Un nou proiect de cinstire a martirilor din inchisori: MEMORIALUL GHERLA/ Lansarea cartii Preoți din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului în temnițele comuniste. Luarile de cuvant ale IPS Andrei Andreicut, Pr. Grigorie Benea, Radu Preda (Video). Discurs puternic al lui RADU PREDA: “Ce lasitate din lume poate justifica faptul ca ne este frica de proprii eroi?”

16-12-2017 4 minute Sublinieri

Memorialul Gherla îşi doreşte să cerceteze, să documenteze și să ofere informații despre locul ocupat de penitenciarul Gherla în cadrul universului concentraționar comunist, dar și despre întreg sistemul represiv din România. 

Vrem totodată să ridicăm pe Dealul Cărămidăriei din oraş (cimitirul anonim unde au fost aruncați în gropi comune deținuții din penitenciar) un ansamblu memorial dedicat celor ce au suferit la Gherla în perioada de detenție politică, pentru a cinsti cu demnitate memoria lor și a tuturor victimelor regimului comunist din România.

Sursa: Pagina de Facebook Memorialul Gherla

Avem bucuria să vă anunțăm concretizarea primului demers editorial al Memorialului Gherla! Cu binecuvântarea IPS Părinte Mitropolit Andrei, am publicat un volum biografic dedicat preoților din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului care au trecut prin temnițele comuniste. Este vorba de o carte consistentă, care cuprinde biografiile a peste 100 de preoți, unii dintre ei personalități marcante ale vieții bisericești clujene, ca de pildă părintele Liviu Galaction Munteanu, rector al Academiei Teologice, care a murit martiric la Aiud, la fel ca părintele Florea Mureșanu, protopopul Clujului, dar și de preoți mai puțin cunoscuți, unii dintre ei doar acum descoperiți în arhive. Volumul, precedat de studii care prezintă contextul istoric al opresiunii totalitare comuniste, a fost coordonat de părintele Grigorie Benea, coautori fiind Andreea Ineoan, Emanuil Ineoan, Andreea Opriș, Adrian Nicolae Petcu, pr. Dorin Sas și Dragoș Ursu. 

Sursa: Memorialul Gherla

„Nu e vorba despre oameni care au avut ghinion să se nască când şi unde nu trebuie, ci este vorba despre oameni care s-au născut unde şi când trebuia pentru a lucra pentru libertatea noastră. Noi trăim o libertate plătită în avans de toţi cei care nu s-au mai bucurat de ea, dar au suferit pentru ea. Este o libertate neconstituţională, nonjuridică, care nu se încadrează în definiţiile politologiei, ci este o libertate ca sacrificiu. Dacă nu înţelegem că noi stăm pe sacrificiile unor oameni pe care de multe ori nici nu-i cunoaştem, dacă nu suntem conştienţi că noi pe baza acestei libertăţi trăim, înseamnă că nu înţelegem de fapt marea şansă pe care Dumnezeu ne-a dat-o generaţiei noastre. Faptul că Biserica a prefaţat Centenarul cu comemorarea victimelor comunismului este un gest clarvăzător, temerar şi care, sigur, ridică o seamă de întrebări”.

[transcriere proprie] … Am dat niste decoratii la detinuti politici – nu ajunge! Trebuie ca tema comunismului sa fie in calendarul Bisericii, sa fie in memoria noastra bisericeasca! Nu am bifat, ca noi nu bifam. Noi nu bifam! Noi an de an, ca ploua, ca sunt proteste in Piata Victoriei, an de an avem obligatia liturgica [de pomenire a sfintilor din temnite-n.n.], avem tot ce inseamna istoria recenta a Bisericii, avem toate datele, avem toate argumentele!

Ce lasitate din lume poate justifica faptul ca ne este frica de proprii eroi? Cine a mai auzit ca unei biserici sa ii fie frica nu de jigodiile sale, ci de proprii sai eroi? Si de ce? Pentru ca unii au fost acuzati ca au fost legionari? Nu sunt! Majoritatea celor de aici (din cartea lansata – n.n.) nu au fost legionari! Elita spirituala a Romaniei n-a fost legionara. A fi roman si ortodox nu este egal cu a fi legionar! Cine insinueaza mereu acest lucru comite o tradare de patrie.

… Au fost unii cu simpatii, au fost unii cu functii in aceasta perioada trista, au fost unii care au avut sentimente non-crestine, ba chiar anti-crestine, pentru ca asta inseamna antisemitismul, sa fii anti-crestin, […], dar a elimina din memoria noastra oameni care au fost stalpii rezistentei in fata demonului dezlantuit in istorie este un act de lasitate pe care noi nu ni-l putem permite. De aceea, imi doresc foarte mult de la Biserica mea, cu umilinta rog ca acest an sa nu se incheie fara ancorarea liturgica, macar acolo, la Sfintii Mucenici, sa adaugam si patimitorii din temnitele din perioada comunista. […] (Radu Preda)

Cu ocazia hramului Campusului Facultăţii de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, au fost organizate mai multe manifestări culturale, artistice şi liturgice.

La Aula „Nicolae Ivan” a facultăţii, a avut loc un eveniment dedicat martirilor și mărturisitorilor din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului. IPS Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei a menţionat cu această ocazie, că atât facultatea, cât şi Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, au organizat pe parcursul „Anului comemorativ Justinian Patriarhul şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului” numeroase manifestări dedicate celor care au suferit în temniţele comuniste, iar evenimentul din ziua hramului facultăţii este un corolar al acestora. Ierarhul a apreciat munca intensă a cercetătorilor care au lucrat pentru a scoate la iveală din arhive documente privind suferinţele preoţilor din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, printre care se află şi rectorul Institutului Teologic, părintele Liviu Galaction Munteanu, părintele Ioan Bunea, protopopul Florea Mureşanu, Mitropolitul Bartolomeu Anania. În sala plină cu studenţi şi cadre didactice ale facultăţii, au fost prezente şi fiica părintelui rector Liviu Galaction Munteanu, Lia Drăgănescu, alături de fiica părintelui profesor Ioan Bunea, Dorina Bia, cărora IPS Mitropolit Andrei le-a oferit în semn de preţuire Ordinul „Sfinții Martiri Năsăudeni”.

Lia Drăgănescu i-a portretizat, într-o scurtă alocuţiune, pe cei doi mărturisitori, dintre care părintele Liviu Galaction Munteanu a murit în închisoarea din Aiud, iar părintele profesor Ioan Bunea a fost eliberat după cinci ani de detenție în Balta Brăilei, cu sănătatea șubrezită: „În amintirea mea, tata a rămas ca o figură luminoasă, un om cald, blând şi bun, dar în acelaşi timp sever, foarte riguros, punctual şi serios în tot ceea ce făcea, un om care nu stătea, care tot timpul construia, elabora, clădea ceva. În Războiul al Doilea Mondial, în anii ’40-’44, sub ocupaţie maghiară, tatăl meu alături de Preasfinţia sa Nicolae Colan şi preoţii care au mai rămas, după ce o mulţime s-au refugiat, au ţinut vie flacăra Ortodoxiei şi a românismului în spaţiul nord-transilvănean, trecând peste obstacole grele, pe care le-am depăşit, şi Biserica a învins”.  

Au fost lansate, apoi, volumele „Preoți din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului în temnițele comuniste”, Editura Renașterea, coordonator ierom. Grigorie Benea, şi „Între închisoare și Împărăție. Un interviu inedit cu Părintele Profesor Ioan Bunea. Aprilie 1990” de pr. prof. dr. Vasile Stanciu, Editura Renașterea.

Referitor la comemorarea şi omagierea victimelor din perioada comunismului, prof. dr. Radu Preda, preşedinte executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a remarcat că „nu se putea prefaţa mai bine Anul Centenarului decât printr-un an în care să ne punem problema că 50 de ani din acest centenar au fost marcaţi de abuz şi de crime (…) Biserica este mai mult decât o instituţie a celebrărilor pe care le aduce calendarul în mod inevitabil. Este o instituţie care investeşte timpul cu sens. Anamneza, în Biserică, înseamnă găsirea sensului inclusiv acolo unde el pare să fie absent, mai cu seamă când este vorba de suferinţă şi de sacrificiul din perioada comunistă. Trebuia să facem acest efort memorial, să ne aducem aminte de cei care au suferit pentru credinţă, pentru că altminteri, fără această investiţie de sens riscam ca cei care au suferit pentru credinţă şi pentru idealurile lor de libertate să fi fost nişte simple figuri tragice, al căror exemplu dramatic, în afară de faptul că ne-ar stoarce o lacrimă, nu ar avea mare lucru să ne spună peste decenii sau chiar peste veacuri. Nu este aşa! Toţi cei care au suferit pentru libertate pentru nişte valori pe care noi astăzi le avem primite, cum ar veni, de-a gata, au făcut-o tocmai pentru noi”.

Radu Preda a menţionat faptul că investiţia de sens a Bisericii scoate această cantitate de suferinţă de sub pecetea hazardului: „Nu e vorba despre oameni care au avut ghinion să se nască când şi unde nu trebuie, ci este vorba despre oameni care s-au născut unde şi când trebuia pentru a lucra pentru libertatea noastră. Noi trăim o libertate plătită în avans de toţi cei care nu s-au mai bucurat de ea, dar au suferit pentru ea. Este o libertate neconstituţională, nonjuridică, care nu se încadrează în definiţiile politologiei, ci este o libertate ca sacrificiu. Dacă nu înţelegem că noi stăm pe sacrificiile unor oameni pe care de multe ori nici nu-i cunoaştem, dacă nu suntem conştienţi că noi pe baza acestei libertăţi trăim, înseamnă că nu înţelegem de fapt marea şansă pe care Dumnezeu ne-a dat-o generaţiei noastre. Faptul că Biserica a prefaţat Centenarul cu comemorarea victimelor comunismului este un gest clarvăzător, temerar şi care, sigur, ridică o seamă de întrebări”.

Ierom. Grigorie Benea a vorbit despre demersul editorial al Memorialului Gherla, rezultat prin volumul dedicat preoţilor mărturisitori din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului. Acesta a remarcat munca echipei de cercetători, o muncă de un efort intens, care a avut şi un impact psihologic puternic provocat de studierea şi cunoaşterea suferinţelor pe care le-au îndurat mulţi dintre cei închişi în închisorile comuniste. Ierom. Grigorie Benea, coordonatorul Memorialului Gherla, a mai menţionat că volumul prezintă date despre aproape 100 de preoţi care au trecut prin închisori, iar echipa care a lucrat la acest volum va duce mai departe cercetările pentru a edita un alt volum care să fie dedicat preoţilor arestaţi din întreaga Mitropolie a Clujului, Maramureşului şi Sălajului.

La finalul manifestării, corul facultății, coordonat de pr. asist. dr. Daniel Mocanu, a susţinut un recital de colinde sub genericul „Iarna închisorilor”.


Categorii

1. DIVERSE, IPS Andrei Andreicut, Martiri si jertfe in zilele noastre/ Biserica rastignita, Radu Preda, Razboiul impotriva Bisericii/ crestinismului

Etichete (taguri)

, , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

5 Commentarii la “Un nou proiect de cinstire a martirilor din inchisori: MEMORIALUL GHERLA/ Lansarea cartii Preoți din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului în temnițele comuniste. Luarile de cuvant ale IPS Andrei Andreicut, Pr. Grigorie Benea, Radu Preda (Video). Discurs puternic al lui RADU PREDA: “Ce lasitate din lume poate justifica faptul ca ne este frica de proprii eroi?”

  1. Da, in sfarsit o voce puternica ortodoxa care conteaza. Sa punem si noi cei mai de jos presiune pe ierarhi, avem nevoie de Sfintii inchisorilor. Noi, Biserica toata avem nevoie de ei. Cred ca acesta a si fost sensul jertfei lor, altfel inutila la acel moment. Abia acum avem nevoie de ei, ei sunt cei prin care ne afirmam pe mai departe identitatea. In viata fiind, nu ne-au putut ajuta cu nimic, dar sfinti fiind, ne dau totul. Doar trebuie sa primim ceea ce ne-au dat ei, Sfintii inchisorilor.

  2. Care credeți că este principalul inamic al românilor?
    ÎPS Andrei Andreicuț: Din punct de vedere spiritual cred că cel mai mare vrăjmaș este indiferentismul. Adică lipsa de preocupări spirituale. Comunismul se declara că are la temelie filosofia marxist-leninistă atee. Nu știu cât de atee era, dar așa zicea. Indiferentismul acesta păgubos, când nu te mai interesează nimic, este ucigător! Cred că acesta este cel mai mare pericol!
    https://www.stiripesurse.ro/interviu-cu-ips-andrei-andreicu-care-este-cea-mai-grava-problema-a-romaniei-i-cel-mai-mare-inamic-al-romanilor-este-ucigatoare_1257662.html

  3. Pingback: Teologul RADU PREDA – cuvant la Iasi de INDEMN pentru IESIREA LA VOT la “un REFERENDUM prin care reconfirmam faptul ca suntem asa cum suntem. CA DERANJAM, ASTA ESTE BINE, credinta noastra conteaza”. LUAREA CRUCII, darul libertatii platit
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare