SARACII EUROPEI PLATESC MAI MULT PENTRU MARFA MAI PROASTA. Tarile din Europa Centrala contesta malversatiunile pietei unice europene/ GUVERNUL ROMÂN IA IN CALCUL UNELE RESTRICTII LA VANZAREA PAMANTULUI/ Guvernul Ciolos nu raspunde in fata Parlamentului, ci in fata CAMERELOR DE COMERT ale MARILOR PUTERI

13-11-2016 12 minute Sublinieri

supermarket

Din Europa Centrală apare presiunea pe marile companii producătoare și supermarket-uri să înceteze să mai vândă pe piețele din fostele țări comuniste produse de calitate inferioară ale mărcilor comercializate în Occident.

Slovacia, puternic susținută de Cehia, scrie Politico, dorește să pună capăt la ceea ce consideră a fi o nedreaptă distorsiune a pieței unice, scrie cursdeguvernare,ro

Cercetătorii cehi au descoperit că ambalajele unor produse pot arăta identic în Germania și în Cehia, dar conținutul este diferit, versiunea vândută în magazinele din Praga fiind de cele mai multe ori inferioară din punct de vedere al calității produsului.

Această practică, spun promotorii unificării standardelor de calitate, reflectă o convingere a producătorilor că piețele mai puțin rafinate sunt dispuse să facă rabat la calitate.

De cealaltă parte, producătorii spun că diferențele între ingredientele anumitor produse se datorează simplului fapt că gusturile diferă în regiunile Europei.

Nu spunem că firmele nu trebuie să își adapteze producția în funcție de cererea consumatorilor. Noi vorbim însă de diferențe de calitate ale aceluiași ingredient folosit și cred ca asta este inacceptabil“, afirmă Olga Sehnalová, europarlamentar ceh.

Reglementările europene în materie cer companiilor să treacă pe ambalajul produselor lista completă a ingredientelor utilizate, dar nu obligă companiile să respecte o anumită rețetă a produselor.

Oficialii cehi spun că singurul mod în care s-ar garanta aceeași calitate a produsului vândut pe diferite piețe constă în modificarea legislației europene în acest sens. Asta înseamnă însă ani buni de negociere cu multinaționalele.

Ce arată studiile de specilitate: Pâinea nemților conține de 3 ori mai multă făină de grâu decât cea a cehilor

Primele studii comparative au fost realizate în 2011 de Asociația Consumatorilor din Slovacia, care a cumpărat și comparat produsele din supermar­keturi din Germania, Austria, Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria, România şi Bulgaria. Studiul a arătat diferențe de calitate între produse similare.

Un ultim studiu a fost derulat în 2015 al Universității de Chimie și de Tehnologie din Praga a comparat ingredientele folosite în produse care se vând, sub același brand, în Germania și în Cehia.

Rezultate:

Sticla de 1 litru de Sprite care se vinde în Germania conține zahăr ca unic îndulcitor. Aceeași sticlă vândută în Cehia conține fructoză, sirop de glucoză și îndulcitori artificiali precum aspartan și acesulfan. Sticla de Sprite din Cehia este și mai scumpă.

Pachetele cu “fish fingers” Iglo vândute în Cehia conțin cu 7% mai puțin pește decât produsul similar vândut în Germania.

Sticlele Nestea lemon, marcă a Nestlé și Coca-Cola, conțin în versiunea de pe piața cehă o cantitate mai mare de îndulcitori artificiali și cu 40% mai puțin extract de ceai decât versiunea vândută în Germania.

[…] Guvernele slovac și ceh consideră injuste aceste practici. ”Adevărul este că oamenilor din Centrul și din Estul Europei le pasă de aceste diferențe, mulți o percep ca discriminare”, spune europarlamentarul Olga Sehnalová.

”Folosim studii de piață care ne ajută să îmbunătățim produsele și să aplicăm noi rețete, care răspund așteptărilor specifice consumatorilor locali”, afirmă purtătorul de cuvânt al Nestlé, Olivera Međugorac.

Coca-Cola, producătorul Sprite, a afirmat că a echivala utilizarea îndulcitorilor artificiali cu calitatea scăzută este un mod ”simplist” de a privi lucrurile și a precizat că rețeta folosită pentru Sprite-ul vândut pe piața cehă este identică cu cea folosită în Spania sau SUA. În ceea ce privește ingredientele diferite ale Nestea din Germania și Cehia, Coca Cola a subliniat că a doua rețetă conține cu 35% mai puțin zahăr, lucru benefic sănătății.

Diferențe de calitate se constată inclusiv la produse comercializate în supermarketuri sub brand propriu.

O cercetare dTest a studiat produsele pe care Kaufland le comercializează sub brand propriu, K-Classic,  în Germania și Cehia. Astfel:

  • Pâinea prăjită conține 59% făină de grâu în Germania și 19% făină de grâu în Cehia
  • Cipsurile cu paprika conțin 34% ulei de floarea soarelui, în Cehia 14% ulei de floarea soarelui și 21% ulei de palmier.
  • Cârnații proaspeți K-Classic conțin, în varianta cehă, mai multe grăsimi și mai puțină carne decât produsul similar din Germania

Kaufland afirmă că ”marea majoritate” a produselor proprii conțin aceleași ingrediente, însă unele diferențe ar putea apărea din cauza faptului că rețeaua are furnizori diferiți în Europa. ”Produsele K-Classic respectă cele mai înalte standarde, care sunt verificate periodic”, afirmă un purtător de cuvânt al lanțului de magazine.

O bătălie cu morile de vânt

Așa-numitut ”dublu standard al produselor” este de ani de zile în atenția guvernelor din Europa Centrală, iar debutul președinției slovace a Consiliului UE a generat speranțe sporite în Cehia și Slovacia  că organismul european va declanșa o luptă pentru unificarea standardelor de calitate în întreaga Uniune.

În acest moment însă, cu două luni înainte de finalul mandatului președinției slovace, este greu de presupus că mai este suficient timp pentru ca Slovacia să convingă statele importante să se alăture inițiativei.

Oprirea dublului standard și obligarea companiilor să pună în vânzare produse identice în toată piața europeană presupune revizuirea legislației în domeniul alimentar- o întreprindere care nu este dorită nici de industria alimentară, nici de Comisia Europeană.

Un membru al guvernului ceh anunță că inițiativa Pragăi a primit un sprijin redus, numai din partea Bulgariei, Croației și Estoniei, care au efectuat propriile cercetări în materia calității produselor importate.

Eterna și fascinanta Românie

Chestiunea calității produselor alimentare vândute în piața românească a fost atinsă pentru prima oară de un reprezentant al guvernului României în decembrie 2015, de către proaspăt instalatul Achim Irimescu la Agricultură. Una dintre primele declarații făcute în calitate de ministru a șocat: Multe produse din străinătate care ajung în România se vând pentru că sunt din segmentul cel mai ieftin, dar, astfel, populația este otrăvită și producătorul român omorât.

”Orice guvern are datoria să își apere și producătorul și consumatorul. Din cauza aceasta cred că nu am făcut suficient până acum și eu vă promit că voi face tot ce îmi stă în putință pentru a ajuta românul să consume cât mai multe produse românești”, a spus Achim Irimescu.

Până la Achim Irimescu, nimeni n-a avut nimic de obiectat față de calitatea produselor importate. Mai mult, diverse autorități române au criticat studiile făcute în Cehia sau în Slovacia.

În 2011, Răzvan Resmeriţă, director la Centrul European al Consumatorilor din România, afirma public: ”Eu nu sunt de acord cu rezultatele studiului făcut în Slovacia. Din cunoştinţele mele, discriminarea concretizată printr-o calitate mai bună a produselor importate pentru consumatorii din vest şi o calitate mai slabă pentru cei din est nu există.”

Culmea ridicolului a fost însă atinsă de Asociaţia pentru Protecţia Consumatorului din România, care în același an 2011, a anunțat că a făcut testele comparative care au demonstrat că unii detergenţi sunt mai buni la noi decât în alte state occidentale.

Inițiativa cehă, primită cu reticență de oficialii UE

Republica Cehă a fost prima care a adus problema în atenția miniștrilor Agriculturii din UE, în cadrul unei reuniuni organizate în luna mai, cerând statelor membre și Comisiei Europene să găsească ”măsuri legislative” care să interzică firmelor să folosească ingrediente diferite în piețe diferite.

Cehii au mai trimis și câte o scrisoare Comisarului European pentru Sănătate și Siguranță alimentară,Vytenis Andriukaitis, comisarului pentru Piața Internă, Elżbieta Bieńkowska, și comisarului pentru Justiție, Věra Jourová, în încercarea de a-i determina să examineze problema. Guvernul ceh nu a primit niciun răspuns.

Solicitat de Politico, un oficial al Comisiei Europene a refuzat să spună dacă Bruxelles-ul are în atenție această problemă, spunând însă că potrivit reglementărilor în vigoare pe ambalajele produselor trebuie specificat fiecare ingredient folosit, astfel încât consumatorii sunt deplin informați.

”Atâta vreme cît produsele corespund standardelor europene iar consumatorii nu sunt induși în eroare în ceea ce privește caracteristicile principale ale produselor, nicio legislație nu poate împiedica companiile să vândă produse în concordanță cu solicitarea piețelor, care ține cont de preferințele, de gusturile sau de puterea de cumpărare a consumatorilor”, a afirmat oficialul citat.

Persoanele fizice vor putea achiziţiona cel mult 150 de hectare de pământ agricol, iar firmele pot ajunge până la 1.500 de hectare. Acestea sunt modificările pe care Ministerul Agriculturii doreşte să le aducă Legii17/2014 şi pe care supune dezbaterii publice.În urma discuţiilor cu producătorii agricoli am convenit să limităm pe persoană fizică la 150 de hectare, ar fi că o fermă de familie care poate să achiziţioneze şi în domeniul producţiei de cereale, iar pe persoană juridică am stabilit o măsură similară cu cea din Ungaria. Este vorba de 1.200 hectare, prin excepţie se poate merge până la 1.500 de hectare achiziţionate de societăţile cu personalitate juridică”, a declarat Achim Irimescu la emisiunea interactivă „De vorba cu ministrul tău”, realizată de Ministerul pentru Consultare Publică şi Dialog Civic. De asemenea, oficialul Executivului a prezentat şi o serie de cerinţe pe care vor trebui să le îndeplinească cei care vor dori să cumpere teren agricol în România. Am introdus şi câteva cerinţe, care sperăm să nu ne pună probleme la nivel european. Mai exact, societăţile comerciale trebuie să aibă domiciliul stabil în România, iar pentru asta trebuie să fii ori cetăţean european, ori să ai naţionalitate română. Deci aici vor fi multe limitări. Pentru cetăţenii din ţările terţe rămâne varianta că ei să obţină cetăţenia română. De exemplu cel mai mare producător agroalimentar de aici este de naţionalitate arabă, dar este stabilit în România, iar fermă dansului are 65.000 de hectare”, a spus Irimescu. Totodată, cei care vor dori să cumpere teren agricol vor trebui să facă dovadă că au fost fermieri pe o perioada de cel puţin 5 ani, iar 75% din veniturile firmei să provină din agricultură.

O altă propunere a Ministerului este ca tinerii să poată primi gratuit cel mult 5 hectare de teren, pentru a face agricultură.

La începutul lunii, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că îl îngrijorează faptul că 30% din terenul agricol din România este deţinut de străini. De asemenea, Klaus Iohannis a spus că este nevoie de o altă legislaţie, care să protejeze românii, propunând un sistem de preempţiune pentru stat şi pentru comunităţi.

De ce vin străinii în România

Ţara noastră este singura din Uniunea Europeană care nu a notificat Uniunea Europeană pentru instituirea de restricţii la cumpărarea pământului de către cetăţenii străini. Astfel s-a ajuns ca astăzi, 40% din cele 10 milioane de hectare de teren arabil din România să fie exploatat de către fermieri din alte state. Anul trecut românii au vândut un milion de hectare, iar în 2014 au fost anunţuri pentru 997.000 de hectare.

Mare parte din aceste suprafeţe au ajuns în mâinile străinilor pentru că puterea de cumpărare a lor e mult mai mare decât a fermierului autohton. De ce vin străinii în ţara noastră? Un răspuns l-a dat un fermier român: „În Spania, pământul e roşu. În Franţa, au aparate de scos pietroaiele cât palma, turtite din nisip, ca să poată să cultive. În Anglia, numai nisip şi noi avem minunea lumii şi nu suntem în stare să ne uităm”, au fost cuvintele adresate recent de medicul veterinar şi fermier Mihai Petcu la Conferinţa Naţională a Fermierilor.

România a liberalizat piaţa funciară la 1 ianuarie 2014, conform obligaţiilor incluse în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, ceea ce permite persoanelor fizice din UE să cumpere terenuri agricole în ţară, demers care a modificat regimul existent până la finele lui 2013, când doar persoanele juridice aveau dreptul să cumpere terenuri agricole.

Vicepreşedintele Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor, Valeriu Steriu, a dezvăluit cum sunt ajutaţi străinii să cumpere pământ în România, în timp ce fermierul român porneşte la drum dezavantajat.

Un fermier care lucrează un teren în Franţa şi are o profitabilitate datorită subvenţiei de acolo îşi permite să-şi dezvolte o nouă afacere cu acea subvenţie mare de acolo. El poate investi într-o altă ţară. Cum se şi întâmplă de foarte multe ori. Sunt mulţi fermieri veniţi la noi din Olanda, Franţa, Belgia care-şi menţin sau nu-şi mai menţin operaţiunile în ţările lor, dar mută în altă parte profitabilitatea obţinută. E adevărat, este o investiţie, dar pe termen lung îmi pierd o resursă care-mi poate produce, să spunem, mai multe locuri de muncă şi elemente de protecţie socială. Dacă asociem şi faptul că, din nefericire, volumul mare de produse alimentare vândute astăzi în România vin din marile lanţuri de supermarketuri, ne dăm seama că avem pe tot lanţul: producţie, prelucrare şi desfacere un dezechilibru major între capitalul românesc şi capitalul străin, a declarat Valeriu Steriu pentru Agro TV.

Conform politicianului, românul nostru este unul dintre cei patru fermieri din Europa care încasează cea mai mică subvenţie pe suprafaţă. Fermierii străini beneficiază de subvenţii uriaşe, uneori şi de trei ori mai mari. De exemplu, în Olanda subvenţia este de 450 de euro/ha, în Belgia de 400 de euro/ha, în Franţa de 300 de euro/ha, în timp ce la noi este de 170 de euro/ha. Agenţia Hitch&Mosher, specializată în tranzacţionarea de teren agricol în vestul ţării, susţine că investitorii străini sunt dispuşi să plătească până la 7.000 de euro pentru un hectar de teren agricol în Câmpia de Vest a României, pentru că obţin randamente superioare celor din alte ţări europene.

În 2015, piaţa terenurilor agricole şi-a menţinut dinamismul şi atractivitatea în faţa investitorilor, care găsesc aici randamente mai bune decât în alte ţări europene. Având în vedere interesul crescut al clienţilor investitori, estimăm că anul 2016 va fi unul la fel de dinamic pe această piaţă, unde în prezent preţurile medii de tranzacţionare sunt cuprinse între 2.000 euro/ha şi 7.000 euro/ha (în zona de vest a ţării)“, a declarat Marius Schiopota, managing partener al Hitch&Mosher, companie care în ultimii cinci ani a tranzacţionat peste 15.000 de hectare de teren agricol în Câmpia de Vest.

Factorii importanţi în determinarea preţurilor de vânzare ţin de gradul de comasare al terenurilor, de situaţia cadastrală a acestora, de existenţa logisticii necesare pentru o agricultură performantă şi, nu în ultimul rând, de calitatea naturală a terenului. Multe din fermele autohtone se scot la vânzare în străinătate. Conform Agrointel, există agenţii specializate în tranzacţii funciare cu suprafeţe mari ce sunt bine conectate în România.

Pământul nostru, scump pentru buzunarele românilor, rămâne însă accesibil pentru străinii interesaţi mai ales de suprafeţe mari, comasate şi cu un sol bun. Nivelul de precipitaţii, prezenţa sistemelor de irigaţii şi subvenţiile sunt elemente care sunt trecute în oferta agenţiilor şi în anunţurile premium de pe site-uri frecventate de bogătaşii lumii în căutare de noi investiţii”, susţin jurnaliştii de la Agrointel.

Unul dintre cele mai tentante anunţuri vizează o fermă vegetală situată în judeţul Constanţa. Aceasta deţine 525 hectare cultivate cu cereale şi 117 hectare cu viţă-de-vie pe producţie. ”O afacere profitabilă, fără datorii”, scrie în anunţul care precizează şi că, după 2021, suprafaţa acum acoperită de viţă-de-vie va putea fi transformată în teren arabil pentru cultura mare. Alte plusuri ale acestei ferme sunt accesul la drumuri principale, 2.700 de metri pătraţi de magazii, patru tractoare şi utilaje complete pentru funcţionarea fermei. Preţul de vânzare este de 3.144.000 de euro. O fermă cu 800 de vaci din judeţul Cluj se vinde la pachet cu 420 de hecare de teren agricol arendat pe 9 ani la un preţ de 100 de euro/ha. Exploataţia are contract cu un procesator din zonă unde dă 1,8 milioane de litri de lapte la un preţ mediu de 0,27 euro/litru. Construcţiile fermei acoperă 6,5 hectare şi includ magazii şi depozite de cereale. Afacerea are cinci tractoare, trei combine şi toate echipamentele necesare pentru exploatarea terenului la standarde europene, se arată în anunţ. Şi exemple de genul acesta pot continua.

Un studiu realizat de către Transnational Institute a arătat că terenurile arabile din România şi din multe alte state din Europa de Est sunt cumpărate de către cetăţeni europeni pentru: agricultură industrială, minerit, energie, turism etc. Potrivit acestei cercetări, aproximativ 20%-30% din zonele arabile ale României se află în posesia cetăţenilor străini din UE, iar 10% se află în posesia persoanelor rezidente în alte state din afară UE.

Acest fenomen constituie un pericol serios pentru comunităţile rurale autohtone pentru că locuitorii zonelor respective pierd controlul asupra unor suprafeţe mari de pământ. Achiziţionarea terenurilor agricole de la graniţe de către străini poate fi privită că o ameninţare la adresa securităţii naţionale.

Situaţia actuală a fost facilitată şi de faptul că nu au fost emise notificări din partea României către UE pentru instituirea unor restricţii la cumpărarea terenurilor de către străini. Efectele acestui fenomen se manifestă deja în mod direct prin creşterea ratei şomajului în zonele rurale respectiv“, a declarat Daniel Buda, membru în Comisia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Parlamentului European. Europarlamentarul i-a cerut ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, să intervină şi să creeze mecanisme prin care să se prevină concentrarea terenurilor în mâinile unor corporaţii “care pot decide la un moment dat, sub protecţia drepturilor de proprietate, să nu mai utilizeze aceste terenuri în scopurile agricole pentru care au fost achiziţionate“, spune europarlamentarul.Reglementarea vânzării terenurilor intră în competenţele naţionale şi trebuie exercitată în conformitate cu legislaţia UE. Prin urmare, statele membre sunt libere să adopte, în conformitate cu legislaţia UE, actele juridice adecvate pentru atingerea unor obiective politice legitime, cum ar fi evitarea speculei şi asigurarea utilizării terenurilor agricole în scopuri agricole“, explică europarlamentarul.

În Franţa cumpărarea de pământ de către cetăţenii altor state este greu de realizat. Vânzarea-cumpărarea terenurilor este supravegheată de SAFER, care reprezintă societăţile de amenajare funciară. Pământul este considerat patrimoniu naţional, iar fermierii exploatează aceeaşi suprafaţă de zeci sau chiar sute de ani pentru că fermele se lasă moştenire. În Elveţia, Italia, Germania, preţurile pipărate ţin departe fermierii români. Ministrul Irimescu a declarat că şi la noi s-ar putea impune câteva restricţii.

Ministrul Economiei a anunțat, în cadrul unei reuniuni la camera de Comerț româno-germană (AHK), că va sesiza Curtea Constituțională în cazul în care legea majorării salariilor va fi adoptată.

Costin Borc și-a exprimat nemulțumirea față de votul din Parlament privitor la creșterea salariilor Costin Borc și-a exprimat nemulțumirea față de votul din Parlament privitor la creșterea salariilor

De ce Parlamentul este preocupat, periodic, în perioadele electorale, de creșterea salariilor? De ce invocă mereu, ”inoportun” și ”rebel” propria suveranitate, în ciuda recomandărilor pe care le fac Guvernul și alte foruri cu competențe economice? Se spune că deputații și senatorii sunt populiști, demagogi și că nu au simțul responsabilității, dar acestea sunt mai curând caracterizări polemice, care nu explică mare lucru.

Ca să înțelegem ce se întâmplă ar trebui în prealabil să vedem că societetea românească este caracterizată de o majoritate care depinde fie de stat, fie de marile afaceri cu capital străin (vest-european în mare parte) și că afacerile românești sunt de dimensiuni relativ mici și disipate, uneori depinzând ele însele de stat sau de mari firme străine. Asta explică de ce liberalismul românesc nu este câtuși de puțin o forță, căci el nu reprezintă oameni cu forță de decizie în societate, nici măcar atunci când alegătorii PNL ar fi persoane cu venituri foarte mari. Cei care au o viziune mai simplă și mai clară asupra faptelor sunt inevitabil doar marii antreprenori și tot ei sunt cei care pot indica o anumită direcție de urmat, nu doar în virtutea influenței, dar mai ales pentru că au o imagine de sus a societății și pentru că știu bine ce îi interesează.

Simplificând lucrurile în scopul clarității, vom observa că politica românească, în ceea ce are ea mai autentic, seamănă mai curând cu activitatea unui sindicat. Grupurile politice din Parlament presează cu unicul scop al majorării salariilor, căci acesta este mandatul cel mai important de care deputații și senatorii se simt legați, indiferent de partidul din care fac parte. Câtă vreme proprietatea asupra marilor afaceri semnificative din România aparține unor companii occidentale, deputații și senatorii sunt, atât față de acestea, cât și față de stat, ca niște reprezentanți sindicali.

Guvernul, care este prins între obligațiile sale față de Buget și cele față de marile afaceri din România, nu mai dă seama în fața Parlamentului și nu atât pentru că nu ar ști ce scrie în cărți despre puterile în stat, ci pentru că membrii Camerelor nu mai reprezintă o putere socială reală și nici nu mai au nici competența reală de a formula critici îndreptățite. Un simptom puternic este că declarațiile cele mai semnificative nu mai sunt făcute la Camera Deputaților, ci în alte adunări ca, de exemplu, Camera de comerț româno-germană, acolo unde ministrul Economiei, Costin Borc, a vorbit deunăzi ca și cum ar fi vorbit în fața Parlamentului dintr-o altă perioadă istorică a României. Ministrul și-a exprimat nemulțumirea față de votul din Parlament privitor la creșterea salariilor și a anunțat că Guvernul intenționează să atace legea la Curtea Constituționlă (mediafax).

Dacă trecem peste susceptibilitățile noastre naționale și peste reprezentarea comună privind structura instituțională a puterii, vom observa că aceste camere de comerț sunt, de fapt, o veritabilă cameră a unui ”parlament” nerecunoscut ca atare și care exercită o autoritate reală asupra Guvernului. Când are ceva important de spus, acolo se duce Guvernul, și nu în Parlament.

S-a remarcat că PNL face opoziție firavă sau că adesea votează la fel ca PSD și asta pentru că, în mod esențial, ambele partide sunt ”de stânga”. Dacă în cazul majorării salariilor, liberalii se opun puțin de formă (de dragul lui Dacian Cioloș), ei au votat, în schimb, în chestiunea creditelor exact la fel ca PSD, adică împotriva băncilor. Cu siguranță că se găsesc în PNL oameni cu viziune de dreapta, dar nu e vorba de ceea ce gândesc oamenii când citesc un articol politic, ci de alegătorii pe care îi reprezintă și de care simt că depind în preajma alegerilor.

În fine, apare inevitabil și o proiecție externă, căci principala preocupare a diplomației românești (chiar și în cazul unui tratat de liber schimb ca CETA) nu este alta decât ridicarea barierelor pentru libera circulație a forței de muncă, adică o revendicare ”sindicală”. E o situație obiectivă care nu poate fi depășită câtă vreme structura economiei românești rămâne neschimbată.


Categorii

1. DIVERSE, Razboiul impotriva Romaniei, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

1 Commentariu la “SARACII EUROPEI PLATESC MAI MULT PENTRU MARFA MAI PROASTA. Tarile din Europa Centrala contesta malversatiunile pietei unice europene/ GUVERNUL ROMÂN IA IN CALCUL UNELE RESTRICTII LA VANZAREA PAMANTULUI/ Guvernul Ciolos nu raspunde in fata Parlamentului, ci in fata CAMERELOR DE COMERT ale MARILOR PUTERI

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare