SONDAJ. ROMANII – INCA NESECULARIZATI. Religiozitatea poporului: un sfert din populatie merge duminical la biserica, o treime se spovedesc regulat, o proportie mare are incredere in preoti
În proporţie de 83,9%, românii se consideră persoane religioase. Având în vedere şi proporţia ortodocşilor în populaţia României, putem spune că lumea ortodoxă românească nu este una foarte atinsă de secularizare. Faptul în sine este specific estului Europei şi cert diferit de situaţia din zona occidentală.
Doar 10,3% se consideră persoane nereligioase şi doar 1,1% se declară atei convinşi. Şi această cifră este deosebit de interesantă deoarece relevă faptul că nici „necredincioşii” nu refuză fenomenul religios. Mai degrabă este vorba de un 10,3% care spune că nu are o raportare cotidiană constantă şi coerentă la credinţă, dar care nu contestă în sine religia sau o serie de principii ale ei. Doar 1,1% îşi asumă eticheta de atei, cifră practic nesemnificativă statistic.
Mersul la Biserică
Exceptând evenimentele religioase din familie (nunţi, botezuri, înmormântări), românii declară următoarele pattern-uri de frecventare a bisericii (procente calculate din totalul celor care se declară religioşi): 0,9% zilnic, 2,7% de câteva ori pe săptămână, 25,4% o dată pe săptămână (mai ales duminica), 18,9% o dată pe lună, 37,8% doar la marile sărbători religioase, 10,2% o dată pe an sau mai rar, 3,4% declară că nu merg la biserică (0,6% nonrăspunsuri).
Faptul că un sfert dintre români declară o frecventare săptămânală a bisericii (fie şi duminica) reprezintă un grad de participare religiosă mare pentru o populaţie europeană. Sociologii numesc populaţiile europene (la cele creştine ne referim) care se declară religioase, dar nu frecventează în mare măsură instituţia bisericii „creştini nepracticanţi”, sintagma fiind aplicată de obicei şi românilor de cercetătorii din domeniul sociologiei religiei. Totuşi un popor care într-o proporţie de 45% merge la biserică măcar o dată pe lună nu se încadrează atât de uşor într-un asemenea tipar.
Respectarea sărbătorilor
45,1% dintre românii care se consideră religioşi spun că religia este foarte importantă pentru ei, 50,3% importantă, 4,5% puţin importantă, 0,1% deloc importantă.
83% dintre români spun că respectă zilele de duminică şi sărbătorile religioase (14,3% spun că nu le respectă, 2,7% nonrăspunsuri). 74,6% se închină atunci când trec pe lângă o biserică, 24,1% declară că nu se închină, nonrăspunsuri 1,4%. 65,6% spun că se roagă în mod regulat (31,8% nu se roagă în mod regulat, nonrăspunsuri 2,5%), şi 60,2% afirmă că îşi sfinţesc obiectele personale, casa, masina (36,7% nu, nonrăspunsuri 3,1%).
53,6% dintre români contribuie periodic cu bani la biserică, 43,2% nu contribuie, 3,2% nonrăspunsuri. 39,4% spun că apelează la preot atunci când au necazuri, 57,2% nu apelează, nonrăspunsuri 3,3%. 34,9% dintre români se spovedesc periodic (62,7% nu se spovedesc periodic, nonrăspunsuri 2,4%), 29,6% postesc în mod regulat (67,9% nu postesc regulat, nonrăspunsuri 2,5%).
Ca o concluzie generală, inclusiv la nivel de participare, românii au o raportare la religie mult mai participativă decât tiparul actual occidental.
Dumnezeu, horoscop, vrăjitoare şi extratereştri
96,5% dintre români cred în Dumnezeu (1,9% nu cred, 1,6% aleg nu ştiu/nu răspund). 84,4% cred în sfinţi (11,9% nu cred, 3,6% nonrăspunsuri).
59,6% cred că raiul există (24,4% nu cred, 16% nonrăspunsuri), 57,5% cred că iadul există (26,8% nu cred, 15,7% nonrăspunsuri). 54,4% dintre români cred în viaţa de apoi (28,5% nu cred, 17,1% nonrăspunsuri). Aici remarcăm uşoare disonanţe în răspunsuri – respondenţi care cred în existenţa Raiului, dar nu şi în cea a Iadului de exemplu – relativ normale.
44,8% dintre români au încredere în preoţi (47,6% nu au încredere, 7,7% nonrăspunsuri), 42,4% cred în miracole (52,8% nu cred, 4,8% nonrăspunsuri), 31,2% cred în deochi (64% nu cred, 4,8% nonrăspunsuri), 25,5% cred în blesteme (70% nu cred, 4,5% nonrăspunsuri), 23,8% cred în horoscop (71,2% nu cred, 4,4% nonrăspunsuri), 15,6% cred în extratereştri (75,9% nu cred, 8,6% nonrăspunsuri), 15,3% cred în vrăjitorie (81,8% nu cred, 2,9% nonrăspunsuri).
Sondajul a fost realizat între 9 şi 14 iulie, pe un eşantion de 1.075 de persoane, cu o marjă de eroare de +/- 3%
[…]/ integral pe adevarul.ro
- Aproape 90% dintre elevi inscrisi la ORA DE RELIGIE. Un prim asalt respins, dar nu e momentul de triumfalisme. URGIA ANTICRESTINA E DOAR LA INCEPUT
- TINERII ROMÂNI – profil sociologic. (In)formati de internet, lesne protestatari, lenesi politic, dar si ceva surprinzator: MAJORITATEA NU E DE ACORD CU AVORTUL NEINGRADIT
- Sondaj al… Fundatiei Soros: 86% dintre romani VOR SA SE PREDEA RELIGIA IN SCOALA! Concluzia nervoasa a autorilor studiului: “Inca suntem conservatori”, deci mai au de lucru cu noi!
- FUNDATIA SOROS si-a pus din nou LUPA DEFORMATA PE ORTODOXIA ROMANEASCA. Ce a iesit?
- Romanii dau dovada de CONSERVATORISM EXTREM: inca un studiu FUNDATIA SOROS…
Mi se pare irelevant acest studiu. Un esantion de circa 1000 de persoane nu pot sa reprezinte situatia celorlalti aprox. 20 milioane.
@ Andrei
Perfect de acord.
Ca sa nu mai vorbim despre faptul ca astfel de studii de refera de obicei la populatiile urbane. Pe cei de la sate nu-i intreaba nimeni de sanatate.
si mie mi se pare adevarat ce spune Andrei.
Problema nu este neaparat dimensiunea esantionului, ci faptul ca, mai mult ca sigur, el nu a fost structurat corespunzator: pe medii de locuire, pe grupe de varsta si sexe, confesiune, grad de instruire, regiune geografica etc… Daca iau 1075 de penticostali de 20 -30 ani din mediul rural si 1075 ortodocsi de 50-60 ani de la oras, voi avea rezultate diferite. Sau un grup de studenti vs un grup de pensionari.
Ma rog, pana la urma se spune ca statistica este una dintre minciunile preferate ale diavolului…
Mie mi se pare plauzibil sondajul. A, ca o fi marja de eroare mai mare, asta da.
Mentionez doar 2 elemente care arata cam ce fel de credinciosi suntem: 70% nu cred in BLESTEME si peste 80% nu cred in VRAJITORIE…
Cum sa nu existe/fi existat blesteme? Si despre blestem, dar in special despre vrajitorie se vb explicit chiar in cartea de capatai a crestinului – in Noul Testament la F. Ap, cap 8 (cazul lui Simon vrajitorul, nu?). Apoi, sa nu stie atatia crestini de Sf Ciprian, fost mare vrajitor?