SECOLUL EGOCENTRISMULUI (I): teoriile lui Freud si MANIPULAREA PSIHOLOGIEI MASELOR (documentar VIDEO subtitrat si rezumat)

Transcrierea ideilor principale ale primei parti din Secolul Egocentrismului

– Serie documentara despre cum au fost folosite teoriile lui Freud pentru a dezvolta tehnici de control al maselor.

– Edward Bernays (apare el insusi in documentar, la o varsta foarte inaintata): nepotul lui Freud, fondator al PR-ului (Public Relations, propaganda): primul care a folosit teoriile psihanalizei pentru acest scop. A extins principiile publicitatii la politica, intuind ca daca sunt satisfacute (sau se da iluzia satisfacerii) dorintele egoiste ale oamenilor, acestia ar deveni mai docili. Bernays are un rol important in promovarea presedintelui american Wodrow Wilson ca un luptator pentru libertate si democratie. Observand succesul propagandei din timpul primului razboi mondial, a cautat sa obtina acelasi efect de persuasiune a maselor si pe timp de pace.

– Intrand in contact cu teoriile psihanalitice ale unchiului sau, Bernays s-a intrebat daca nu ar putea face bani din manipularea subconstientului. Si-a dat seama ca decizia oamenilor si, mai mult, decizia grupurilor, nu este legata doar de informatie (nu este strict calcul rational) ci are o puternica dimensiune emotionala (irationala).

– Primul experiment al lui Bernays a fost campania de convingere a femeilor sa fumeze in public, intr-un timp in care gestul nu era tolerat de societate. A regizat un “eveniment”, in cadrul unei parade expusa mediatic, in care activiste feministe au aprins in mod ostentativ tigarile; mesajul mediatic a fost – “tortele libertatii“, asociind tigarile si fumatul in public de catre femei cu lupta feministelor pentru emancipare, cu libertatea si puterea. Cu acest eveniment mediatic a reusit sa faca din fumatul public al femeilor un act social acceptat. Experimentul a aratat ca elemente total irelevante (tigarile, in acest caz) pot fi transformate in simboluri puternice ale modului in care vrei sa fii perceput de ceilalti. Publicitatea, asadar, nu mai era legata de informatia legata de obiect, ci de perceptia sinelui, de dorinte si proiectii inconstiente. Nu pentru ca exista o NEVOIE de un obiect, ci pentru senzatia ca te vei simti bine (confortabil psihologic) cumparand acel obiect.

– Modelul comportamental al americanilor dinainte de Marea Criza era unul axat pe achizitia de bunuri in functie de NEVOI. Corporatiile au vrut sa schimbe acest comportament, deoarece punea limita productiei. Un magnat al Wall-Street-ului (Mazer) a scris explicit ca “trebuie sa schimbam America de la nevoi la o cultura a dorintelor. Oamenii trebuie invatati/deprinsi sa doreasca noi obiecte, chiar daca cele deja detinute inca mai erau bune sau neconsumate. Dorintele omului trebuie sa umbreasca nevoile sale.”

– Corporatiile incep in deceniul 3 interbelic sa deschida SUPERMARKETURILE. Treaba lui Bernays a fost acela de a crea consumatorul pentru acestea. A folosit reviste pentru femei, filmele si chiar studii psihologice “independente” pentru a face reclama clientilor sai; mesajul fiind acela ca actul de a cumpara nu este doar pentru acoperirea nevoilor, ci pentru a iti exprima eu-ul in fata celorlalti (express yourself). 

– In 1927 un jurnalist american a observat ca pentru american principala calitate nu mai era aceea de cetatean, ci de CONSUMATOR.

– Cum teoriile lui Freud despre instinctele agresive ale oamenilor, amplificate de fenomenul psihologic al multimilor, au devenit cunoscute in SUA, o serie de ganditori au afirmat ca este nevoie de o noua interpretare a democratiei, conform careia masele – turme dezorientate – trebuie controlate prin tehnici psihologice. Au devenit interesati de mecanismele psihologiei colective, psihologiei maselor, pentru a putea elabora strategii de control social. Astfel a aparut o noua teorie despre cum poate functiona democratia maselor: avand in centrul ei consumatorul, creat prin stimularea dorintelor sale, care, satisfacandu-le prin consum, devine DOCIL. Democratia nu mai este, in aceasta interpretare, o schimbare a mecanismelor de putere; prin noile tehnici psihologice, Bernays asigura perpetuarea mecanismelor de putere nedemocratice prin manipularea psihologiei multimilor.

– Interesant este ca Freud, inr-una din ultimele sale scrieri, ajunge la aceleasi concluzii pe care nazistii le vor pune in aplicare: libertatea individuala, democratia, trebuie eliminate, iar omul supus controlului. Nazistii nu au eliminat democratia pentru a reveni la o societate autocratica, ci au construit o alternativa: in centrul noilor mecanisme de putere raman sentimentele si dorintele maselor, canalizate insa intr-un mod diferit. Exponentul acestui nou aranjament a fost J. Goebbels, ministrul Propagandei in regimul nazist. Una din sursele de inspiratie ale lui Goebbels a fost E. Bernays.

– Freud credea ca fortele irationale, fortele libidoului, “dragostea” (idolatria, in acest caz) ale multimilor sunt transferate asupra conducatorului, pe cand fortele si instinctele agresive, respectiv ura, sunt dezlantuite asupra celor din afara grupului. Nazistii au cautat in mod deliberat eliberarea acestor forte inconstiente, crezand ca le pot controla in favoarea lor.

– Goebbels a fost atras si de initiativa New Deal a presedintelui Roosevelet, afirmand ca acesta a “ales calea cea dreapta”. Folosind o organizare colectiva a societatii, Roosevelt s-a folosit insa de asistenta unui anume G. Gallup, care a impus folosirea sistematica a sondarii opiniei publice. Gallup, spre deosebire de Bernays, credea ca oamenii sunt rationali si ca opinia lor este una rationala. Cum New Deal presupunea si o restrangere a puterii corporatiilor, acestea au pornit o ofensiva ideologica, prin intermediul lui Bernays, legand democratia de capitalism. Bernays considera ca intr-o democratie consumerista corporatiile sunt cele care vor satisface dorintele oamenilor fara ca acestia sa joace vreun rol activ (imaginea unei astfel de societati a fost surprinsa cel mai bine in scrierea distopica a lui Al. Huxley Brave New World).

– Va urma –