SCOLILE ROMANESTI DIN TRANSNISTRIA – “pazite” de KGB-ul local si in pericol de a fi desfiintate

• Romania Libera: Şcolile româneşti din Transinistria, asediate de KGB la ceremonia încheierii anului de învăţământ

Şcolile româneşti din Transnistria au fost supuse unei adevărate stări de asediu cu ocazia ceremoniilor legate de încheierea actualului an de învăţământ, care au avut loc vineri, 30 mai. Directorii acestor instituţii au fost avertizaţi de structurile de forţă ale regimului separatist să nu se intoneze imnul de stat al Republicii Moldova şi nici să fie arborat tricolorul. Serbarea copiilor a fost flancată de numeroase detaşamente ale miliţiei şi KBG-ului din stânga Nistrului.

Primul semnal asupra a ceea ce urma să se întâmple pe 30 mai l-am primit de la Raisa Pădurean, directorul adjunct al Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol, încă de la mijlocul săptămânii trecute, când domnia-sa mi-a spus că a primit vizita unor ofiţeri ai securităţii nistrene care i-au spus clar că la ceremonia de închidere a anului şcolar de la acest liceu sunt interzise atât intonarea imnului de stat, cât şi drapelul Republicii Moldova. Şi asta în condiţiile în care, pe de-o parte, Transnistria este parte integrantă a teritoriului Republicii Moldova, iar pe de altă parte cele opt şcoli româneşti din stânga Nistrului se află sub autoritatea Ministerului Educaţiei de la Chişinău. Directorului adjunct i s-a reamintit că există o aşa-numită lege din regiunea separatistă care interzice intonarea imnului unor ţări străine. La fel şi arborarea unui drapel aparţinând altui stat. Ulterior am aflat că şi alţi directori ai unor instituţii de învăţământ româneşti din stânga Nistrului au primit o vizită asemănătoare, cum este cazul Mariei Roibu, cea care conduce Liceul „Alexandru cel Bun” din Tighina. La fel a fost şi în cazul lui Constantin Sucitu, director al şcolii gimnaziale din satul Corjova. Nu mai spun de doamna Eugenia Halus, directorul Liceului „Evrika” din Râbniţa. Nici pomeneală de nişte dialoguri de curtoazie, pentru că securiştii veniseră nu doar cu ameninţări, ci şi cu angajamentele în scris, cum că directorii şcolilor româneşti vor respecta „legile” separatiste. Hârtii pe care însă responsabilii şcolilor nu au vrut cu niciun chip să le semneze, mergând pe ideea că instituţiile pe care le conduc se află sub autoritatea Chişinăului, nu a Tiraspolului.

Curentul electric oprit

Ce s-a întâmplat în ziua de 30 mai la Liceul „Alexandru cel Bun” din Tighina, de pildă, întrece orice imaginaţie. Elevii şcolii erau adunaţi în careu, alături de profesorii şi părinţiilor lor. Cei mai buni copii urmau să fie premiaţi. A fost pusă la punct o instalaţie de sonorizare, au fost aduse şi difuzoare. Mai era puţin timp până când ar fi trebuit să înceapă ceremonia, în primul rând cu intonarea imnului de stat al Republicii Moldova. Când, ce să vezi, pe nepusă masă, se întrerupe curentul electric. La doi paşi de curtea şcolii, pe străzi, numeroase maşini ale miliţiei păzeau şcoala românească. Directoarea instituţiei vorbeşte despre zeci de miliţieni şi securişti îmbrăcaţi în civil care, din maşinile lor sau postaţi în puncte strategice pentru observaţie, au asistat la tot ce au făcut copiii în careul şcolii. Ce să mai spui de ceea ce a fost la Râbniţa, unde drumul spre clădirea liceului era flancat de maşini ale miliţiei, de parcă zona ar fi trebuit păzită împotriva unui iminent „pericol”. Ei bine, unicul pericol era reprezentat de elevii şi părinţii lor, români, care treceau pe acolo, îmbrăcaţi de sărbătoare, cu flori în braţe. Fără să ia în seamă forţele de descurajare care-i înconjurau, elevii, strânşi în careu, chiar şi fără melodia din difuzoare, au intonat, alături de profesori şi părinţi, imnul de stat al Republicii Moldova. Şi chiar dacă nu au avut voie să arboreze drapelul, ei tot au găsit o cale de a se afişa cu el, pentru că au purat eşarfe tricolore. Situaţia a fost mai tensionată la Tighina, unde la un moment dat s-a aflat ministrul adjunct de Interne de la Tiraspol, după cum povesteşte directoarea şcolii, Maria Roibu. Aşa-zisul oficial nistrean s-a arătat ofensat de faptul că “legile” nistrene fuseseră încălcate.

Stop pentru oficialii de la Chişinău

De departe totuşi, cel mai grav incident a fost legat de faptul că vice-ministrului Educaţiei de la Chişinău, Liliana Nicolăescu-Onofrei, nu a reuşit să ajungă la ceremonia de la Liceul „Evrika” din Râbniţa, oficialul fiind oprit de grăniceri la aşa zisa vamă de la intrarea în Transnistria. Cea mai gravă întrebare care se pune acum este dacă nu cumva acesta a fost ultimul clopoţel de închidere a cursurilor pentru cele opt şcoli cu grafia latină din stânga Nistrului. Pentru că, în ultimul timp, tot mai multe declaraţii ale unor lideri separatişti de la Tiraspol au mers pe ideea că, din taomnă, aceste şcoli ar putea să-şi înceteze definitiv activitatea. Chestionată pe această temă, vice-ministrul Educaţiei de la Chişinău a declarat pentru „Europa liberă” că se depun toate eforturile ca un asemenea scenariu să nu fie pus în practică. Cu această ocazie, ministrul a spus că se aşteaptă ca şi instituţiile internaţionale să conlcureze, alături de autorităţile Republicii Moldova, în favoarea ultimelor opt şcoli româneşti din Transnistria.

Ce urmează?

Miliţienii au vrut să dea buzna şi în incinta Liceului “Lucian Blaga” din Tiraspol. Ceremonia nu s-a desfăşurat totuşi în curtea şcolii, ca să nu atragă atenţia separatişilor, ci în sala de festivităţi. Securiştilor li s-a spus că nu trebuie să deranjeze orele de curs, astfel că au fost convinşi să plece. Elevii au vorbit, în cadrul ceremoniei, despre anii de şcoală petrecuţi aici, cu toate problemele iscate din cauza separatiştilor. Se ştie foarte bine prin ce presiuni a trecut această şcoală în ultimele luni. Legat însă de felul în care au vorbit elevii, directorul instituţiei, profesorul Ion Iovcev, a spus că că „aceste clipe parcă îţi vorbesc că toată jertfa noastră este justificată. Numai un lucru nu înţeleg, cum de mai sunt oameni care vor să distrugă corola de minuni a lumii. Oare nu înţeleg ei că lumea e frumoasă prin unitatea şi diversitatea ei?”. Este mai degrabă o retorică întrebare pe care românii din Transnistria şi-o pun, an de an. Dar parcă în acest an, spun ei, şcolile româneşti au fost, mai mult ca niciodată, înconjurate de forţele de securitate nistrene. Ceea ce-i face pe profesori să se gândească, cu groază, la ce urmează…