REGIONALIZAREA: propuneri, studii, opinii. Istoricul DINU GIURESCU contesta DIVIZAREA TRANSILVANIEI si reinventarea DENUMIRILOR REGIUNILOR ISTORICE (video)

26-05-2013 8 minute Sublinieri

Harta1

Consiliul academic de pe lângă Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației, CONREG, a propus deja schimbarea denumirii actualelor regiuni de dezvoltare, care urmează să primească personalitate juridică peste județe, odată cu reorganizarea administrativ-teritorială a României.

Scoase de o săptămână în dezbatere publică, numele viitoarelor regiuni au primit deja contestații. Cursdeguvernare.ro a întrebat importanți specialiști români din domeniile istoriei și sociologiei ce denumiri ar da ei viitoarelor regiuni ale țării.

Dintre istorici, ne-au răspuns academicianul Dinu Giurescu și profesorul universitar Mihai Retegan, alături de profesorul universitar Vasile Dâncu, sociolog.

Denumirile date de CONREG: două Transilvanii

Harta2CONREG – Harta fluxurilor migrationale intre regiuni

Consiliului Consultativ pentru Regionalizare (CONREG) – grupul academic de pe lângă Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice – a propus alte denumiri pentru actualele 8 regiuni de dezvoltare.

Decupajele de tipul regiunilor de dezvoltare sunt, majoritar, ca și regiunile istorice, structuri culturale cu efecte specifice asupra dezvoltării localităților chiar și după ce se elimină (prin procedee statistice adecvate) efectele apartenenței la anumite județe și condiționările economice județene”, se arată în raportul ”Disparități și fluxuri în fundamentarea social-economică a regionalizării administrative a României”, coordonat de profesorul Dumitru Sandu.

Potrivit raportului CONREG, regiunile de dezvoltare trebuie redenumite astfel:

  • Actuala regiune Nord-Est să se redenumească Nord-Moldova
  • Regiunea Sud-Est – Dunărea de Jos
  • Regiunea Sud – Sud-Muntenia
  • Regiunea Sud-Vest – Oltenia
  • Regiunea Vest – Vest- Banat
  • Regiunea Nord-Vest – Transilvania de Nord-Vest
  • Regiunea Centru – Transilvania Centrală
  • Regiunea București-Ilfov – București.

(Descarcă de AICI studiul ”Disparități și fluxuri în fundamentarea social economică a regionalizării administrative a României”, coordonat de profesorul Dumitru Sandu)

Vasile Dâncu, sociolog: O dificultate – regiunile de dezvoltare nu se circumscriu regiunilor istorice

VasileDancuProfesorul universitar Vasile Dâncu, sociolog, consideră că denumirile viitoarelor regiuni trebuie să țină seama de faptul că locuitorii trebuie să se identifice cu acestea.

Nu este simplu să denumești regiunile, este nevoie inclusiv de o cercetare să-i zicem de <<naming>>. Trebuie un minimum consens sau minime referințe din imaginarul colectiv pentru ca oamenii să se poată identifica cu o regiune, unde numele face parte integrantă din fenomen”, a declarat Vasile Dâncu, pentru cursdeguvernare.ro.

Potrivit sociologului, care face parte din echipa CONREG, dificultatea procesului de ”botezare” a viitoarelor regiuni rezidă în faptul că acestea nu corespund regiunilor istorice.

O dificultate vine din faptul că regiunile de dezvoltare din acest moment nu sunt circumscrise vechilor granițe ale regiunilor istorice”, a spus profesorul.

Astfel, Vasile Dâncu a avansat o variantă de denumire a regiunilor asemănătoare cu cea propusă de CONREG:

  • Regiunea Nord-Vest – Transilvania de Nord-Vest
  • Regiunea Centru – Transilvania Centru
  • Regiunea Vest – Banat
  • Regiunea Sud-Vest – Oltenia
  • Regiunea Sud – Muntenia
  • Regiunea Nord-Est – Moldova de NE
  • Regiunea Sud-Est – Moldova Sud-Dobrogea. ”Am putea ca ceea ce am numit Moldova SUD sa o numim Dunărea de Jos – buzoienii pot spune că nu sunt moldoveni. Daca ar fi să se individualizeze regiunea Dobrogea, atunci ar apărea și Moldova Sud ca regiune distinctă.
  • București-Ilfov – București. ”Firesc ar fi ca aceasta regiune să nu mai fie una distinctă, deoarece Bucureștiul este capitala firească a Munteniei”.

Mihai Retegan, istoric: Regiunea Prut, în loc de Moldova-Nord

ReteganMihaiProf. univ. Mihai Retegan, de la Facultatea de Istorie a Universității București, vine cu o propunere de denumire a viitoarelor regiuni pe baze istoric-geografice, care a mai existat în trecut.

<<Roata>> asta a mai fost o data inventată!”, a glumit profesorul Retegan.

Regionalizarea profesorului Retegan:

  • Regiunea Nord-Vest – ”Someș
  • Regiunea Nord-Est – “Prut
  • Regiunea Sud-Est – “Dunărea
  • Regiunea Sud – “Argeș
  • Regiunea Sud-Vest – “Olt
  • Regiunea Vest – “Timiș
  • Regiunea Centru – “Alba Iulia“.

Acad. Dinu Giurescu: Redenumirea propusă de CONREG este ”un non-sens” și ”chiar dăunătoare”, făcută ”din birou

GiurescuDinuContactat de cursdeguvernare.ro, istoricul Dinu Giurescu, membru titular al Academiei Române și deputat de București, a făcut o analiză critică a hărții propuse de CONREG, răsturnând toate denumirile comisiei academice de pe lângă minister.

Am mai găsit în raportul recent niște mostre de limbaj de lemn care rivalizează 100% cu limbajul de lemn de dinainte de 1989. Sper că discuția asta nu este în van și că se vor ține seama de diferitele propuneri care i se fac și nu va fi numai o simplă formalitate”, a comentat istoricul.

Regionalizarea după acad. Dinu Giurescu

  • Banat-Vest. ”Banat-Vest nu există. Prevalează denumirile istorice, din punctul meu de vedere, ci nu denumirile geografice. Ca atare, dacă spunem Banat-Vest nu are niciun sens. Dacă spunem Banat, e în regulă. Iar denumirea, împreună cu extinderea regiunii respective, se justifică de la sine”.
  • Oltenia. ”Același lucru – are o întindere și o individualitate bine definite și rămâne ca atare denumirea Oltenia”.
  • Muntenia-Sud. ”Eu nu cunosc o Muntenie-Sud. Eu cunosc Muntenia, care se întinde între Carpați și Dunăre. Ca atare, suprimăm Sudul și punem numai regiunea Muntenia”.
  • Dobrogea. ”Regiunea de sud Dunărea de Jos este o denumire academică, ce nu este cunoscută deloc. Cunoștința mea este despre regiunea Dobrogea, pe de-o parte, cu județele Constanța și Tulcea, și despre Dobrogea, ca atare.

Prin urmare, nu are niciun rost să vorbim despre Dunărea de Jos, pentru că Dunărea de Jos este, de fapt, din punct de vedere geografic și european, de la Turnu Severin și până în Deltă. Dunărea Mijlocie este în Serbia și mai ales în Ungaria, iar Dunărea de Sus este în Austria și în Germania. Deci Dunărea de Jos este o denumire artificială.

Ca atare, pentru Constanța-Tulcea propun denumirea de Dobrogea, cunoscută încă din secolul al XIV-lea. Potențialul Portului Constanța este foarte mare și, dacă vor neapărat să avem mai mulți locuitori, putem adăuga două județe, Galați și Brăila, pentru simplul motiv că sunt importante cele două porturi, pentru că sunt pe Dunărea maritimă, ci nicidecum din alt punct de vedere.

Ca atare, actuala regiune Dunărea de Jos, care cuprinde Vrancea, Galați, Buzău, Brăila, Tulcea și Constanța, este un non-sens. Categoric non-sens. Cel mult putem să anexăm județele Galați și Brăila la Tulcea și Constanța, pentru a forma regiunea Dobrogea”.

  • Moldova. ”Moldova de Nord?! Dar care e Moldova de Sud? Ce e aia Moldova de Nord? Ori spunem Bucovina și atunci formăm din Botoșani și Suceava o micro-regiune, care se poate, conform nomenclatorului votat de Comisia Europeană, sau lăsăm regiunea Moldova între Carpați și Prut, anexând, însă, județul Vrancea, fiindcă Vrancea are legătură cu Bacău, cu Buzău, dar nu are niciun fel de legătură cu județele Tulcea și Constanța.

Cu alte cuvinte, județul Vrancea, dacă te duci acolo și cunoști cât de puțin cu ce se ocupă oamenii, veți vedea imediat că legătura cu Buzău și cu Bacău este indisolubilă. De aceea, propun pentru Regiunea Moldova, ci nu Moldova de Nord – să includă și județul Vrancea”.

  • Muntenia. ”Propun ca regiunea Muntenia să includă județul Buzău”.
  • Transilvania. ”Cel mai grav mi se pare divizarea Transilvaniei în două: Transilvania Centrală și Transilvania de Nord-Vest. Asta este iarăși o construcție teoretică, făcută din birou. Transilvania are individualitatea ei încă din veacul al XIII-lea, de când forma un voievodat în cadrul Regatului Maghiar. Și cuprinde, afară de ce este desenat acum prin Centru, și județele Cluj și Bistrița- Năsăud, cel puțin, poate și Sălaj.

Așa încât sunt pentru menținerea unității teritoriale a Transilvaniei, așa cum s-a format ea istoricește și care are sens și pentru populația românească și pentru celelalte comunități etnice. Divizarea asta în două și să-mi spui mie în argumentare că progresăm mai mult așa și că nu are importanță îndinderea teritorială, ci are importanță divizarea asta artificială găsesc că este nu numai un non-sens, ci este chiar dăunătoare și mă întreb ce e în mintea celui care propune împărțirea ariei Transilvaniei în două.

Ca atare, propunerea mea este să rămână județele Alba, Sibiu, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Bistrița-Năsăud, Cluj și poate și Sălaj. Și atunci vom avea, într-adevăr, Transilvania, marea regiune în cadrul României.

Iar Maramureș, Satu Mare și Bihor formează regiunile din afara Transilvaniei, care sunt expres menționate sub o altă formă în Hotărârea de Unire de la Alba Iulia și care sunt menționate și în documentele maghiare sub denumirea de Partium, adică județele din parte, din afara Transilvaniei propriu-zise și care, pe un fundament istoric, dar și pe un fundament local, pot să formeze o altă regiune – Maramureș-Bihor.

Actuala împărțire artificială în două a Transilvaniei nu e numai un non-sens, dar este contraproductivă și nu are niciun fel de justificare, nici economică și nici juridică”.

regionalizarea-va-rupe-transilvania-in-doua-dobrogea-dispare-208572

Regionalizarea va rupe Transilvania în două, iar Dobrogea va dispărea – cel puţin asta reiese din primul raport oficial în legătura cu regionalizarea României, care a fost publicat în această săptămână. Studiul de 54 de pagini a fost realizat de Consiliul pentru Regionalizare (CONREG) şi comentat în ediţia de duminică a emisiunii Punctul de întâlnire, de la Antena 3.

Acest proces va fi consfintit în primul rând prin referendumul ce va fi organizat în luna noiembrie, pentru revizuirea Constituţiei.

În documentul amintit, pe baza căruia Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice va trece la regionalizarea ţării, sunt câteva afirmaţii şi concluzii cel puţin controversate. Printre ele, ruperea în două regiuni a Transilvaniei – Centrala şi de Nord-Vest – sau dispariţia Dobrogei, ca denumire şi formă administrativă istorică.

O diferenţă importantă între actualele regiuni de dezvoltare şi cele viitoare este că acestea din urmă vor avea personalitate juridică, fapt care ar putea aduce nu doar consecinţe benefice în privinţa fondurilor europene, dar şi o posibilă dezbatere viitoare legată de lărgirea autonomiei locale, cu limite ce azi ar putea fi greu de acceptat.

  • Regiuni istorice: Transilvania, Banat, Crişana, Maramureş, Oltenia, Muntenia, Dobrogea
  • Regiuni actuale de dezvoltare: 1. Nord-Est, 2. Sud-Est, 3. Dus, 4. Sud-Vest, 5. Vest, 6. Nord-Vest, 7. Centru, 8. Bucureşti-Ilfov
  • Regiuni viitoare de dezvoltare: Transilvania centrală, Transilvania de Nord-Vest, Dunărea de Jos, Banat Vest, Oltenia, Muntenia Sud

Iată câteva extrase din raportul CONREG, prezentate de Radu Tudor pe blogul său:

  • Transilvania – dezvoltarea, mai relevanta decit “regiunea istorica in sine”

“Transilvania, ca regiune istorică, este extrem de eterogenă. În consecinţă, regiunile de dezvoltare care subdivid Transilvania (în sensul restrâns sau larg al termenului) – Transilvania Centrală sau cea Nord-Vestică – sunt matrice pentru dezvoltare de mai mare relevanţă decât regiunea istorică în sine”.

  • Regiunea geo-culturala Dunarea de Jos

A construi regiuni administrative care să urmează conturul acestor regiuni istorice are multiple dezavantaje: costurile administraţiei regionale ar fi foarte mari pentru că s-ar împărţi la un număr mic de locuitori; judeţe învecinate care efectiv gravitează către unul dintre cele două centre judeţene puternice – Timiş şi Constanţa – ar rămâne în afara regiunii funcţionale de care aparţin natural (cazul Hunedoarei şi al Aradului orientate, spre Timiş, sunt exemplare în acest sens; în sud-est, Tulcea este legată nu numai de Constanţa ci şi de Galaţi, iar Brăila gravitează nu numai în sfera economică a Galaţiului ci şi a Constanţei). Ceea ce se realizează prin integrarea regiunilor istorice mici în regiuni mai largi (Dobrogea în Sud-Est şi Banat în Vest) este o sporire a ariei funcţionale pe care regiunile administrative/de dezvoltare o acoperă în mod tradiţional, cu preţul unei reduceri a omogenităţii lor culturale. În Sud-Est, în fapt, nu se produce atât o reducere a omogenităţii culturale ci conformarea la o altă regiune tradiţională, diferită de Moldova, respectiv, suprapunerea regiunii de dezvoltare (administrative) peste regiune geo-culturală a Dunării de Jos. Este adevărat că acesta din urmă este mai puţin populară decât Moldova dar este cu profil tradiţional bine constituit.

  • Argumente in favoarea disparitiei Dobrogei ca denumire si forma administrativa istorica

Principalul factor de eterogenitate în Dobrogea sau, în varianta extinsă la regiunea Dunărea de Jos (Sud-Est) este decalajul de dezvoltare dintre Constanţa şi Tulcea. Scenariile de decupaj teritorial care vizează o regiune de excepţie formată numai din Constanţa şi Tulcea nu pot fi susţinute cu argumente ştiinţifice. Simpla unitate culturală dintre cele două judeţe dobrogene nu este suficientă pentru a genera efecte de dezvoltare locală semnificative. Extinderea regională cu includerea altor patru judeţe apropiate duce la conformarea regiunii pe o arie culturală – cea a Dunării de Jos – care are un impact semnificativ asupra dezvoltării locale. (…) Atât Banatul cât şi Dobrogea sunt două regiuni istorice cu profil cultural bine determinat. Ambele, însă, sunt extrem de eterogene sub aspectul dezvoltării social-economice interne. Eterogenitatea şi dimensiunea demografică redusă duc la ideea ca este de preferat o formulă de regionalizare care le incorporează în arii învecinate mai largi”.

Istoricul şi academicianul Dinu C. Giurescu a comentat la “Punctul de întâlnire” studiul privind regionalizarea României:

/p>

Un studiu sociologic realizat pentru ministerul condus de Liviu Dragnea, în scopul regionalizării, argumentează împotriva zonelor omogene din punct de vedere religios. Potrivit informaţiilor date publicităţii, elaborarea proiectului de regionalizare avansează greu, deşi s-au sistematizat totuşi mai multe informaţii relevante în cadrul unui grup de experţi care lucrează sub coordonarea profesorului Dumitru Sandu. E cu putinţă o bază ştiinţifică pentru regionalizare, sau ştiinţa este doar un alibi pentru o soluţie politică dinainte stabilită?

Aceasta este o întrebare cât se poate de serioasă. Autorii studiului sunt cât se poate de încrezători în valabilitatea ştiinţifică a datelor pe care le-au adunat, dar ei au semnalat faptul că delimitarea regiunilor după criterii obiectiv ştiinţifice nu poate asigura automat succesul. “Vor conta foarte mult şi regulile de joc, respectiv instituţiile şi competenţele jucătorilor, socializarea lor în respectarea regulilor şi în gândirea regională” (“Disparităţi şi fluxuri în fundamentarea social-economică a regionalizării administrative a României”, aprilie 2013)

În orice caz, studiul acesta, care ar putea avea antecedente de cercetare mai vechi abia acum mobilizate în cadrul unui proiect politic, pune în evidenţă anumite aspecte măsurabile care ar trebui luate în considerare. Printre acestea figurează şi “capitalul relaţional al populaţiei”, ceea ce în alţi termeni s-ar putea defini prin relaţii de încredere şi cooperare.

Potrivit datelor analizate, localităţile cu diversitate religioasă mai mare sunt mai dezvoltate decât altele de unde se trage concluzia că diversitatea religioasă favorizează cooperarea. Autorii studiului recunosc că nu au putut “lua în consideraţie impactul sentimentelor identitare (etnice, religioase, comunitare, regionale etc)”, dar că au evaluat potenţialul localităţilor în care pe lângă români ortodocşi locuiesc şi persoane de alte confesiuni şi că au constatat că acestea sunt mai apte pentru dezvoltare decât localităţile compact ortodoxe. De aici autorii trag concluzia că diversitatea este un factor favorizant.

Întrebarea pe care studiul o ocoleşte pur şi simplu este dacă localităţile în care majoritatea este predominant protestantă sau catolică suferă de acelaşi imobilism. Adică dacă e valabilă şi reciproca. Iată aşadar o scăpare gravă, căci ea este legată de fapt de cea mai sensibilă temă a regionalizării. Ce se va întâmpla cu zonele secuieşti? Vor fi ele divizate şi distribuite către alte zone pentru “creşterea diversităţii”?

Nu ştim încă nimic precis, dar reprezentanţii UDMR sunt tot mai critici şi mai reticenţi faţă de ceea ce se pune la cale. De fapt, pe măsură ce trece timpul, tot mai mulţi maghiari cer ca procesul de regionalizare să fie stopat. Cauza acestor declaraţii este temerea lor că guvernul ca folosi studii pretins ştiinţifice fie ca să păstreze regiunile actuale, fie ca să divizeze şi mai mult comunitatea maghiară.

*


Categorii

1. DIVERSE, Destramare teritoriala? (Regionalizare, autonomie), DINU C. GIURESCU, Video

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

13 Commentarii la “REGIONALIZAREA: propuneri, studii, opinii. Istoricul DINU GIURESCU contesta DIVIZAREA TRANSILVANIEI si reinventarea DENUMIRILOR REGIUNILOR ISTORICE (video)

  1. M-am abţinut un timp să comentez pe tema asta, dar totuşi prea se exagerează cu Transilvania.. care totuşi este configurată teritorial în cadrul aceluiaşi perimetru.

    Nu aceeaşi este situaţia Moldovei, căreia i se rupe sudul, cu Vrancea şi Galaţiul trecând la Constanţa, un nou rapt teritorial în toată regula. O să rămână din Moldova noastră doar Neamţul şi o fărâma de Bucovină, cu o urmă de Iaşi. Sunt probabil subiectiv, dar am considerat mereu Moldova inima României, motiv şi pentru care a fost mereu ruptă în bucăţi. Din punct de vedere geostrategic, cine are control în moldova controlează ţara. Este valabilă teza inclusiv dpdv al bazinului electoral. Dpdv spiritual-identitar şi duhovnicesc probabil nu există păreri contrare.
    Sper să nu se înţeleagă greşit, căci iubesc cu foc tot ce înseamnă român şi nu pot fi moldovean decât prin prisma bogăţiei culturale a celorlalte regiuni istorice.

    Dar dacă e să se facă scandal, păi să se facă pe tema asta a Moldovei, care săraca rămâne în 3 piuneze, şi alea şistuite până la pustiire. Iertaţi! Doamne, ajută!

  2. Cred ca in momentul de fata trebuie acordata in principal atentie ca regionalizarea sa nu se faca pe criterii etnice, in special Transilvania sau alte zone din tara care se afla intr-o situatie similara. Restul disputelor ar trebuie sa treaca in plan secundar.

    Important este ca romanii ortodocsi sa fie majoritar. Discutiile de genul; care regiune a dat mai multi oameni de cultura sau care e mai spirituala mi se par ridicole. Astfel de discutii nu fac decat sa ii invrajbeasca pe romani intre ei unora sa le gadile orgoliul iar pe altii sa-i irite.

    Sa fim seriosi fiecare regiunie a avut personalitatile ei, fie ca vorbim de oameni de cultura, fie ca vorbim de oameni cu un rol important in spiritualitatea ortodoxa.

  3. Mai înainte de întrebarea: cum să se facă regionalizarea, tb să luăm aminte, că aceasta se face în onoarea zeului ban. Adicătelea tb să ne regionalizăm, ca să putem primi mai mulţi bani de la tanti Europa.
    Deci strămoşii noştri au luptat secole de-a rândul pt ca să fim uniţi, iar noi acum trăim în cadrul a 4 state diferite (România, Moldova, Ucraina, Bulgaria) şi ne mai gândim ca să fărâmiţăm şi ceea ce mai avem la un loc!! Mare prostie!!! Oare o vom face chiar cu mânuţa noastră? Tare sper că românul se va deştepta şi va vota masiv NU la referendumul pt constituţie şi regionalizare (dacă va fi vreunul). Aşa să ne ajute Dumnezeu.

  4. Regionalizarea: una din cele mai mari tîmpenii ce zbenguie prin unele scăfîrlii țuguiate și neroade. Am impresia că unii nu știu să numere peste 30, ne avînd atîtea degete sau gîndit să împartă țara în regiuni mai puține. Eu știu de un trib din jungla Amazonului, trib unde oamenii știau să numere doar pînă la 5, adică cîte degete avea la o mînă. Recunosc, ăștia de la noi știu să numere un pic mai mult, altfel împărțea România în 3 regiuni.

  5. @ vio:

    Fara injuraturi, daca vreti sa postati aici!

  6. http://www.ziuaveche.ro/actualitate-interna/politica-interna/pregateste-usl-autonomia-maghiarilor-ce-va-fi-bagat-in-constitutie-170119.html

    USL pregăteşte autonomia maghiarilor? Noua Constituţie va include pentru prima dată noţiunea de “comunităţi locale”, cu drepturi extinse.

  7. Cel mai bine ar fi un vot NU majoritar la referendumul pt Constitutie(si regionalizare). De fapt, e singura sansa…

  8. Domnilor! Constituția e cam proastă,dar nu o prostiți mai rău!

  9. Pingback: Istoricul Petre Turlea: REGIONALIZAREA - INCEPUTUL DISOLUTIEI STATULUI NATIONAL UNITAR. "Kosovo va fi un precedent pentru Transilvania" - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  10. Pingback: REGIONALIZAREA: Kelemen Hunor ameninta cu PROTESTE STRADALE, Ponta primeste "EXPERTIZA GERMANA". Care-i interesul Germaniei in chestiune? - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  11. Pingback: Academicianul Dinu C. Giurescu: Încotro ne îndreptăm, Doamne? Semnalul de alarma al decanului de varsta al Parlamentului: MERGEM CATRE DESTRAMAREA STATULUI SI A NATIUNII - Recomandari
  12. Pingback: MIZELE SECRETE ALE REGIONALIZARII. De la statul natiune la statele regiuni - Recomandari
  13. Pingback: Istoricul Dinu C. Giurescu despre starea Romaniei. “SUNTEM O NATIE INVRAJBITA, SARACITA, PREGATITA PENTRU LUPTA DE CLASA” [video] - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare