CORBII LA CADAVRU: eurocratii dau ULTIMATUM CIPRULUI, Rusia REFUZA implicarea/ Haosul continua, americanii au idei traznite: CIPRU SA APELEZE LA …TURCIA PENTRU AJUTOR!

22-03-2013 11 minute Sublinieri

cyprus-bank-bailout

Liderii europeni au respins vineri un pachet de măsuri prezentate de Cipru ca alternativă la impunerea unei taxe pe toate depozitele din băncile locale, deoarece acesta includea naţionalizarea unor rezerve ale fondurilor de pensii.

Statele din zona euro şi guvernul cipriot au început o nouă rundă de negocieri pentru a ajunge la o modalitate acceptabilă prin care statul să colecteze fonduri proprii de 5,8 miliarde de euro, necesare deblocării unui pachet de împrumuturi de 10 miliarde de euro de la ţările membre ale uniunii monetare, potrivit Financial Times.

Ultimul plan al autorităţilor cipriote prevedea restructurarea Laiki, a doua mare bancă din Cipru, şi divizarea acesteia într-o instituţie de credit care să includă activele solide şi una cu active neperformante. Depozitele mai mari de 100.000 de euro urmau să fie incluse în banca cu active neperformante, situaţie în care deponenţii ar fi urmat să înregistreze pierderi.

Depozitele de până la 100.000 de euro, precum şi locurile de muncă de la Laiki ar fi fost garantate.

Mai multe dintre elementele planului, precum obţinerea a 2 miliarde de euro din naţionalizarea unor rezerve ale fondurilor de pensii şi emiterea de obligaţiuni legate de venituri viitoare din exploatarea unor resurse de gaze naturale, au fost considerate în continuare inacceptabile de către Germania şi Bruxelles.

“Au existat anumite discuţii despre revenirea la varianta iniţială, a taxei pe depozite bancare, dar există obiecţii de la banca centrală”, a declarat o sursă apropiată situaţiei.

Respingerea planului lasă tot mai puţin timp Ciprului să ajungă la un acord cu zona euro asupra modului în care va obţine fondurile de 5,8 miliarde de euro. În lipsa unui acord cu UE pi FMI până luni, Banca Centrală Europeană a avertizat că va opri accesul băncilor din Cipru la lichiditate de urgenţă, forţând astfel un posibil faliment al instituţiilor de credit şi chiar ieşirea Ciprului din zona euro.

“Aşteptăm să vină un Mesia să ne salveze şi, binenţeles, că nu este niciunul”, a declarat vineri un oficial cipriot, reflectând disperarea care s-a instalat la Nicosia. Parlamentul din Cipru urmează să se întâlnească mai târziu pe parcursul zilei de vineri, după ce iniţial avea programată o şedinţă dimineaţă.

Perspectiva impozitării depozitelor bancare în schimbul obţinerii unui împrumut financiar de 10 miliarde de euro pentru evitarea falimentului a provocat o adevărată isterie în rândul ciprioţilor. Vineri, ciprioţii s-au repezit la bancomate pentru a-şi retrage economiile, iar parlamentarii se străduiesc să adopte planul de obţinere a împrumutului internaţional.

După anunţul impozitării conturilor bancare din băncile cipriote, de sâmbăta trecută, în schimbul unui împrumut financiar salvator, în valoare de 10 miliarde de euro, populaţia din insulă a intrat în panică.

Ciprioţii, cu sutele, au luat cu asalt bancomatele pentru a-şi retrage economiile şi continuă să protesteze în stradă faţă de condiţia taxării depozitelor bancare mari impusă de UE şi FMI pentru asigurarea unui fond de garanţie, de peste 5 miliarde de euro, contra obţinerii împrumutului financiar internaţional.

Sute de oameni au ieşit în stradă, de teamă că una dintre principalele bănci cipriote ar putea fi vândută. Angajaţii Băncii Populare a Ciprului s-au bătut cu Poliţia în faţa Parlamentului. Unii protestatari au încercat să intre în Parlament. “Ne temem că întregul sistem se prăbuşeşte. Şi astăzi este Banca Populară a Ciprului, iar mâine, restul băncilor. Iar dacă băncile se prăbuşesc, întregul Cipru, totul se prăbuşeşte, de asta ne temem”, a spus una dintre protestatare.

Banca Centrală a respins zvonurile vânzării, dar cu toate acestea s-au format cozi lungi la bancomatele din întreaga ţară. Unele bănci au impus o cyprus-bank-protestlimită de 260 de euro pentru retragerile zilnice. Criza financiară îi afectează şi pe turişti, cu toate că mulţi au venit cu bani la ei.

În tot acest timp, parlamentarii ciprioţi sunt într-o cursă contra cronometru şi  vor încerca să voteze astăzi planul de care depinde împrumutul salvator din partea UE şi FMI. În plus, ciprioţii sunt presaţi de Banca Central Europeană care a anunţat că va sista de luni lichidităţile către Cipru, dacă acest planul de salvare nu va fi aprobat de Parlamentul de la Nicosia, fără de care insula va intra în faliment.

Ministrul de Finanţe din Cipru, Michael Sarris, se întoarce vineri de la Moscova fără un nou acord de finanţare din partea Rusiei, scrie Reuters.Oficialul cipriot a încercat timp de două zile în Rusia să negociete o sursă alternativă de finanţare, ţara sa având nevoie de circa 5,8 miliarde de euro pentru a beneficia de un sprijin financiar de 10 miliarde de euro din partea Uniunii Europene.

Printre măsurile luate în calcul de autorităţile cipriote pentru strângerea banilor se numără înfiinţarea unui “fond de solidaritate naţională” în care ar putea fi incluse active ale fondurilor de pensii, anumite active ale statului precum şi proprietăţi care aparţin Bisericii Ortodoxe.

Autorităţile din Cipru au nevoie de 5,8 miliarde de euro pentru salvarea sistemului bancar, respectiv pentru recapitalizarea celor mai mari două bănci. În situaţia în care statul insular nu reuşeşte să asigure solvabilitatea băncilor, Banca Centrală Europeană (BCE) a ameninţat că va opri de luni mecanismul prin care instituţiile de credit accesează lichiditate de urgenţă de la BCE. Parlamentul se reuneşte vineri pentru a discuta un plan de restructurare a sistemului bancar.

Agenţia de Rating Standard&Poor’s a retrogradat vineri Ciprul cu o treaptă de la “CCC+”, risc substanţial, la “CCC”, extrem de speculativ.

Parlamentul cipriot a respins marţi măsura taxării depozitelor bancare cerută de miniştrii de finanţe din zona euro în schimbul pachetului de sprijin financiar de 10 miliarde de euro. Liderii europeni au acordat statul un răgaz până luni pentru a prezenta un nou plan prin care să strângă cele 5,8 miliarde de euro.Băncile din Cipru rămân, în tot acest timp, închise. De altfel, situaţia din Cipru i-a făcut pe oameni să îşi dorească ieşirea din zona euro şi apropierea, în schimb, de Rusia, potrivit unui sondaj de opinie.

Deţinătoare a unei mari părţi a banilor plasaţi în insulă şi chemată în ajutor de Nicosia, Rusia pune condiţii. Nici vorbă să permită taxarea companiilor sale sau să suporte pierderile băncilor cipriote. Ea aşteaptă deci un gest din partea europenilor. Extrase.

Anastasia Bashkatova

oliver-fisherman_2În vicleana înfruntare care îl opune Uniunii Europene, Kremlinul tocmai a ripostat. UE nu a reuşit să convingă Ciprul să instaureze o taxă spoliatoare care ar fi adus prejudiciu societăţilor publice ruse. De acum nu mai este posibil să vedem o ieşire din criză simplă sau fără prea multe pierderi. Iar lipsa de promptitudine a Rusiei de a propune un nou ajutor Ciprului este un mijloc de presiune comod asupra Europei.

Ciprul speră un ajutor de la Moscova în schimbul unor anumite “avantaje”pentru economia rusă. Michalis Sarris, ministrul cipriot de Finanţe, a subliniat că nu venise la Moscova cu mâinile goale [pe 20 martie]. El a venit s㬠expună posibilităţile care s-ar deschide Rusiei dacă ea ajuta insula. Lista presupune o participare a sistemului bancar şi exploatarea gazului. Ceea ce cere Ciprul, nu este un credit, ci concluzia unei tranzacţii socotite a fi profitabilă pentru ambele părţi.

Declaraţii abrupte de la Moscova

Dar Rusia pare acum să vrea să-şi acorde timp. Andrei Kostin, directorul băncii VTB [Vnechtorgbank], principala victimă a crizei cipriote, a anunţat că instituţia sa nu era deloc interesată de active bancare din insulă: “Aici există două bănci într-o situaţie critică care au nevoie de a fi însănătoşite. Ar fi absurd să pretindem că am avea un interes aici. Singurul nostru interes, este de a regăsi cât mai repede posibilitatea de a efectua plăţile şi de a gestiona conturile clienţilor noştri”.

Și adaugă că banca sa va trebui să-şi “oprească activitatea şi să părăsească pur şi simplu piaţa cipriotă” în caz de “decizii violând dreptul, dictate de politică”.

În ajun, într-un interviu pentru presa europeană, premierul Dmitri Medvedev declarase că în Cipru, activităţile marilor bănci ruseşti şi societăţilor cu participare a statului erau blocate, în timp ce ele nu au nicio problemă contabilă sau fiscală. Astfel a explicat el declaraţiile abrupte ale Moscovei. El confirma astfel că paradisul fiscal cipriot nu reprezenta doar o atracţie pentru sectorul privat rus, dar şi pentru companiile publice. Premierul adăugase că Rusia ar reflecta la o susţinere pentru Cipru o dată ce UE ar fi propus propriul său ansamblu de măsuri destinate combaterii crizei.

Rusia face o pauză. Ea nu pare să vadă cum ar putea ieşi din această criză pierzând cât mai puţin şi a decis deci să se răzbune pe UE adoptând o poziţie de aşteptare, deoarece dacă Moscova se retrage, nu doar 10 miliarde va trebui să găsească Europa pentru a salva Ciprul, ci totalitatea sumei necesare, adică 17 miliarde.

În faţa acestei confruntări geopolitice, unii înalţi funcţionari europeni au încercat să-şi îndulcească afirmaţiile. José Manuel Barrosso, preşedintele Comisiei, a invocat ora târzie a reuniunii miniştrilor de Finanţe europeni, care a dus la o decizie sâmbătă dimineaţa. Este ceea ce ar fi împiedicat avertizarea Moscovei.

O insultă personală

Tonul Europei este unul care invită la calm, dar asta nu se traduce în acţiuni. De luni, aprovizionarea Ciprului cu bani lichizi de BCE ar putea să se întrerupă, ceea ce ar lăsa fără vlagă toată economia insulei. Ieri, o sursă europeană anonimă a ameninţat băncile cipriote cu lichidarea dacă un nou acord nu se găsea, referitor la o taxă pe depozite. Asta a făcut ca The New York Post să califice ofensiva între Rusia şi UE drept bătălie epică între preşedintele Putin şi cancelarul german Angela Merkel. Văzut din afară, Putin ar fi luat propunerea taxei spoliatoare a Eurogrupului drept o insultă personală.

Experţii confirmă că insula nu este în stare să facă vreo propunere cu adevărat avantajoasă Moscovei. “Pentru economia rusă, singurul interes al Ciprului rezida în modul în care se folosea de el înainte, o platformă financiară ce scăpa de legislaţia rusă, dar solidă şi previzibilă în mod raţional. Dintr-un punct de vedere al investitorului, Ciprul nu valorează mai mult decât orice alt stat stabil politic din Mediterana Orientală”, comentează Viktor Koukharski, directorul general al grupului Razvitie.

El remarcă totuşi că, dacă băncile cipriote au acumulat averi provenind din Rusia, ele au acumulat şi mai multe averi venind din Anglia. “Germania a decis să recupereze o parte din aceste depozite secrete pentru a le vărsa în puşculiţa europeană”, presupune dl. Koukharski. Dar asta a dus la scandal.

Bank of Cyprus, cea mai mare instituţie de creditare din Cipru, avertizează că dacă propunerea de impozitare a depozitelor bancare de peste 100.000 de euro nu va fi adoptată, sistemul bancar din această ţară va intra în colaps.

„De când a fost evident că nu există soluţii alternative nu mai trebuiau să existe întârzieri suplimentare în adoptarea propunerilor creditorilor internaţionali, UE, BCE şi FMI”, se arată într-un comunicat al Bank of Cyprus, potrivit Agerpres.

„Vrem să subliniem că orice revenire la lira cipriotă înseamnă pierderi semnificative ale valorii activelor şi va duce la un cerc vicios de devalorizare şi hiperinflaţie”, se mai precizează în comunicat.

Bank of Cyprus a atras atenţia să asupra faptului că toate depozitele bancare vor fi pierdute dacă sistemul bancar se prăbuşeşte.

Uniunea Europeană a avertizat Ciprul că are termen până luni să găsească cele 6 miliarde de euro care ar urma să completeze planul său de sprijin de 10 miliarde de euro, fără de care sistemul financiar cipriot riscă să se prăbuşească, ceea ce ar atrage excluderea sa din zona euro. Ultimatumul vine într-un moment în care clasa politică cipriotă încearcă să elaboreze un plan B de strângere a fondurilor, după eşecul unui prim proiect care a fost respins marţi cu o imensă majoritate de parlamentari ciprioţi.

Într-un interviu acordat cotidianului german Bild, ministrul german de finanţe, Wolfgang Schaeuble, s-a arătat sceptic în privinţa calităţii planului B prezentat de Cipru pentru a ieşi din criză, plan care prevede renunţarea la impozitarea depozitelor bancare în schimbul creării unui fond de solidaritate. „Numai cosmetica nu este suficientă. Ciprul trebuie să evolueze şi să facă economii serioase”, consideră oficialul german.

  • Hotnews:

Presedintele BCE, Jean-Claude Trichet, in 2008: Adoptarea euro protejeaza Cipru de turbulentele financiare internationale

Euro va proteja Cipru de turbulentele financiare, spunea in 2008 presedintele de atunci al Bancii Centrale Europene (BCE), Jean-Claude Trichet, in discursul ocazionat de intrarea tarii in uniunea monetara, afirmatie care nu s-a concretizat, potrivit unui analist al MarketWatch, Steve Goldstein, citat de Mediafax.

“Pentru o economie mica precum Cipru, adoptarea euro ofera protectie fata de turbulentele financiare internationale, care au deseori un efect disproportionat de mare asupra economiilor mici”, spunea Trichet. La cinci ani de la adoptarea monedei unice europene, autoritatile din Cipru sunt puse in situatia de a incheia un acord de sprijin financiar cu partenerii din zona euro. Insusi euro este vinovat de problemele Ciprului, in special pentru ca bancile cipriote au fost incurajate sa investeasca in obligatiuni guvernamentale ale Greciei, cauza principala a problemelor actuale, noteaza Goldstein.

Liderii din zona euro au aprobat la sfarsitul saptamanii trecute un plan de salvare a Ciprului care prevede taxarea tuturor depozitelor din bancile cipriote, conditie respinsa insa de Parlamentul de la Nicosia. Autoritatile din Cipru trebuie sa gaseasca o solutie alternativa pentru identificarea unor fonduri de 5,8 miliarde de euro, preferabil din sectorul bancar, astfel incat liderii zonei euro sa furnizeze un ajutor de 10 miliarde de euro. BCE a avertizat ca daca autoritatile cipriote nu ajung pana luni la un acord privind planul de salvare va bloca accesul la lichiditati al bancilor din Cipru.

Atena a inceput procedura de preluare a filialelor bancilor cipriote din Grecia

Atena a inceput procedura de preluare a filialelor bancilor cipriote prezente in Grecia, Bank of Cyprus, Cyprus Popular Bank (CPB) si Hellenic Bank, a auntat vineri ministerul grec al Finantelor, citat de AFP.

“Procedura de achizitie a bancilor cipriote in Grecia de catre un grup bancar grec a inceput” in cooperare stransa cu banca centrala a Ciprului, precizeaza un comunicat al ministerului. Aceasta evolutie garanteaza “stabilitatea” sistemului bancar grec si “depozitele cetatenilor tarii in bancile cipriote”, potrivit sursei citate. Aceasta decizie a venit in urma unei discutii telefonice intre premierul grec, Antonis Samaras, si presedintele cipriot, Nicos Anastasiades, dand unda verde “separarii agentiilor grecesti ale bancilor cipriote” care vor fi recapitalizate de bancile grecesti, ele insele sustinute de Europa, a indicat o sursa bancara greaca.

Potrivit unui comunicat al presedintiei cipriote publicat de guvernul grec, “dl. Anastasiades i-a multumit dl Samaras pentru sustinerea deplina a oamenilor politici si a poporului grec in orele dificile pe care le traverseaza Ciprul”.

De la inceputul crizei din Cipru, ministrul grec al Finantelor, Yannis Stournaras, precizase ca bancile grecesti, care beneficiaza de un ajutor UE-FMI pentru recapitalizare, erau “pregatite sa cumpere agentiile cipriote din Grecia”.

Principalele banci grecesti au primit 50 de miliarde de euro de la zona euro si FMI pentru a se recapitaliza, in urma pierderilor inregistrate in cadrul operatiunii de stergere a datoriei suverane a Greciei. Pentru finantarea acestui plan, ar fi nevoie de circa un miliarde de euro, potrivit sursei bancare citate. Potrivit presei economice grecesti, depozitele din bancile cipriote din Grecia ar fi de circa 13 miliarde de euro, in timp ce creditele ar atinge 24 de miliarde.

Cele trei banci principale ale Greciei, Banca Nationala a Greciei (BNG), cea mai mare, aflata in prezent in proces de fuziune cu Eurobank, Alpha Bank Piraeus Bank, precum si Hellenic Postbank, o banca mai mica, si-au manifestat interesul pentru a prelua filialele cipriote, potrivit unei alte surse bancare.

WSJ: Salvarea Ciprului ar putea veni de la dusmanul sau, Turcia

Oficialii ciprioti ar trebui sa renunte la cererile de asistenta financiara adresate Rusiei si sa solicite ajutor de la cel mai mare dusman pe care l-au avut in ultimele decenii, Turcia, pentru a rezolva actuala criza din insula, propun mai multi diplomati si economisti citati de un blog al publicatiei “Wall Street Journal”. Obtinerea unui imprumut din partea guvernului de la Ankara ar putea ajuta si la solutionarea conflictului care-i opune pe cipriotii greci turcilor din nordul insulei. “Criza financiara din Cipru este o oportunitate istorica pentru Turcia de a obtine pacea si de a-si intari sansa de aderare la UE prin oferirea unui plan de asistenta financiara”, sustine un expert.

Propunerea vine in contextul in care parlamentul de la Nicosia a respins marti seara primul plan negociat cu UE si FMI, care impunea o taxa exceptionala asupra depozitelor bancare. Ulterior, ministrul cipriot al Finantelor Michalis Sarri s-a deplasat la Moscova pentru a solicita o extindere a creditului de 2,5 miliarde de euro si pentru a propune Rusiei “noi investitii” in insula. AFP scria joi ca autoritatile ruse sunt extrem de ingrijorate de Cipru deoarece mica insula mediteraneana joaca un rol important in economia Rusiei, fiind de altfel, oricat ar parea de paradoxal, cel mai mare investitor strain din aceasta tara.

Moscova si-a exprimat indignarea dupa proiectul privind taxarea depozitelor bancare din Cipru, in cadrul planului european de salvare, deoarece aceasta masura inedita afecta in primul rand averile rusesti plasate in bancile insulei, datorita regimului de impozitare foarte atractiv. Dar ceea ce ingrijoreaza in special Rusia este inghetarea tranzactiilor bancare. Niciun transfer de fonduri nu este posibil deoarece bancile, inchise de sambata, nu vor deschide inainte de marti dimineata, si acest lucru “ar putea dura”, in conditiile in care Banca Centrala Europeana (BCE) a amenintat ca va taia virarile de fonduri catre bancile cipriote.

Or, Ciprul este principalul investitor strain in Rusia si una dintre principalele destinatii ale capitalurilor rusesti trimise in strainatate.

Turcia, propunerea salvatoare?

Mai multi diplomati si economisti citati de “Wall Street Journal” afirma insa ca oficialii ciprioti ar trebui sa renunte la cererile adresate Rusiei si sa apeleze la ajutorul dusmanului lor, Turcia. “De patru decenii, Turcia a fost cel mai mare dusman al Ciprului, cu costuri uriase: tensiuni militare, divizarea insulei meditaraneene intre cipriotii turci si greci si ambitiile frante ale guvernului din Ankara de a se alatura Uniunii Europene. Dar cu Nicosia impotmolita intr-o criza financiara si cu partenerii sai din zona euro ce doresc o taxa semnificativa de la deponenti ciprioti in schimbul unui plan de salvare, incheierea unui acord de imprumut cu Turcia si urmarirea reunificarii cu cipriotii turci din nord ar putea reprezenta cea mai buna optiune pentru presedintele Nicos Anastasiades”, afirma publicatia.

Ziaristii recunosc ca propunerea este una complicata, din cauza ca Turcia nu a recunoscut pana acum guvernul cipriot grec din Cipru, membru al Natiunilor Unite si al UE. Publicatia reaminteste ca, in 2004, cipriotii greci au respins cu o majoritate covarsitoare planul propus Kofi Annan, secretarul general al ONU la acea vreme, de reunificare a insulei. Proiectul, care propunea crearea unei Republici Unite a Ciprului, o federatie formata din doua state, a fost acceptat de catre cipriotii turci.

Situatia insa ar fi favorabila unei propuneri de ajutor din partea Turciei, mai ales ca, dupa ce parlamentul cipriot a respins planul de salvare in valoare de 10 miliarde de euro propus de Comisia Europeana, Fondul Monetar International si Banca Centrala Europeana, executivul de la Nicosia cauta variante pentru a preveni prabusirea sistemului bancar. Convorbirile pe care ministrul de finante cipriot le are in aceste zile la Moscova nu au adus deocamdata niciun rezultat concret, iar Rusia nu pare dispusa sa ofere asistenta financiara suplimentara. Informatii de presa neconfirmate oficial evoca un posibil interes al societatilor rusesti pentru o sustinere financiara in schimbul participarii in banci sau in proiecte de extragere de hidrocarburi in largul coastelor meridionale ale insulei. Solicitarile Moscovei ar fi fost respinse pana acum de ciprioti.

In acest context, “Wall Street Journal” citeaza declaratia unui oficial de la Standard Bank Plc din Londra, Tim Ash, care a declarat: “cineva trebuie sa-i spuna (ministrului cipriot de finante) ca se afla in capitala gresita si ca ar trebui sa se afle intr-un avion spre Ankara”. In acest moment, cipriotii greci probabil ca se intreaba cine mai are nevoie de dusmani cand ai prieteni de felul acesta – UE si Rusia. Ei bine, ce-ar fi daca Cipru ar incepe sa priveasca dintr-o alta perspectiva si ar merge la dusmanul sau, Turcia, pentru a cere ajutor?”, se intreaba Ash. In opinia acestuia, “actuala criza din Cipru ar putea prezenta o oportunitate de pace si prosperitate pentru ambele tabere”.

“Criza financiara din Cipru este o oportunitate istorica pentru Turcia de a obtine pacea si de a-si intari sansa de aderare la UE prin oferirea unui plan de asistenta financiara”, crede Ash. Ajutorul turcesc “ar trimite un semnal clar catre unii din dusmanii sai din centrul Europei continentale ca Turcia s-a maturizat si ca este demna de un loc in inima Europei”. Expertul afirma ca Turcia i-ar putea oferi Ciprului un ajutor de 7 miliarde de euro, cerand in schimb un acord de revenire la termenii planului Annan din 2004, de reunificare a insulei. Imprumutul ar reprezenta aproximativ 1% din Produsul Intern Brut al Turciei si ar contribui, pe de alta parte, la eliminarea obiectiilor Ciprului privind negocierile de aderare a Turciei la UE. In plus, Turcia ar putea beneficia de posibila exploatare a Mediteranei.

O intelegere financiara i-ar permite Turciei “sa salveze o foarte mare parte din ajutorul substantial – si din cheltuielile militare importante – pe care il trimite in nordul Ciprului in fiecare an, iar nordul s-ar deschide astfel fondurilor structurale ale UE”. O opinie asemanatoare a exprimat-o si Kudret Ozersay, negociatorul-sef al cipriotilor turci intre 2002 si 2012. El a reamintit faptul ca o criza economica profunda in nordul insulei, in 2000, i-a facut pe turcii din zona, recunoscuti doar de Ankara, sa sustina planul de reunificare propus de Annan in 2004.

“Cipriotii greci din sud au respins proiectul deoarece erau atunci intr-o pozitie economica buna. Actuala criza ar putea modifica aceasta pozitie. Daca cipriotii greci cred ca status quo-ul nu este durabil, exista speranta unei solutii”, a afirmat Ozersay. Oficialul crede ca nerezolvarea rapida a crizei financiare ar putea avea efecte si asupra negocierilor dintre cele doua tabere, ce sunt prevazute sa inceapa in septembrie, sub supravegherea Natiunilor Unite. “Cand partile se vor aseza din nou la masa de discutii, unele dintre cele mai importante probleme vor fi economia si datoria cipriotilor greci. Dar aceasta criza va determina intarzieri in calendarul negocierilor”.

Cipru este divizat din 1974, dupa ce trupele turcesti au invadat partea de nord a insulei, locuita predominant de turci. Pretextul folosit de Ankara l-a reprezentat o lovitura de stat a nationalistilor ciprioti greci, care au incercat sa anexeze Ciprul la Grecia. In 1983, s-a constituit Republica Turca a Ciprului de Nord, recunoscuta oficial doar de Turcia.

Surse: Wall Street Journal (blogul Emerging Europe), Bloomberg

priest_arrest_600_bgPreot ortodox cipriot arestat de ocupantii turci (1974). O amintire de bun augur pentru “salvarea” Ciprului de catre Turcia.


Categorii

1. DIVERSE, Cipru, Razboi Turcia Grecia Cipru Rusia, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Actualitate

Comentarii

12 Commentarii la “CORBII LA CADAVRU: eurocratii dau ULTIMATUM CIPRULUI, Rusia REFUZA implicarea/ Haosul continua, americanii au idei traznite: CIPRU SA APELEZE LA …TURCIA PENTRU AJUTOR!

  1. Aceasta este o repetiţie generală pt SUA. Cei care au finanţele lumii vor să vadă, cum reacţionează populaţia în cazul în care (nu contează motivul şi metoda) banii lichizi vor fi scoşi din circuit. Am văut un video acum 2 ani, în care un economist olandez explica scenariul f probabil după care se vor derula evenimentele în acest caz. Or ceea ce se întâmplă în “laboratorul” Cipru urmează fidel cele descrise de olandez, pe zile. Mai întâi asaltul asupra ATM-urilor, apoi puparea uşilor închise ale băncilor, apoi rafturile goale ale supermarketurilor, apoi o uşoară stare de deznădejde, după care urmează violenţe şi retragerea spre ţară, unde se mai găsesc rezerve de alimente. Totul bineînţeles cu căderea liberă a monedei (hiperinflaţie), cam ca în Republica de la Weimar.
    Tot acest scenariu va fi probabil finisat pt cazul dolarului. În care caz bineînţeles, că va fi afectat tot globul pământesc, nu numai Cipru. Şi după aceea, probabil că oamenii afectaţi îl vor primi cu mult mai mare deschidere pe acela care va rezolva problema. Nu mai contează, că tot ai lui au creeat-o.
    Astfel ne este mult mai uşor a înţelege, de ce părinţii văzători cu duhul, precum Arsenie Boca, Paisie Aghioritul, ş.a. ne spuneau că postul şi binecuvântarea mâncării ne vor ajuta mult în zilele care vor veni. Iar de peşterile în care se vor retrage creştinii vorbeşte în primul rând Sf Scriptură.
    Tare interesat sunt, până unde se va merge cu acest experiment din Cipru; probabil, sper, că nu până la capăt.
    Poate ar mai fi de observat, că pe ruşi nu-i interesează chiar aşa de mult “fraţii ortodocşi” ciprioţi, încât să le întindă o mână de ajutor. Aceasta se înscrie în modul lor imperialist de gândire, care n-a fost abandonat niciodată.

  2. Faliment si nerecunoasterea tuturor datoriilor – sechestrarea tuturor depozitelor. Nationalizarea bancilor. Lansarea unei monede locale. Ramanerea in UE (pentru facilitarea turismului si eventuale finantari viitoare). Astfel Cipru ar rezolva rapid problema. Ar avea ceva bani ca sa mentina servicii minimale pentru turisti, ar taia preturile la 50% si la vara ar reincepe o economie de subzistenta.

    Altfel, o sa fie nasol.

  3. @Gigel:

    Fiecare natie plateste acum pentru greselile sale. Cainta si canon sau pact cu diavolul ca sa isi mai mentina oleaca iluzia statusquo-ului, that is the question?

    Singurul “restart” posibil ar fi un fel de economie de subzistenta, de acord, insa cel mai important este ca la baza sa stea o revenire in matca a societatii (din punct de vedere uman). Sa-si vie in fire sau sa le vie mintea la cap, cum zice boborul.
    Ma indoiesc insa ca ar avea puterea sa faca un asemenea pas, chiar daca, prin absurd, sa zicem ca nu ar intampina nici o piedica din exterior iar politicienii, lasand la o parte jocurile de putere, ar reactiona 100% empatic cu cetateanul.

    @cristian:

    am senzatia ca videoul la care faceti referire este mini documentarul “The day of the dollar” (Ziua Dolarului), aparut in 2005 la VPRO (post tv public olandez): http://www.youtube.com/watch?v=AuPgdZeAFjA

    Do we live on a bubble? Is it possible for the heavily indebted American economy to collapse and take all of us down in a free fall with it? Have the days of the dollar been counted? Is it really unimaginable that we will see the time of the Great Depression repeating itself?

    VPRO Backlight and Dutch national newspaper NRC Handelsblad present this ‘what if’ scenario. What if the dollar collapses? Fiction meets facts in this 24 hour scenario.

    At 9AM a Singapore trader is ordered to sell a large amount of dollars, which sends off the enormous downfall of the dollar. This film shows the results for the world economy every following hour. It ends in Amsterdam, where the only currency accepted by a taxi driver is sigarettes…
    History seems to have caught up with this 2005 film, though in slow-motion…

    Includes interview with analyst Stephen Roach, Andy Xie, Maarten Schinkel, Cees Maas, Rob de Wijk and Kees Vendrik.

  4. UN SITE A PLASAT O INFORMATIE DESPRE UN COMUNICAT DE URGENTA EMIS DE CATRE MINISTRUL DE XTERNE RUS CATRE TOATE AMBASADELE RUSIEI – DETINATORII DE DEPOZITE SUNT CONSILIATI PENTRU RETRAGERE MASIVA A BANILOR RUSESTI DIN BANCILE OCCIDENTALE –
    http://www.whatdoesitmean.com/index1669.htm

  5. EUROPARLAMENTARUL NIGEL FARAGE AVERTIZEAZA – “LUATI-VA BANII CAT MAI AVETI TIMP!”
    http://www.youtube.com/watch?v=a0OCcjz4lfU&feature=player_embedded

  6. http://www.riscograma.ro/7613/urmeaza-poprirea-pe-toate-conturile-din-europa/

    Oare eurocraţii au un plan?

    Prostia până la delir pare, la prima vedere, singura explicaţie a birocraţilor-şefi din zona euro, care au ales să-şi tragă un glonţ în picior cu bail-in-ul din Cipru. Există însă o rezervă la această concluzie – ea e trasă strict pe baza informaţiilor disponibile public. Dar oare ce alte informaţii ar putea face ca această variantă să nu mai pară deloc stupidă ci cel mult ticăloasă?

    Admiând că stupiditatea încă e pe masă ca scenariu (probabilitatea sa poate fi 1% sau 99%), nu reuşesc să văd decât o singură alternativă plauzibilă:

    Urmează o poprire şi taxare “o-singură-dată” pe mai toate conturile din Zona Euro sau poate chiar din UE, ca încercare de-a “rezolva” decisiv criza monedei.

    Premizele sunt următoarele. Euro a are drum închis în toate variantele clasice de ieşire dintr-o astfel de criză:

    1. Falimentele bancare, care ar fi măturat în primul rând acţionarii şi titularii de bonduri, au fost excluse din start.

    2. Taxarea nu mai poate fi crescută, pentru că deja este foarte mare şi deja sugrumă economia.

    3. Presupusa “uniune fiscală” ar rezolva eventual problemele viitoare, dar în nici un caz pe cele prezente.

    4. Ieşirea prin inflaţie şi depreciere nu e acceptabilă, pentru că bate scopul suprem al euro – de-a deveni monedă de rezervă pentru oricine altcineva în locul dolarului.

    Ce rămâne? Ideea de a fura din banii depunătorilor, deşi tehnic fezabilă, nu a prea fost discutată pentru că era ceva de neînchipuit. În retrospectivă, nu mai e. Vă amintiţi ce spunea şeful BCE, Mario Draghi, în iulie anul trecut?
    Pentru a salva euro, vom face “orice va fi nevoie”. Apoi a întărit teatral: “Credeţi-mă, va fi destul”. Pieţele i-au interpretat vorbele ca pe o promisiune de lichiditate nelimitată. Dar oare ar accepta Germania o astfel de promisiune pe termen nelimitat? Sau doar ca pe o măsură de tranziţie către următorul pas?

    Vămuirea conturilor poate fi obţinută foarte uşor – cu pistolul la tâmplă: accepţi, sau chiar mâine nu le mai dau lichidităţi băncilor tale. A făcut-o deja BCE care a fost arma crimei în scandalul din Cipru. Şi de ce totuşi s-a întâmplat doar acolo? După cum arată lucrurile, Cipru ar trebui să fie un experiment, dar mai ales un exemplu. Deocamdată, există un exemplu “negativ” – Islanda – despre ce pot face popoarele jefuite la drumul mare. Europa nu-şi asumă riscul ca măcar o singură ţară să copieze modelul. Este nevoie de un exemplu “pozitiv”: Iată, în Cipru au luat pastila amară, s-au supărat puţin, dar apoi s-au dus acasă liniştiţi. Aşa veţi face şi voi până la urmă!

    Anestezierea sau nu a reacţiei publice este marele punct vulnerabil al acestui plan. Iar Cipru trebuie să funcţioneze întâi pe post de cobai, apoi de material didactic.

    Astfel că UE va face pentru o vreme “orice va fi nevoie” pentru a-i face pe ciprioţi fericiţi şi a ţine băncile în viaţă. Însă cronometrul a început deja să ticăie oriunde în altă parte. Odată incizia făcută, sângele a început încet să curgă iar operaţia trebuie să se încheie rapid.

    Nu se va întâmpla în paşi, pentru că nimeni nu se va mai lăsa păcălit după a doua ţară jefuită. Deci trebuie să se întâmple în toate simultan. Eventual la cote diferite – “proporţional cu riscul”. Cine sunt vizaţi?
    În primul rând – italienii, care au economii de 170% din PIB dar a căror ţară e următoarea pe lista vulnerabilităţilor (ca fapt divers, germanii au doar 130% economii).
    În al doilea rând – grecii, portughezii, irlandezii şi spaniolii, care au fost salvaţi deja dar pot fi puşi acum să plăteacă daune.
    Apoi belgienii şi austriecii, apoi francezii şi germanii, apoi olandezii şi finlandezii.
    Britanicii probabil că vor păstra distanţa, la fel danezii şi suedezii.

    De ţările nou-intrate, România, Bulgaria, Polonia, Ungaria, Cehia, nu este nevoie dar nici nu va fi refuzată vreuna în caz că e dispusă să “coopereze din solidaritate cu proiectul european”. A nu se subestima slugărnicia liderilor locali.

    Pare greu de crezut ca asta să se întâmple, dar la fel de crezut a fost pentru ciprioţii care chiar în 3 martie citeau acest text în Wall Street Journal:

    Legally, the government would need to declare a bank holiday while Parliament passed new laws writing down the value of uninsured deposits. Given that around 30% of deposits are held overnight, any plan to inflict haircuts would need to be hatched in secret to avoid bank runs. Indeed, €1.7 billion was withdrawn in January alone amid speculation that depositor haircuts were on the agenda

    Articolul n-a anticipat că vor fi tăiate şi depozitele neasigurate,dar în rest a prevăzut corect fiecare punct. Ciprioţii şi-au retras doar câteva procente din depozite în ianuarie şi probabil că au continuat – ei sunt fie insideri, fie “smart money”. Însă majoritatea depunătorilor încă sunt convinşi că lor nu li se poate întâmpla nimic rău.

    Înţărcaţi dar nemontaţi, deci gata de satâr!

  7. The head of the powerful Orthodox Church in Cyprus says he prefers the debt-stricken nation to leave the euro as Nicosia is striving to avoid bankruptcy.

    “The euro cannot last,” said Archbishop Chrysostomos II in an interview with the Greek daily Realnews published on Saturday.

    “I’m not saying that it will crumble tomorrow, but with the brains that they have in Brussels, it is certain that it will not last in the long term, and the best is to think about how to escape it,” he said.

    Nori negri pentru dolarul american,euro,FMI si alte banci:

    http://romanian.ruvr.ru/2013_03_23/Planuri-ruseSti-pentru-BRICS/

    Crearea unei banci puternice sustinute de cele 5 tari ( Rusia,China,Brazilia,India si Africa de Sud ),care eventual sa dea si imprumuturi celor nevoiasi,probabil cu dobinzi mai mici decit FMI sau alte banci.

    Sau aici:

    http://romanian.ruvr.ru/2013_03_18/Cum-au-taiat-Dragonul-chinezesc-Si-Ursul-rusesc-ghearele-Vulturului-american/

    Datoria SUA se situează în prezent la peste 16.000 de miliarde USD, ceea ce înseamnă peste 100% din produsul intern brut. 2/3 din aceasta datorie aparţine guvernului SUA şi investitorilor americani, China fiind statul care deţine cea mai mare parte din datoria americană, adică aproape 2.000 miliarde USD. Ţinând cont că bugetul anual al Pentagonului este de aproape 700 de miliarde USD, datoria SUA către China echivalează cu bugetul pentru Apărare pe 3 ani. Dacă printr-un procedeu oarecare, China ar putea să-și retragă banii împrumutaţi americanilor, a 2-a zi economia SUA s-ar prăbuşi.

    În 2005, preşedintele Vladimir Putin a pus în aplicare o nouă strategie care viza creşterea cantităţii de aur din rezerva statului. Rusia a ajuns astfel cel mai mare cumpărător de aur la nivel mondial în ultimul deceniu, crescând de 2 ori rezervele de aur în ultimii 5 ani. Prin adăugarea a 570 de t la rezerva sa de aur, Rusia a ajuns pe locul 5 mondial, în topul rezervei de aur şi continuă să cumpere aur de aproximativ 500 de milioane USD lunar.

    În schimb, chinezii au pus ochii pe cele 8.133 t de aur deţinute de băncile din Statele Unite, care reprezintă 74,5 % din totalul rezervelor sale valutare, pe care le revendică în numele datoriei SUA şi pe cele 2.841 t ale Fondul Monetar Internațional (FMI) care susţin şi ele dolarii tipăriţi de americani.

    În acelaşi timp, China care este campion mondial la producţia anuală de aur şi-a reevaluat toate rezervele cu scopul de a emite o nouă monedă, alternativă la dolar, care să aibă acoperire în aur.

    În acest scop, China a început deja să-şi repatrieze toate rezervele de aur pe care la deţine în Elveţia, la Londra şi la New York.

    Beijingul a semnat şi tratate comerciale cu peste 20 de state (Argentina, Australia, Brazilia, Emiratele Arabe Unite, Japonia, etc.) care recunosc yuanul ca monedă oficială în tranzacţii, în defavoarea monedei americane, ceea ce echivalează cu scoaterea dolarului de pe o parte din pieţele financiare internaţionale.

    SUA nu au nici o portiţă de scăpare şi tot ce mai pot face este să amâne cât mai mult un deznodământ previzibil. Pe moment, fiind obligate să-şi întărească, chiar din acest an, prezenţa militară în Asia de sud-est, în ciuda tăierilor bugetare care nu permit suplimentări de forţe.

    ….
    Daca SUA au atacat Irakul cind Saddam a hotarit sa ceara pe petrolul exportat euro in loc de dolari,incercind astfel sa scoata tara din robia SUA,iar Libia a fost atacata cind Gaddafi se gindea la o moneda cu acoperire in aur,oare ce se va intimpla acum cu China si Rusia care chiar scot dolarul de pe multe piete internationale,ba China ii mai si umileste pe americani,in contul datoriei cerindu-le aurul si nu hirtiile care incep sa miroasa a singe,crize financiare,razboaie,desfrinare si altele.

  8. Pingback: CIPRU. Experimentul merge mai departe: SPECTRUL FOAMETEI si PROTESTE. FMI respinge planul guvernului cipriot, Arhiepiscopul Hrisostom vorbeste iar despre IESIREA TARII DIN ZONA EURO - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  9. Da Alin, este vorba de Maarten Schinkel. Recomand cu căldură vizionarea filmului. Cu obs că atunci (2005) SUA n-aveau “decât” o datorie de puţin peste 7 trilioane USD, pe când acum au 16 trilioane. Parcă chiar ar fi o sincronizare cu lab. Cipru….

  10. Pingback: Arhiepiscopul Hrisostom al CIPRULUI cere DEMISIA ministrului de finante, a guvernatorului BANCII NATIONALE si IESIREA DIN UE/ Mitropolitul Neofit critica EUROCRATIA MERKELIANA/ Propaganda germana in PRESA ROMANEASCA - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  11. Pingback: Presa din TURCIA despre anexarea NORDULUI GRECIEI, CIPRULUI si zonelor din SIRIA si IRAK. HARTA TURCIEI MARI sau NOUL IMPERIU OTOMAN - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  12. Pingback: George Friedman despre PRECEDENTUL CIPRIOT si JOCUL GERMANIEI. Orizontul CRIZEI MASIVE DE LICHIDITATI in Europa/ Premierul rus Medvedev critica JAFUL BANCAR - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare