„Patriarhul onorofic” al Bisericii Ortodoxe a Ucrainei (noua structura ecleziala creata de Patriarhia Ecumenica si nerecunoscuta, deocamdata, de nicio biserica ortodoxa), Filaret, seful fostei structuri schismatice denumita Patriarhia Kievului, a refuzat sa semneze Charta BOU adoptata in sinodul de intemeiere al acesteia.
PF Kirill a comparat situatia din Ucraina cu cea creata in anii 1990 in Bulgaria, unde autoritatile statului au sprijinit activ o organizatie schismatica. Pe atunci, solutia propusa de Patriarhul Bartolomeu viza legalizarea schismei si demisia patriarhului canonic al Bulgariei, se arata in scrisoarea citata, pe cand Patriarhia Moscovei a insistat pentru organizarea unui Sinod Pan-Ortodox la Sofia, care a decis, dimpotriva, sa protejeze organizatia canonica si primatul legal al acesteia. Kirill ii acuza pe reprezentantii Patriarhiei Ecumenice de „profunda deviere de la traditia canonica ortodoxa si ecleziologia patristica”. „Este cert ca scenariul ucrainean poate fi repetat in oricare alta biserica locala”, a mai adaugat patriarhul rus.
„Sinodul Unificarii”, adunarea ex-schismaticilor din Ucraina reabilitati de Sinodul Patriarhiei Ecumenice, l-a ales astazi, 15 decembrie, drept primat al noii structuri ecleziastice pe Mitropolitul Epifanie, fost „vicar” al „patriarhului” Kievului, Filaret Denisenko. Epifanie este, totodata, rector si profesor al Academiei Teologice din Kiev.
Presedintele Ucrainei, Porosenko, a anuntat ca “Sinodul Reunificarii”, care ar trebui sa aleaga primatul bisericii autocefale a Ucrainei si sa aprobe statutul acestei structuri ecleziastice, va avea loc pe 15 decembrie.
Sinodul constata cu tristete ca Patriarhia Constantinopolului a luat decizia, nefundamentata canonic, de a reabilita si de a recunoaste ca episcopi doi lideri ai grupusculelor schismatice din Ucraina, Filaret Denisenko si Macarie Maletici, impreuna cu episcopatul si clerul lor. Sinodul [Bisericii Serbiei] nu recunoaste persoanele amintite [Filaret si Macarie], precum si pe adeptii lor, drept episcopi si clerici si, drept urmarenu accepta comuniunea liturgica si canonica cu ei.
Patriarhia Ecumenică a acţionat unilateral, profitând de dorinţa vremelnică a unor politicieni ucraineni. Consecinţele se vor vedea dar în orice caz nu există o bază solidă pentru crearea unei biserici „naţionale“. Ȋn niciun caz nu va fi instaurată pacea confesională în Ucraina. Transferurile de credincioşi de la o Biserică la alta nu vor fi numeroase. Este foarte posibil ca Biserica Ortodoxă a Ucrainei (Patriarhia Moscova) să îşi păstreze acelaşi număr de credincioşi. O Biserică Ortodoxă ucraineană autocefală ar putea fi un avantaj pentru Ortodoxie în general, devenind un exemplu de implicare în social sau în domeniul liturgic pentru alte Biserici Ortodoxe. Este important însă cum se obţine această autocefalie. Obţinerea ei nu este un scop în sine. Alianţa cu puterea politică, acţiunea unilaterală din partea Patriarhiei Ecumenice, legi adoptate în Rada de la Kiev şi acţiuni pe teren în forţă nu reprezintă deloc cea mai indicată modalitate de acţiune.
Sinodul Bisericii Rusiei a decis intreruperea comuniunii euharistice cu Patriarhia Constantinopolului – atat cu ierarhii, cat si cu clerul si mirenii acesteia.Mai mult decat atat, Biserica Rusiei va intrerupe comuniunea euharistica cu cei care vor intra in comuniune cu ierarhii schismatici ucrainieni, o masura luata probabil pentru a preintampina exodul de clerici din BOU subordonata Moscovei la noile structuri girate de Constantinopol.
In comunicat, Sinodul afirma ca “accepta si revizuieste petitiile inaintate de Filaret Denisenko, Makarie Maletych si adeptii lor, care se afla in schisma nu din motive dogmatice, in conformitate cu prerogativele canonice ale Patriarhiei Constantinopolului de a accepta astfel de petitii ale ierarhilor si altor clerici din toate Bisericile Autocefale. Astfel, cei mentionati au fost repusi canonic in rangurile lor preotesti, iar adeptii lor reprimiti in comuniune cu Biserica”.
