VIITOR DE AUR LUMEA NOASTRA ARE! – Lumea lui Hubo, fara oameni si fara cash. A patra revolutie industriala – MITOLOGIE sau RESAPARE A NEOLIBERALISMULUI?

foto: http://www.weforum.org/agenda/2016/01/my-first-davos-by-hubo-the-robot

• Banking News: John Cryan, Deutsche Bank: Banii vor disparea in zece ani

Cash-ul  va deveni istorie intr-un deceniu, din cauza noilor instrumente financiare, inclusiv monede virtuale, spun liderii marilor banci europene la Forumului Economic Mondial. La Davos s-a discutat tocmai despre impactul tehnologiei ca cea mai importanta schimbare a lumii. Schimbare care va lasa piata muncii fara milioane de joburi datorita tehnologiei si robotilor. Dar va lasa si piata financiara fara banii cash!

Inovatiile de ordin tehnologic modifica deja in mod dramatic structura economiilor

Impactul va fi atat de semnificativ incat John Cryan, co-CEO al Deutsche Bank  a prezis ca in zece ani, probabil nu vom mai vedea bani. Sunt “foarte ineficienti”, a adaugat bancherul citat de Euractiv.

“Cash should be dematerialized” a spus Cryan intr-un panel al Forumului, in care a vorbit despre viitorul financiar. Acesta a tinut sa specifice ca si guvernele “ar trebui sa fie interesate de aceste tendinte pentru ca vor contribui la combaterea finantarilor ilegale sau spalarii banilor”.

In acelasi panel, Dan Schulman, CEO al PayPal, a declarat ca “digitizarea se afla in fata noastra”. Chiar daca 85% din tranzaciti sunt inca facute in numerar, “este inevitabil iar acest proces se va intâmpla”. Dar inca “avem un drum lung de parcurs,” a spus seful PayPal, potrivit euractiv.

• Radio Romania Cultural: 25 ianuarie 2016 – Planeta radio. Lumea în care vom trăi‏ – Tehnologia, ”inima” celei de a patra revoluții industriale

Tehnologia, ”inima” celei de a patra revoluții industriale

Numai o economie circulară va conduce la prosperitatea globală – aceasta este una dintre concluziile celei de-a 46 a ediții a Forumului Economic Mondial care s-a desfășuart la Davos, în Elveția, între 20 și 23 ianuarie a.c. și a cărui temă a fost ”Cea de-a patra revolutie industrială”.

O revoluție în care rolul principal revin tehnologiilor ”smart”. Implicit, deci, cercetării și inovării. În plus, așa cum s-a spus la Davos, ”tehnologia trebuie să se afle în centrul eforturilor națiunilor de a se transforma și de a crea un mediu prosper cetățenilor săi”, http://www.weforum.org/agenda/2016/01/2016-a-pivotal-year-for-global-digital-transformation – iar exemplul Australiei este semnificativ: un plan de 1.1 miliarde de dolari de susținere a inovării, cea mai sigură cale de a revigora economia acestei țări.

De ce tema de anul acesta a forumului de la Davos a fost tehnologia, despre ce tehnologii vorbim atunci când ne gândim la cea de-a patra revolutie industrială, de ce 2016 este un an decisiv pentru ”digital”, cum se manifestă impactul tehnologic actual dar și care sunt implicațiile sociale, economice, politice și culturale ale acestei revolutii industriale – iată câteva dintre punctele de discuție din ediția de astăzi a emisiunii Planeta radio. Lumea în care vom trăi, o ediție dedicată Forumului Economic Mondial de la Davos, care a avut, în premieră, și un robo-delegat: Hubo-robotul!

• Economistul:

Corneliu Vlad: Forumul de la Davos consacră Industria 4.0

[…]

Industria 4.0

Sintagma-mantra de pe genericul Forumului 2016, unanim însușită de cei aproape 3.000 de participanți, este A Patra Revoluție Industrială, pe care cel care a lansat-o pentru a o consacra, creatorul Davosului ca eveniment, economistul german Klaus Schwab, a detaliat-o în câteva texte – deja de referință – puse în circulație de surse media de autoritate cum sunt „Foreign Affairs” și Project Syndicate.

De ce „a patra revoluție”? Pentru că, în periodizarea economiștilor, prima revoluție industrială (Industria 1.0) a fost mecanizarea din secolul al XVIII-lea, a doua (Industria 2.0) – producția de masă, la începutul secolului XX, iar a treia (Industria 3.0) a fost e-revoluția de la sfârșitul secolului XX. Plastic vorbind, revoluția 1.0 = mașina cu aburi, 2.0 = electricitatea, banda rulantă de montaj, 3.0 = electronica, robotica și, în sfârșit, 4.0 = numerizarea. Unii, malițioși, susțin că noua sintagmă a fost lansată pentru a eclipsa formula A Treia Revoluție pusă în circulație de economistul american Jeremy Rifkin. Cei mai mulți însă văd în A Patra Revoluție Industrială (în mod logic, de altfel) continuarea celei de a treia asemenea revoluții, numită și numerică, definită prin proliferarea ordinatoarelor și automatizarea arhivării datelor. Dar noul val de transformări diferă de cele precedente prin rapiditatea apariției și difuzării inovațiilor; scăderea costurilor marginale de producție și crearea de platforme care concentrează activitatea, ceea ce duce la randamente de proporții considerabile; impactul de anvergură al acestei a patra revoluții asupra tuturor statelor și în numeroase domenii.

„Uzinele inteligente” vs. clasa mijlocie

Maniera aproape sacerdotală în care inițiatorul Davosului prezintă noua prioritate pe agenda omenirii este pe măsura gravității sfidării: „Printre nenumăratele sfidări cărora lumea la face față astăzi, cea mai copleșitoare este poate modul de gestionare a celei de A Patra Revoluții Industriale, care a început odată cu acest secol. Noile tehnologii și noile abordări fac ca lumile fizică, numerică și biologică să fuzioneze într-o modalitate care va transforma fundamental omenirea. Aria mai mult sau mai puțin pozitivă a acestei transformări va depinde de modul în care vom naviga între riscurile și oportunitățile aflate pe parcurs”.

Risc iminent este pierderea unui imens număr de locuri de muncă în viitorul imediat – aproximativ 20 de milioane, estimează prof. Schwab, ca urmare a apariției „uzinelor inteligente” (smart factories), care vor înlocui masiv forța de muncă umană. Concedierile masive sunt însă o amenințare de moarte pentru însăși existența clasei mijlocii, care este „baza democrației noastre”, după cum avertizează același prof. Schwab. Așadar, perspective nebănuite de progres, dar care vin indisolubil legate de amenințări și provocări, și ele fără precedent.

Ce-ar însemna însă, de fapt, pentru omenire, această Revoluție 4.0? Bunăoară, „în cel mult zece ani cashul va dispărea. Nu e ceva necesar, e teribil de ineficace și de scump”, susține John Cryan, patronul lui Deutsche Bank. „Inteligența artificială, robotica și biotehnologia vor perturba mai profund ca până acum lumea afacerilor”, au mai spus-o mai mulți în dezbateri. „Prețurile la materiile prime vor fi puse la pământ”, a profețit, în anonimat, un mare patron. „Noile investiții petroliere vor cunoaște cea mai puternică scădere din istorie”, a confirmat Fatih Birol, șeful Agenției Internaționale pentru Energie (AIE). „Ne aflăm într-o lume în care nu mai suntem siguri de adevărata valoare a unei acțiuni”, s-a plâns Raghuram Rajan, guvernatorul băncii centrale indiene. „Noua normalitate va fi de acum înainte o lume cu creștere redusă”, a decretat patronul gigantului publicitar WPP, Martin Sorrell.

[…]/ integral la sursa

Napoleon Pop: Noi și Forumul Economic Mondial

[…]

Cred că este bine să începem privind la anvergura evenimentului (inclusiv la cea istorică, pentru care recomand lucrarea „The World Economic Forum. A Partner in Shaping History – The First 40 Years 1971-2010”) din punctul de vedere al participării numerice și al reprezentativității – 2.500 de lideri din domeniul afacerilor, guvernelor, organizațiilor internaționale, societatea civilă, cercetarea academică și media – în cele patru zile (20-23 ianuarie a.c.), sintetizând însăși evoluția spre comprehensivitate în timp a agendei forumului. Trunchiul dezbaterii l-a reprezentat prezentarea făcută de Klaus Schwab, fondatorul și președintele executiv al lui World Economic Forum. Ne rezervăm câteva comentarii asupra dezvoltărilor puse în atenție cu privire la noua revoluție tehnologică, marea majoritate a celorlalte prezentări fiind detalieri ale manifestării și impactului acesteia în cele mai diverse sectoare de activitate umană.

Consider că nu greșim dacă observăm atenția și economia cu care sunt construite frazele, pentru a fi înțeles mesajul transmis și care nu numai că dă de gândit, dar ar trebui să devină o preocupare a noastră în a identifica și promova activ un loc acestei țări în noua competiție care se anunță. Desigur, pentru a atinge un asemenea obiectiv intervențiile de la Davos trebuie nu numai relatate de media, de regulă după o selecție aleatoare, ci și analizate de cei care pretind că se ocupă, am spune pe scurt, de viitorul României.

Caracteristicile noii revoluții industriale care a început să se desfășoare sub ochii noștri, chiar dacă nu știm încă întreaga ei evoluție viitoare, spune Schwab, este pe cale – atenție! – „să ne altereze fundamental modul în care trăim, muncim și ne raportăm unul la altul. Prin anvergură, scop și complexitate, transformările vor depăși orice omenirea a mai experimentat înainte”. Deci, nu folosim sintagma „să schimbe”, ci să altereze, ceea ce înseamnă că noua revoluție are nevoie de „un răspuns integrat și comprehensiv, implicând toate părțile interesate ale entităților globale, de la sectoarele publice și private până la mediul academic și societatea civilă”.

[…]/ integral la sursa

• Siegfried Muresan/ Contributors: Forumul Economic Mondial: 60% din locurile de muncă ale românilor, în pericol să dispară din cauza tehnologizării

Forumul Economic Mondial de la Davos (Elveția), organizat în perioada 20 – 23 ianuarie 2016, la care au participat 40 de șefi de stat și peste 1.500 de oameni de afaceri din întreaga lume, a avut ca temă principală Cea de-a patra revoluție industrială. Liderii economiei globale au dezbătut în cele 4 zile ale forumului oportunitățile și provocările noii revoluții industriale aflată încă la început, dar care își va arăta efectele în următorii 5 – 10 ani. Automobile fără șofer, imprimante care „printează” case de locuit, roboți cu inteligență artificială pe post de asistenți, toate acestea nu sunt desprinse din scenariul unui film SF, ci, estimează specialiștii, vor fi parte din viața noastră în următorii cinci sau zece ani. Iată ce înseamnă A patra revoluție industrială. Gândiți-vă numai ce tehnologie de comunicare foloseam acum 10 ani și ce folosim astăzi și ne vom da seama că viața noastră se va schimba foarte mult în viitorul apropiat. Pentru că tehnologia evoluează atât de rapid trebuie să acționăm cu aceeași rapiditate dacă vrem să fim pregătiți pentru efectele noilor (r)evoluții industriale. Asta a fost și tema care s-a dezbătut zilele trecute la Davos. Cum ne pregătim afacerile de noile schimbări fundamentale? Cum protejăm muncitorii de eventualele efecte ale pieței muncii? Asta s-au întrebat șefii de stat, oamenii de afaceri și reprezentanții societății civile prezenți la Forumul Economic Mondial de la Davos.

Studiu: 65% din copiii care încep acum școala primară vor profesa în bresle inexistente astăzi

A patra revoluție industrială, pe de o parte, va face inutile anumite meserii existente astăzi și va lăsa fără loc de muncă milioane de oameni, dar, pe de cealaltă parte, va duce la apariția unor noi profesii și specializări de care astăzi nici măcar nu am auzit, care, la rândul lor, vor oferi locuri de muncă pentru milioane de persoane. Raportul „Viitorul locurilor de muncă („The future of jobs”, detalii aici )”, publicat de Forumul Economic Mondial și realizat pe baza datelor analizate din 15 mari economii mondiale care acoperă 65% din forța de muncă globală, ne relatează un lucru care ar trebui să ne pună pe gânduri: 65% din copiii care încep acum școala primară vor profesa în bresle inexistente la momentul de față. Deci, dacă vă întrebați copiii ce vor să se facă atunci când vor fi mari, sunt șanse de peste 50% să numească o meserie care nu va mai exista atunci.

Mai devreme, însă, în următorii 5 ani, aflăm din același raport, noile tehnologii vor duce la dispariția a 7,1 milioane de locuri de muncă în cele 15 țări analizate în raport (două treimi dintre acestea fiind în domeniul administrativ și secretariat), dar și la apariția,în aceleași 15 țări, a altor 2 milioane de locuri de muncă (în special în inginerie și IT).

Roboții, principala forță de muncă de mâine

Din aceste date, precum și din altele pe această temă, reies două scenarii care au fost dezbătute și la forumul de la Davos. Primul scenariu, cel optimist, înaintează situația în care A patra revoluție industrială va elimina locurile de muncă manufacturiere și prost plătite sau atribuțiile din cadrul unei meserii care sunt realizate manual, iar oamenii vor avea un loc de muncă mai lejer, dar mai bine plătit, pentru că mașinile vor lucra în locul lor. Scenariul pesimist este cel în care cei bogați se vor îmbogăți și mai mult înlocuind mâna de lucru manufacturieră, care este și costisitoare, cu roboți care nu cer nici salariu, nici zile de concediu, iar majoritatea oamenilor va trece printr-o perioadă dificilă de tranziție la noile reguli de pe piața muncii. Acest scenariu pesimist arată că A patra revoluție industrială va adânci și mai mult inechitatea socială în condițiile în care persoanelor care încă nu dețin nicio aptitudine tehnologică (peste 4 miliarde din populația mondială) le vor fi și mai dificil să-și găsească un loc de muncă bine plătit.

Este rolul nostru, al politicienilor, să fim pregătiți să implementăm acele reforme care vor ajuta oamenii să se adapteze cât mai repede la noile provocări de pe piața muncii și să promovăm politici care să încurajeze mediul privat să aibă răbdare și să se pregătească pentru o piață a muncii în tranziție. Cred că cel mai important este, însă, să sprijinim sistemul educațional care să se reformeze și să pregătească noile generații de tineri pentru provocările de carieră cu care urmează a se confrunta. Și oamenii vor trebui să înțeleagă că nu pot avea aceeași meserie toată viața și să se adapteze la evoluțiile tot mai rapide de pe piața muncii.

[…]/ integral la sursa