu sunt de acord cu a lasa oamenii sa vorbeasca in general. Vezi, nu face parte din ethos-ul lor.

Toate acestea fac oare parte din teribila ofensivă globală îndreptată împotriva familiei, ofensivă sprijinită din toate direcțiile și consolidată legislativ de către ideologii de serviciu și de către cei interesați de profitul gras care decurge din activități în directă legătură cu aceasta? În optica acestora, mama și tatăl devind nume nepotrivite din punctul de vedere al political correctness (ce idioție …) iar limitările constante ale drepturilor parentale privind educația se traduc inclusiv în afirmarea disprețului legislativului față de părinți, în cazul de față în materie de vaccinare.

Se împlinesc astăzi o sută de ani de la una dintre cele mai mari catastrofe din istoria omenirii: Rusia pravoslavnică devenea prima țară comunistă din lume. Prin prisma efectelor sale devastatoare, evenimentul nu are probabil echivalent decât cu Revoluția franceză și cu Al Treilea Reich. El nu ar fi fost posibil fără implicarea serviciilor secrete și fără o finanțare generoasă a Occidentului.

Proiectul de lege prevede infiintarea unei agentii speciale de stat insarcinata cu misiunea de a promova ideologia LGBT in scoli, spitale, sport, locuri de munca, administratie, mass-media, evenimente publice, familie. Ca si cum nu era de ajuns, proiectul de lege instituie o regula totalitara la modul propriu: regula inversarii sarcinii probei sau a obligatiei probarii (vezi art. 74). Conform acestei reguli, sacrina de a proba intr-un litigiu nu mai tine de acuzator, ci de parat, de acuzat, care trebuie sa demonstreze ca e nevinovat. Cu alte cuvinte, prezumtia de nevinovatie este eliminata, acuzatul trebuind el sa probeze ca acuzele sunt nefondate si nu invers, asa cum a fost si este valabil intr-o ordine de drept normala!

Este ceva fără precedent în ultima vreme. Eu cred că în România, reţeaua de socializare e în mâna ONG-urilor Soros, altfel nu-mi explic incidenţa crescută a cazurilor. Nu cred că există în lume o cenzură mai mare pe acest canal de irigat societatea cu apă de ploaie ideologică. E limpede, România reprezintă un punct nodal, trebuie desfiinţată orice reflecţie critică mai pronunţată asupra tăvălugului totalitar. Suntem importanţi în geostrategia celor care au făcut Primăvara arabă, Colectiv, cei care modifică fin rezultatele alegerilor şamd. Pare că pregătesc ceva de amploare şi nu vor absolut nicio abatere de la proiect, niciun ciot conservator.