RESURECTIA NEONAZISMULUI IN GERMANIA?/ Grecia: radicalii de la SYRIZA tot mai aproape de guvernare

16-12-2014 4 minute Sublinieri

germ

miscarile xenofobe din Germania nu se mai reduc doar la capetele rase si tatuatii neonazi

Devenită în ultimii ani principala destinație a imigrației în Europa, Germania este foarte îngrijorată de ascensiunea unui val populist odată cu intensificarea în ultimele săptămâni a manifestațiilor ostile străinilor, în centrul cărora se află mișcările extremiste, în special neonaziștii.

Aceste manifestații din mai multe orașe din țară sunt organizate sau susținute de diverse mișcări de extremă dreaptă sau neonaziste, inclusiv partidul anti-euro Alternativa pentru Germania (AfD), recent creat și care a virat spre idei xenofobe.

Emblematic pentru această mișcare populistă, un grup numit “Europenii patrioți împotriva islamizării Occidentului” (PEGIDA), lansat în octombrie, se află în ascensiune. De câteva săptămâni, grupul organizează “Manifestațiile de luni”, după modelul celor care au zguduit regimul comunist din fosta Germania de Est până la căderea Zidului Berlinului, în urmă cu 25 de ani. Membrii săi merg până la reluarea sloganului de atunci: “Noi suntem poporul”.

La Düsseldorf (vest), Würzburg (sud), Rostock (nord), Bochum (vest), Munchen (sud), adunările, reunind până la câteva sute de persoane, s-au răspândit rapid. Luni, PEGIDA a reunit 10.000 de persoane la Dresda, capitala Saxoniei, un land din fosta Germanie de Est care se confruntă cu dificultăți economice și sociale, amintește și AFP. În alte zone ale Germaniei, mișcarea „Huligani împoriva salafiștilor” (HoGeSa), care reunește extremiști de dreapta, este tot mai populară și profită de sentimentele anti-imigrație care mocnesc în societatea gemană. Autoritățile promit să ancheteze mișcarea HoGeSa.

În Bavaria, un adăpost pentru refugiați a ars, cel mai probabil, incendiat de o mână criminal, tocmai când se încheia, mai la nord, în Koln, întâlnirea miniștrilor de Interne din landurile germane dedicate tocmai acensiunii extremiștilor. Atacul este doar o altă dovadă că Germania are de înfruntat un risc sporit din partea extremei drepte, comentează DW.

Toate aceste mișcări încearcă “să mobilizeze un resentiment, să desemneze un inamic”, a afirmat Hajo Funke, profesor de științe politice la Universitatea Liberă din Berlin, citat de France Presse. “Aceasta devine periculos când se transformă în atac disprețuitor” și favorizează “stimularea instinctelor de masă”, a avertizat el.

De fapt, aceste manifestații au loc în contextul unei imigrații masive spre Germania. La începutul lunii decembrie, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a indicat că Germania, percepută ca o insulă de prosperitate, a devenit în 2012 principala destinație pentru imigrare din Europa, primind în anul respectiv 400.000 de persoane.

Germania a devenit de asemenea prima destinație a solicitanților de azil în Europa și, de aceea, structurile de primire sunt ocupate la maxim. Circa 200.000 au depus cerere de azil, mulți sosiți din țări măturate de războaie.

Pentru moment, miniștrii de Interne germane promit un răspuns comun acestor mișcări xenophobe și islamofobe tot mai îndrăznețe. Analiștii atrag atenția însă că mesajul anti-imigrație a început deja să prindă în anumite structuri sociale. „Nu le vom permite să folosească spinoasele probleme ale refugiaților și azilanților drept mijloace pentru obiectivele lor”, a dat asigurări Thomas de Maiziere, ministrul german de Interne.

În Germania, stâlpul de rezistenţă al zonei euro, cancelarul Angela Merkel s-a văzut nevoită să-şi atace cu ferocitate partenerul de guvernare pentru că acesta s-a aliat cu moştenitorul partidului comunist est-german într-un guvern local.

În Grecia saturată cu austeritate, premierul Samaras îşi sacrifică propriul guvern pentru a neutraliza stânga radicală, iar în Italia premierul Renzi a ajuns să-şi apere reformele de atacuri din propriul partid. Norii unei furtuni politice încep să întunece cerul zonei euro.

Partidele populiste ameninţă ordinea politică şi în Marea Britanie, Fran­ţa şi Spania, economii mari din Uniunea Europeană.

Căderea cu 3% cu care acţiunile din zona euro au terminat şedin­ţa de tranzacţionare de vineri ar putea fi un semn din partea pie­ţe­lor că îşi pierd încrederea în stabilitatea politică din economiile stagnante sau în recesiune din zona euro, scrie pentru CNBC Michael Ivanovitch, preşedintele companiei ame­ricane de cercetare economică MSI Global. „N-a mai rămas un singur port mai sigur în această regiune cu probleme“, a avertizat el. Ivanovitch a fost economist de top la OCDE şi la Rezerva Federală americană.

Stabilitatea politică din Germania se destramă, iar cea mai mare economie europeană se îndreaptă spre centrul furtunii politice.

Merkel a descris drept „declaraţie de faliment“ decizia social-democraţilor, un partener din coaliţia de guvernare, de a se alia cu Partidul de Stânga şi cu Verzii la guvernarea Turingiei. Alianţa creştin-democrată a lui Merkel îi acuză pe social-democraţi şi pe verzi că le trădează pe victimele dictaturii comuniste est-germane.

Tir de acuzaţii peste Rin

Membrii actualei coaliţii aflate la guvernare la Berlin nu se înţeleg în legătură cu politicile economice care ar trebui aplicate în zona euro şi cu sancţiunile cu care statele occidentale pedepsesc Rusia pentru destabilizarea Ucrainei.

De asemenea, se deteriorează vechea relaţie Berlin-Paris care cândva era motorul integrării europene. Au devenit ceva obişnuit salve de acuzaţii şi insulte lansate de ambele părţi peste Rin. Ţinta lor sunt personaje aflate sus pe scara politică.

Pe acest front situaţia se va înrăutăţi, probabil, deoarece guvernul francez, cu popularitarea în cădere liberă, este presat de forţe politice de stânga şi de dreapta să introducă politici economice şi pe afaceri externe mai hotărâte. Aceste forţe văd în Germania un dictator care impune asupra Europei propria reţetă economică, bazată pe austeritate.

Stânga franceză este dezorganizată, dar partidele de dreapta se regrupează în jurul unei agende naţionaliste dictate în mare parte de formaţiunea de extremă dreapta Frontul Naţional.

Trei paşi până la haos

În Grecia, epicentrul crizei datoriilor, o alianţă radicală de stânga, Syriza, pare să fi căpătat suficientă forţă politică pentru a complica durerosul proces de ajustare prin care trece economia prin atacuri susţi­nute contra austerităţii. De miercuri începe procesul de alegere în parlamentul elen a preşedintelui ţării, o funcţie onorifică, dar care de această dată are ca miză încrederea în premierul Antonis Samaras şi stabilitatea politică, scrie The Wall Street Journal. Samaras a cerut parlamentului să mute mai devreme, pe 17 decembrie, aceste alegeri şi are nevoie de 180 de voturi din totalul de 300 pentru candidatul său preferat în a treia rundă, iar pentru aceasta trebuie să atragă sprijinul a 25 de parlamentari independenţi, de a căror alianţă nu este sigur.

Constituţia prevede că dacă după trei runde de vot nu se ajunge la un compromis, să se organizeze alegeri parlamentare anticipate. Formaţiunea Syriza, care a promis că pune în revers reformele dureroase implementate prin programele de bailout internaţionale şi că va forţa creditorii să suporte pierderi mai mari cu datoriile greceşti, conduce în sondajele de popularitate politică.

„O frenezie a terorii“

Decizia lui Samaras ca parlamentarii eleni să voteze mai devreme în alegeri care-i ameninţă guvernul pare să fie un gest disperat de a neutraliza Syriza. Samaras a avertizat că ţara riscă întoarcerea „catastrofală“ în adâncurile crizei datoriilor dacă guvernul cade.

„O frenezie a terorii declanşate de premier este spasmul final de dinaintea sfârşitului“, a afirmat liderul Syriza Alexis Tsipras. Criza politică vine în condiţiile în care se apropie noi negocieri cu FMI pentru ieşirea ţării din programul internaţional de bailout. Creditorii Greciei nu sunt încântaţi de lăsarea prematură în libertate a Greciei. Samaras pare să spere că alegătorii îi vor readuce la putere partidul nepopular pentru a evita haosul pe care l-ar putea provoca Syriza prin negocierile cu FMI.

În Italia, premierul Matteo Renzi a cerut la sfârşitul săptămânii trecute partidului său să strângă rândurile în jurul măsurilor cu care a promis că va reanima a treia economie ca mărime din zona euro după ani de recesiune, scrie EurActiv. Renzi, care a ajuns la conducerea guvernului printr-o „lovitură de palat“, a mizat o bună parte din credibilitatea sa politică pe o serie de reforme pentru reducerea şomajului, consolidarea justiţiei şi eficientizarea administraţiei, dar se confruntă cu opoziţie din propriul partid – Partidul Democrat. Deptatul democrat Giuseppe Civati a avertizat că dacă Renzi insistă cu planul de a relaxa restricţiile privind concedierea angajaţilor, un alt partid se va forma la stânga spectrului politic. Roma este presată de Comisia Europeană să implementeze reforme structurale. Economia italiană s-a contractat cu 9% din 2008.


Categorii

1. DIVERSE, Germania, Grecia

Etichete (taguri)

, , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

5 Commentarii la “RESURECTIA NEONAZISMULUI IN GERMANIA?/ Grecia: radicalii de la SYRIZA tot mai aproape de guvernare

  1. Am spus odata ca vine marele comunism si ma refer la Noua Ordine Mondiala.Comunism sau totalitarism.Nu prea cred ca vine neonazosmul pentru ca evreii, victimele holocaustului, au fost reabilitati.Poate sa fie un neonazism de fatada adica sa zica in continuare evreii ca sunt oprimati.Problema este ca ei , tocmai prin Noua Ordine Mondiala vor subjuga toata omenirea.

  2. Trăim evenimente apocaliptice şi mulţi încă nu realizează acest lucru.
    Încep să se contureze tot mai clar evenimentele profeţite de părinţi.

    Aflăm ştiri din ce în ce mai neaşteptate şi parcă nici timpul nu mai are răbdare sau mai degrabă nefârtatul… Trebuie să fim cu mare băgare de seamă la alegerile de mâine din Grecia, presimt că ceva se coace acolo.
    Referitor la neonazişti, am dat peste o profeţie interesantă a Cuviosului Paisie Aghioritul care spunea că în Italia va apărea un nou Mussolini şi în Germania un nou Hitler, iar Comunitatea Europeană se va dizolva. http://vestitorul.blogspot.ro/2009/10/u-e-se-va-dizolva-in-italia-va-aparea.html

  3. “…Căderea cu 3% cu care acţiunile din zona euro au terminat şedin­ţa de tranzacţionare de vineri….
    Stabilitatea politică din Germania se destramă, iar cea mai mare economie europeană se îndreaptă spre centrul furtunii politice…..
    Membrii actualei coaliţii aflate la guvernare la Berlin nu se înţeleg în legătură cu politicile economice care ar trebui aplicate în zona euro şi cu sancţiunile cu care statele occidentale pedepsesc Rusia pentru destabilizarea Ucrainei….”
    Acestea cred ca sunt scantei care au declansat “efectul bumerang” ce vine de la sanctiunile economice impuse Rusiei.
    Mai este si reactia poporului german la controlul asupra deciziilor sale democratice exercitat prin intermediul strainilor(turcii veniti dupa al 2-lea razboi, emigranti din toata lumea dar mai ales musulmani ca sa se adauge turcilor).

  4. Ieri (9 dec.), Samaras l-a nominalizat pentru funcţia de şef al statului pe Stavros Dimas, fost comisar european, în vârstă de 73 de ani.

    Programat iniţial să se desfăşoare anul viitor, primul tur al alegerii de către Parlament a succesorului actualului şef al statului, Karolos Papoulias, va avea loc în data de 17 decembrie. Având în vedere numărul de mandate care susţin coaliţia la putere, este aproape imposibilă alegerea preşedintelui în primul sau al doilea tur al acestui sufragiu indirect, care necesită o majoritate calificată de două treimi. Drept urmare, al treilea tur este foarte probabil. Acesta din urmă trebuie să întrunească votul favorabil a trei cincimi din Parlament, scor pe care majoritatea nu l-a putut obţine la niciun scrutin recent.

    Dacă nu va fi ales un preşedinte al ţării după cel de-al treilea tur de scrutin, Parlamentul va fi dizolvat în termen de zece zile şi vor fi organizate alegeri anticipate.

    Decizia guvernului privind alegerile anticipate i-a luat prin suprindere pe investitori, ceea ce a dus la scăderi semnificative ale acţiunilor de pe piaţa elenă. https://ro.stiri.yahoo.com/alegeri-preziden-iale-anticipate-n-grecia-ac-iunile-220000045.html

  5. Interesant! Ucraina nu prea mai este, Rusia slăbește vertiginos, iar acum scârțâie și UE, prin Germania, Italia, Grecia, Franța… Turcia își vede de-ale ei neinteresându-se de părerea altora, SUA continuă cu datoria istorică și absolut nefezabilă care poate exploda în orice moment, dacă așa poftește FEDul. O iarnă extrem de grea cred că ar fi cireașa de pe tort.

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare