SUA – inca o rezolutie controversata. ARME SI PROPAGANDA AMERICANE PENTRU UCRAINA. In schimb, statutul de “aliat major NATO” REFUZAT MOLDOVEI/ Rusia: rubla se DEPRECIAZA accelerat/ Criza luarii de ostatici de la SYNDEY/ Erdogan SFIDEAZA din nou UE

• Adevarul: Forma finală a rezoluţiei Congresului SUA, sprijin pentru Ucraina, fără statut de aliat

Legea a fost adoptată joi în mod succesiv de Senat şi Camera Reprezentanţilor, cu unanimitate de voturi, însă o ultimă trecere prin Senat era încă necesară din raţiuni de procedură parlamentară, lucru realizat în seara zilei de sâmbătă, în unanimitate. Forma finală prevede că: ”Nimic din prezentul document sau vreun amendament al acestuia nu va putea fi considerat ca fiind o autorizaţie pentru utilizarea forţei militare”. Din proiectul de lege a fost eliminat în ultimul moment paragraful prin care Ucraina, Georgia şi Moldova ar fi primit statutul de aliaţi non-NATO ai Statelor Unite.

Decizia lui Obama

Preşedintele Barack Obama trebuie fie să promulge această lege, fie să-i opună dreptul său de veto. Deocamdată, Casa Albă nu şi-a dezvăluit intenţiile, chiar dacă preşedintele american a calificat recent drept “contraproductivă” impunerea de sancţiuni americane suplimentare fără o coordonare cu UE.

Chiar dacă legea îi lasă preşedintelui ultima decizie în ceea ce priveşte trimiterea de astfel de arme Ucrainei, aleşii americani intenţionează să exercite presiuni politice maxime asupra lui Obama pentru ca acesta să dea curs cererii de arme formulate de Kiev. În acest scop, ei au autorizat ajutoare de 350 de milioane de dolari, acordaţi în decurs de trei ani.

Sancţiuni pentru Rusia

Noua lege votată de Congres îi cere printre altele preşedintelui american să impună sancţiuni sporite împotriva unor entităţi din sectorul rus al apărării (fabricanţi sau comercianţi de arme), care transferă echipamente de apărare în Siria, Ucraina, Georgia sau Republica Moldova şi care participă, potrivit congresmenilor americani, la alimentarea instabilităţii în aceste ţări. Este vizată societatea publică rusă Rosoboronexport. În sectorul energetic, legea autorizează sancţiuni în special împotriva gigantului rus Gazprom, în cazul în care acesta va reduce livrările de gaz către Ucraina sau alţi membri ai NATO. Măsurile de retorsiune includ o serie întreagă de sancţiuni financiare, bancare, comerciale sau de excluziune de pe teritoriul american, îndreptate împotriva entităţilor ruse vizate sau a celor care stabilesc tranzacţii cu ele.

Sprijin pentru Ucraina

Documentul adoptat de Congresul SUA prevede că: ”Statele Unite trebuie să sprijine în continuare Guvernul Ucrainei în restabilirea suveranităţii şi integritatii sale teritoriale şi să descurajeze Guvernul Federaţiei Ruse de a destabiliza şi invada Ucraina şi alte ţări independente din Europa Centrala şi de Est, Caucaz şi Asia Centrală.”

Noua lege prevede şi un efort pentru contracararea propagandei ruse: ”Nu mai târziu de 90 de zile de la adoptarea acestei legi, preşedintele Consiliului Audiovizualului va prezenta Congresului un plan, inclusiv o estimare de cost pentru promovarea/dezvoltarea substanţială şi imediată şi menţinerea până la sfârşitul anului fiscal 2017 a cantităţii de difuzare a informaţiilor în limba rusă, în ţările din fosta Uniune Sovietică, finanţată de Statele Unite pentru a contracara propaganda Federaţiei Ruse”. De asemenea este cerută: ”prioritizarea difuzării în Ucraina, Georgia şi Moldova a emisiunilor Vocea Americii şi Radio Free Europe/Radio Liberty”.

Sprijin pentru democraţie în Rusia

Legea adoptată de Congres stabileşte că trebuie întreprinse măsuri pentru a sprijini democraţia în Federaţia Rusă. În acest sunt prevăzute acţiuni pentru: (1) îmbunătăţirea guvernării democratice, transparenţă, responsabilitate, statul de drept, precum şi eforturile anti-corupţie în Federaţia Rusă; (2) consolidarea instituţiilor democratice şi politice şi a organizaţiilor societăţii civile în Federaţia Rusă; (3) extinderea accesului necenzurat la Internet în Federaţia Rusă; (4) extinderea accesul liber şi nerestricţionat la mass-media independentă de toate tipurile în Federaţia Rusă.

• Romania Libera: Moldova, caz-test al politicii europene în Est

Administrația americană s-a opus acordării statutului de „aliat major non-NATO“ al SUA pentru Moldova, Ucraina și Georgia. În Europa, presiunile pentru o „normalizare“ a relațiilor cu Rusia sunt în creștere, de aceea testul seriozității și determinării UE de a nu ceda în fața Rusiei se va da în Moldova.

Rezoluția adoptată săptămâna trecută de Congresul american (prin consens unanim atât în Senat, cât și în Camera Reprezentanților) prin care autorizează acordarea de sprijin militar letal Ucrainei și instituirea unor sancțiuni noi împotriva Rusiei este importantă mai mult prin ceea ce lasă deoparte decât prin ceea ce conține. În formularea inițială, rezoluția nu „autoriza“, ci „cerea“ aplicarea de noi sancțiuni și declara totodată cele trei țări din estul Europei care au semnat acorduri de asociere cu Uniunea Europeană – Moldova, Ucraina și Georgia – drept „aliați majori non-NATO“ ai Statelor Unite, o formulă care presupune un angajament american major de a apăra aceste țări în caz de agresiune.

Din cauza implicațiilor și obligațiilor pe care le-ar crea un asemenea statut pentru guvernul american, Casa Albă s-a opus acestei formulări. Rezoluția este inițiată de un senator democrat și unul republican și este unul din ultimele acte adoptate de actualul Senat cu majoritate democrată. Cum președintele Obama trebuie să promulge rezoluția, iar simbolistica unanimității trebuia păstrată, senatorii au făcut un pas înapoi și au retras din textul final această formulare. Administrația s-a opus și formulării prin care „se cerea“ impunerea de noi sancțiuni pentru că atunci ar fi devenit imperativă pentru Casa Albă. Administrația a argumentat însă că o asemenea obligație ar rupe unitatea dintre Statele Unite și Uniunea Europeană cu privire la regimul sancțiunilor. Obama însuși a declarat că „ceea ce contează este ca Putin să vadă că Europa este alături de noi și că avem răbdare“ și a apreciat că dacă rușii vor vedea, în timp, că nu există fisuri în coaliție, atunci vor realiza că au mai mult de pierdut decât de câștigat și își vor schimba atitudinea.

Europa dictează ritmul

Rezoluția nu îl obligă pe președintele american să impună sancțiuni noi – împotriva Gazprom și a exporturilor de armament, dar îi oferă acest instrument și îi dă mână liberă să acționeze cum crede de cuviință. Din declarațiile sale, rezultă limpede că Barack Obama nu va risca să forțeze adoptarea de sancțiuni noi fără să fie sigur că UE va urma SUA. Rezoluția îl autorizează pe președinte să ofere ajutor militar „letal“ Ucrainei, dar deja Obama a refuzat cel puțin o dată cererea lui Petro Poroșenko de a primi arme și muniție și este greu de crezut că va accepta acum să facă acest pas. De altfel, unul dintre argumentele administrației împotriva unei legi constrângătoare a fost că economia europeană este mult mai dependentă de comerțul cu Rusia decât cea americană și că a împinge lucrurile prea departe ar putea duce la un refuz al acestora de a merge alături de Statele Unite. Cu alte cuvinte, Obama le-a spus senatorilor că Europa depinde prea mult de gazul rusesc pentru a accepta să impună sancțiuni împotriva Gazprom. Ritmul în care Occidentul va reacționa la acțiunile agresive ale Rusiei va fi dictat, prin urmare, de Europa, chiar dacă americanii vor deschide drumul, și în ultimul rând, de Germania, care s-a aflat în fruntea eforturilor diplomatice privind armonizarea pozițiilor europene privind regimul sancțiunilor.

Ofensiva „înțelegătorilor“

Problema este că Angela Merkel are mari probleme să păstreze unitatea pozițiilor față de Rusia nu numai în Europa, ci și acasă, în Germania, chiar în propriul guvern. În afară de Stânga radicală prorusă, tot mai multe voci din Partidul Social Democrat, în frunte cu ministrul de Externe, Frank Walter Steinmeier, critică poziția „inflexibilă“ a cancelarului și cer revenirea asupra sancțiunilor chiar în lipsa unor dovezi că Rusia s-a retras din Ucraina și garantează integritatea teritorială a acestei țări. Genul acesta de „înțelegători“ (versteher), cum i-a numit presa germană, de felul lui Steinmeier nu numai că se opun înăspririi regimului sancțiunilor și îndulcirii celor existente, dar se opun ferm acordării oricărei perspective de aderare la UE Ucrainei. Atitudinea față de Georgia e similară.

În schimb, pare că pregătesc o strategie alternativă. Potrivit cotidianului Wall Street Journal, noua Comisie Europeană pregătește reorientarea strategică a politicii externe a UE dinspre Europa de Est spre Balcanii de Vest, unde, spre deosebire de țările Parteneriatului Estic, există o perspectivă de aderare certă, cu două țări – Serbia și Muntenegru – având statutul de candidat și cu celelalte așteptând să îl primească. […]

• B1TV: Serghei Lavrov consideră că rezoluția antirusă adoptată de Congresul SUA este un ”gest ostil”

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, consideră că adoptarea de către Consgresul Statelor Unite a rezoluției care prevede noi sancțiuni împotriva Rusiei și furnizarea de armament Ucrainei este ”un gest ostil”, relatează AFP.

“Este vorba de un gest ostil al Statelor Unite. Există dorinţa maniacală de a sancţiona Rusia pentru toate problemele posibile”, a declarat Lavrov.

Ministrul rus a  făcut aceste declaraţii după întrevederea pe care a avut-o la Roma cu secretarul de Stat american, John Kerry.

Congresul Statelor Unite a aprobat vineri o rezoluţie care autorizează noi sancţiuni împotriva Rusiei şi furnizarea de armament letal Ucrainei. Rezoluţia trebuie să fie promulgată de preşedintele Barack Obama.

Rusia a avertizat cu măsuri de retorsiune în cazul în care rezoluţia va fi implementată.

• Hotnews: 

Rubla isi continua deprecierea fata de dolar si euro si atinge noi minime istorice. Premierul Medvedev a cerut ministerelor sa scada cu 10% cheltuielile bugetare pentru 2015

75 ruble pentru un euro, 60 pentru un dolar: moneda ruseasca, a carei cadere vertiginoasa inflameaza preturile, s-a prabusit luni la noi minime istorice, cu trei zile inaintea unui discurs foarte asteptat al presedintelui Vladimir Putin, scrie AFP.

Noua degringolada a rublei, afectata de sanctiunile internationale legate de criza ucraineana si de caderea cotatiei petrolului, a facut astfel incat moneda nationala sa piarda, de la inceputul anului, 40% fata de euro si 45 fata de dolar. Cresterea preturilor va atinge 10% in acest an, potrivit bancii centrale.Luni, euro a ajuns si la 76,10 ruble iar dolarul la 61,25 ruble, respectiv o cadere de circa 4% pentru moneda ruseasca la momentul de devalorizare maxima al zilei.Banca centrala intervine practic in fiecare zi de la inceputul lunii pentru a sustine rubla, cheltuilind 5,9 miliarde de dolari, fara succes.Banca Rusiei a majorat joi dobanda de interventie la 10,5%, aproape dublu fata de nivelul de la inceputul anului (5,5%), cu riscul de a afecta o economie aflata deja in pragul recesiunii prin credite mai costisitoare.

Probleme bugetare“Daca intram intr-o spirala unde exista impresia ca totul merge rau si ca economia se prabuseste, nicio actiune a bancii centrale nu va stabiliza situatia”, a afirmat, intr-un editorial publicat de cotidianul de afaceri Vedomosti, Maxim Buiev, profesor la Facultatea de Economie a universitatii Europene din Sankt Petersburg.“Guvernul trebuie sa propuna un plan clar de reforme”, a adaugat acesta.

Presiunea se intareste asupra lui Vladimir Putin, care va sustine joi marea sa conferinta anuala de presa. Presedintele beneficiaza de o popularitate record dupa anexarea Crimeii dar populatia se arata din ce in ce mai pesimista asupra evolutiei nivelului de viata.

Pentru a sustine economia, Putin a anuntat un moratoriu fiscal de doi ani pentru intreprinderile nou create si o amnistie pentru capitalurile care revin in Rusia.

Dar aceste masuri au fost primite cu scepticism si banca centrala a afirmat saptamana trecuta ca se asteapta ca fugile de capital sa continue in acelasi ritm si anul viitor: 120 de miliarde de dolari.

Pentru Capital Economics, “noua cadere puternica a rublei va alimenta speculatiile asupra faptului ca autoritatile ar putea recurge la masuri tot mai putin ortodoxe pentru stabilizarea monedei, inclusiv controlul capitalurilor“, masura respinsa pentru moment si care ar “ruina toata credibilitatea Rusiei pe pietele internationale”.

Premierul Dmitri Medvedev a cerut saptamana trecuta rusilor sa aiba rabdare, asigurand ca rubla va sfarsi prin a-si reveni la fel ca si in crizele precedente.

Seful guvernului pare mai degraba preocupat de mentinerea stabilitatii bugetare a tarii, amenintata de caderea brutala a pretului petrolului. Potrivit ziarului Vedomosti, acesta a cerut ministerelor sa-si reduca cu 10% cheltuielile bugetare prevazute pentru anul viitor.

“O reducere de o asemenea amploare ar putea fi dificil de atins fara taieri in cheltuielile de aparare si de securitate sau o revizuire a sistemului de pensii, mai dificila politic”, au avertizat analistii bancii ruse VTB Capital.

Cutremur pe piata bancara rusa: Banca Centrala de la Moscova urca dobanda-cheie de la 10,5% la 17% ca sa opreasca prabusirea rublei

Rusia a luat in noaptea de luni spre marti cea mai spectaculoasa decizie de pana acum pentru a salva rubla si pentru a mai atenua criza monedei nationale care amenință economia in cadere, scrie Bloomberg. Banca centrala a marit rata dobanzii cheie la 17% de la 10,5%. Este cea mai mare crestere a ratei dobanzii intr-o singura zi, din 1998, scrie Bloomberg. 

“Decizia bancii centrale vizeaza limitarea deprecierii considerabile a rublei”, a declarat un purtator de cuvant al bancii, potrivit AFP.

Intre timp, rubla a cunoscut o depreciere rapida luni, pierzand 10% din valoarea sa, cu trei zile inaintea unui discurs foarte asteptat al presedintelui Vladimir Putin.

Rubla a atins un minim record: moneda euro a ajuns la 80.09 ruble, fata de 72.81 ruble cu o noapte inainte si dolarul la 64.23 ruble, fata de 58.18 ruble in ziua anterioara.

In cadere libera de cateva saptamani, moneda rusa a cunoscut luni una dintre zilele sale cele mai negre de dupa 1998. 

[…]

Sydney: Luarea de ostatici s-a terminat, dupa ce politia a luat cu asalt cafeneaua Lindt Chocolat / Cel putin doua persoane au fost ucise, printre care si atacatorul, un barbat de origine iraniana

Luarea de ostatici intr-o cafenea din Sydney a luat sfarsit in noaptea de luni spre marti, la capatul a 16 ore de angoasa, dupa un asalt al fortelor de ordine in timpul caruia doua persoane, printre care si atacatorul, au fost ucise, si alte trei ranite, scrie AFP.

“Asediul s-a terminat”, a anuntat pe Twitter, cu putin inainte de ora locala 03,00 (16,00 GMT) politia locala, respectiv la 16 ore dupa ce un barbat a luat mai multi ostatici in Lindt Chocolat Cafe, in Martin Place, esplanada pietonala din centrul celui mai mare oras al Australiei.

O serie de explozii rasunatoare s-au auzit cu putin timp inainte de 02,30 (15,30 GMT) in momentul in care comandourile au intrat pe poarta laterala de acces a cafenelei. Ostaticii au inceput sa iasa in fuga din cladire in timp ce altii erau scosi pe targi.

Cel putin doua persoane au murit, printre care si barbatul care luase ostaticii, a anuntat televiziunea australiana. Televiziunea Channel 7 afima ca trei persoane sunt grav ranite.

Potrivit presei australiene, care citeaza surse din politie, atacatorul este un barbat “religios” de origine iraniana cu numele Man Haron Monis.

The Australian afirma ca barbatul a trimis scrisori injurioase familiilor soldatilor morti in operatiuni si era eliberat conditionat sub acuzatia de complicitate la crima intr-o ancheta legata de moartea fostei sale sotii.

Iata mai jos principalele evenimente ale zilei de luni:

Cum a decurs atacul politiei:

Ora 18:45 Cel putin doua persoane au murit in urma asaltului politie. Printre ei s-ar afla si atacatorul, anunta televiziunile australiene, preluate de AFP.

Ora 18:20 Mai multi raniti sunt evacuati cu ambulantele

Ora 17:50 Luarea de ostatici s-a terminate (politia)

Ora 17:47 Un robot de deminare a patruns in cafenea

Ora 17:45 Zgomot de detonari, mai multi ostatici scapa din cafenea

Ora 17:25 Politia a lansat asaltul asupra cafenelei din Sydney (AFP)

———————————–

Martin Place, vasta esplanada pietonala situata in centrul de afaceri din Sydney, cel mai mare oras al tarii, a fost evacuat de autoritati iar sute de politisti inarmati, inclusiv comandouri de elita, incercuiau Lindt Chocolat Cafe.

Autoritatile afirma ca scopul barbatului nu este clar dar ostaticii tineau in dreptul unei ferestre un drapel negru cu o inscriptie partial vizibila cu caractere arabe. Dupa toate probabilitatile, este vorba de un drapel folosit in dese randuri de gruparile jihadiste si care mentioneaza shahada, profesiunea de credinta musulmana: “Nu exista alt Dumnezeu decat Alah si Mahomed este profetul sau” […]

Criza ostaticilor din Sydney: Atacatorul este un refugiat iranian, condamnat pentru complicitate la crima si agresiune sexuala

Atacatorul care tine in jur de 15 ostatici intr-o cafenea din Sydney a fost identificat de politie ca fiind un cleric islamist, iesit din inchisoare pe cautiune, dupa ce a fost acuzat de  complicitate la crima. Man Haron Monis, un pretins seic, a fost gasit vinovat si de agresiune sexuala si redactarea si trimiterea unor scrisori de amenintare, relateaza Reuters. Suspectul are varsta de 49 de ani si a primit azi politic in Australia in 1996.

“Nu exista niciun motiv operational pentru ca numele atacatorului sa fie secret”, a declarat o sursa din politie pentru Reuters.

Monis, cunoscut si sub numele de Sheikh Haron, a fost acuzat anul trecut de complicitate la uciderea fostei sale sotii, care a fost injunghiata si apoi arsa intr-un bloc de apartamente din Sydney.  

Seicul a fost gasit vinovat in 2012 de trimiterea unor scrisori de amenintare pentru opt familii ale unor soldati australieni omorati in Afganistan, potrivit presei locale. 

La inceputul acestui an, Monis, care s-a descris ca un “tamaduitor spiritual”, a fost acuzat de agresiune sexuala dupa ce a atacat o femeie in 2002. […]

• Jurnalul: Zeci de ziarişti, arestaţi în Turcia pentru conspiraţie. ERDOGAN: UE să-şi vadă de treabă!

Zeci de ziarişti au fost arestaţi într-o operaţiune de anihilare a adversarilor preşedintelui Erdogan. Ei sunt anchetaţi pentru conspiraţie în vederea unei lovituri de stat. Oficiali ai Uniunii Europene şi ai Departamentului de Stat şi-au exprimat îngrijorarea pentru acţiunea în forţă împotriva ziariştilor şi a unor instituţii media.

Erdogan a dat un răspuns la critici în cursul unui discurs ţinut  luni la inaugurarea unei rafinării: ‘‘ Uniunea Europeana să-şi vadă de treabă”.

Ziarişti de la Zaman, producători de televiziune şi patroni din media reţinuti sunt acuzaţi că sunt în legătura cu mişcarea Gulen care a făcut numeroase dezvăluiri despre cazuri de corupţie la vârful regimului Erdogan.

Erdogan a luat măsuri de supraveghere strictă a mijloacelor de social media din Turcia pe care s-au difuzat materiale compromiţătoare despre corupţie şi legături nepotrivite la vârful puterii.