Ungaria a primit ultimatum de la Barroso. BULGARIA NU VREA SA DEA BANI LA FMI, creste numarul contestatarilor ACORDULUI FISCAL

20-12-2011 5 minute Sublinieri

Se pare că asistăm la o nouă rundă în  meciul dintre Uniunea Europeană și premierul maghiar Viktor Orban. După ce iniţial a refuzat aderarea la pactul de stabilitate bugetară, mai apoi a condiționat aderarea de votul Parlamentului, acum în cursul negocierilor preliminare de la Budapesta cu FMI și Comisia Europeană pentru un nou credit a înaintat Parlamentului un proiect de lege, care în opinia Băncii Centrale Europene lezează grav independența Băncii naționale. Ca răspuns, comisarul european Olli Rehn a decis să întrerupă negocierile.

Corespondentul RFI la Budapesta, Laszlo Bihari

În presa ungară a filtrat scrisoarea președintelui Jose Manuel Baroso, în care acesta îl ”sfătuiește cu cea mai mare insistență” pe premierul ungar să amâne ratificarea a două legi organice, una din ele fiind tocmai cea referitoare la Banca națională.

Totodată, îi atrage atenția lui Viktor Orban că – în ciuda retoricii sale din ultima vreme – dificultățile actuale ale economiei ungare sunt efectul primordial al deciziilor și măsurilor interne, deși nu neagă impactul turbulențelor din zona euro.

Epistola lui Barroso este interpretată de presă, analiști și opoziție ca un fel de ultimatum adresat premierului ungar, la care se adaugă cele trei condiții preliminare expuse de delegația FMI-UE, filtrate de asemenea în presă, și anume: prezervarea independenței Băncii naționale,retragerea proiectului de lege vizând naționalizarea pensiilor private obligatorii și – nu în ultimul rând -, creditul oferit este unul stand by și nu unul de precauție. Ori acest din urmă credit implică condiții și controale periodice severe.

În acest cadru Orban ar pute fi constrâns să abandoneze politica sa economică neortodoxă, ce a stîrnit atîta contrarietate la Bruxelles și Washinton: suprataxarea băncilor și a altor întregi sectoare economice, convertirea creditelor în devize în credite în forinți cu mult sub nivelul cursurilor oficiale, naționalizări și renaționalizări, etc.

În presă sunt vehiculate informații potrivit cărora Uniunea europeană ar fi intrat deja în contact cu unii lideri ai Fidesz, partidul lui Orban, pentru o eventuală schimbare de premier. Se evocă în acest context cazul premierilor Papandreu și Berlusconi, eliminați rapid de UE, în caz de forță majoră. Comentatorii remarcă că însăși condițiile puse de FMI și Comisia europeană sunt de așa natură ca acestea să nu poată fi acceptate de Orban, fără renegarea aproape totală a crezului său politic.

În momentul de față, surse guvernamentale neagă orice analogie cu Berlusconi, subliniind majoritatea stabilă de două treimi din Parlament și intenția fermă a premierului de a-și duce până la capăt politica. Însuși Orban a confirmat intenția sa de adoptare a legilor incriminate. Se pare că el este dispus totuși la a face o concesie: modificarea proiectului de lege privind Banca națională luând în considerare obiecțiile de la Bruxelles.

Negocierile s-au întrerupt brusc. În 16 decembrie, Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană au decis să suspende discuţiile cu Budapesta, asupra unui eventual ajutor financiar cerut de Ungaria. FMI şi UE consideră că reforma Băncii Naţionale Maghiare, prezentată de guvernul lui Viktor Orban, ameninţă independenţa instituţiei. Potrivit proiectului de lege, guvernul şi Parlamentul, unde partidul lui Orban deţine două-treimi din locuri, ar putea numi anumiţi conducători ai băncii.

Pentru Népszabadsag, cotidian de centru-stânga, acest nou episod demonstrează că “Uniunea începe să renunţe la a mai trata cu regimul Orban: de ce am mai finanţa un sistem autoritar, anti-democratic şi anti-european?” “Problema este că delegaţia a plecat dar noi rămânem. Pe buza prăpastiei“.

Magyar Hirlap, cotidianul de dreapta, subliniază că “acesta a fost cel mai prost moment pentru a ne atrage furia FMI şi UE“. “Guvernul a făcut o greşeală tactică prezentând noua lege asupra Băncii Naţionale în timpul negocierilor“, consideră ziarul, care conchide:Mai bine să fii cu FMI şi cu Uniunea, decât fără ele“.

Nota noastra:

Guvernul Orban, pe langa politica economica intru totul legitima, a deviat intr-un nationalism acerb si intr-un autoritarism dur. Este de remarcat, insa, naivitatea cu care unii unguri cred ca FMI si UE reprezinta instanta superioara protectoare si garantia revenirii la democratie. Sufera, se pare, de o miopie marcanta, de vreme ce nu vad ca vecinii lor, romanii, experiaza un regim autoritarist dar care, spre deosebire de guvernul lui Orban, aplica la litera si dincolo la ea directivele europene si cele ale FMI si, prin urmare, beneficiaza de aplauzele lor.

Nu anti-democratismul a facut ca UE si FMI sa plece de la negocieri, ci anti-europenismul lui Orban si politicile sale fata de banci si Banca Centrala. De altfel, e un mister faptul ca Ungariei i se permite o astfel de politica economica…

Statele din afara blocului euro care au decis să adere la pactul interguvernamental pentru o guvernanţă fiscal-bugetară mai responsabilă se arată reticente în ceea ce priveşte contribuţiile pe care ar trebui să le achite la Fondul Monetar Internaţional (FMI).

Cele circa 50 de miliarde de euro, cu care statele din afara zonei euro ar trebui să contribuie la noul plan de salvare, ar putea bloca rezervele valutare naţionale, se teme guvernatorul Cehiei, în timp ce autorităţile bulgare au declarat ferm că nu vor participa “la finanţarea unor programe care sprijină statele indisciplinate”.

Potrivit acordului convenit de liderii europeni în cadrul celui mai recent summit de la Bruxelles, Mecanismul European pentru Stabilitate (MES) ar urma să reunească resursele tuturor fondurilor de întrajutorare existente în prezent. Mai mult, el ar urma să fie mărit cu 200 de miliarde de euro, 150 de miliarde de la statele din blocul euro şi 50 de miliarde de la statele din afara zonei euro, cu excepţia statelor care au în derulare în acest moment un acord cu Fondul, după cum au explicat oficialii europeni. Astfel, România, Ungaria şi Letonia nu vor contribui. Mai mult, nici statele din blocul euro care au primit pachete de salvare financiară de la FMI şi CE, precum Grecia, Irlanda şi Potugalia, nu se află pe lista contribuitorilor la Fond.

Banii ar trebui să ajungă la MES via FMI, însă statele non-euro care beneficiază în prezent de împrumuturi de la FMI nu vor contribui la sporirea arsenalului financiar al MES, mecanism care va deservi doar statele din zona euro. Printre statele care nu acorduri în derulare cu FMI se numără şi Cehia sau Bulgaria, dar şi Suedia, Polonia, Marea Britanie şi Danemarca.

Contribuţia Cehiei către FMI ar reprezenta un sfert din rezervele valutare ale statului

Guvernatorul Cehiei s-a arătat îngrijorat în legătură cu contribuţia pe care statul ceh ar trebui să o achite la Fondul Monetar Internaţional, deoarece aceasta ar pune în pericol rezervele valutare naţionale, relatează Mediafax.

Contribuţia Cehiei, de circa 3,5 miliarde de euro reprezintă aproape un sfert din rezervele valutare ale statului. Având în vedere faptul că statul nu face parte din blocul euro şi deci nu poate apela la lichidităţile acordate de Banca Centrală Europeană (BCE), Cehia s-ar expune unor riscuri suplimentare, “într-o eră de schimbare dramatică a fluxurilor comerciale“, a arătat Miroslav Singer, guvernatorul băncii centrale din Cehia, într-un articol publicat marţi de cotidianul Hospodarske Noviny.

Astfel, există o probabilitate tot mai ridicată ca economia noastră, dependentă în foarte mare măsură de comerţul extern, să beneficieze semnificativ de pe urma rezervelor valutare”, a mai scris Miroslav Singer.

Bulgaria nu este de acord să “finanţeze programe care sprijină statele indisciplinate”

Bulgaria a refuzat la rândul său să “finanţeze programe care sprijină statele indisciplinate“, potrivit unui comunicat transmis de Ministerul bulgar de Finanţe, în urma teleconferinţei de luni când miniştrii de Finanţe ai statelor din zona euro au dezbătut o formă preliminară a acordului interministerial.

Bulgaria va susţine propunerile liderilor blocului euro privind disciplina fiscal-bugetară şi sprijină iniţiativa schimbării procedurii de vot care să permită pe viitor luarea unei decizii cu o majoritate de 85% din voturi, în situaţii excepţionale, precum cele în care se hotărăşte acordarea de sprijin financiar unui stat aflat în dificultate. Cu toate acestea, Bulgaria nu a participat la înfiinţarea Mecanismului European pentru Stabilitate “şi nu are niciun angajament financiar faţă de acesta”, se mai arată în comunicatul transmis luni.

În 2007, Bulgaria şi-a achitat toate împrumuturile la FMI, prin urmare “nu mai are niciun angajament faţă de această instituţie şi nici un intenţionează să-şi asume unul pe viitor“, se mai precizează în comunicat.

Daca Marea Britanie si-a exprimat ferm decizia, ca nu va sustine acest tratat, numarul tarilor care sunt indecise a crescut, scrie Expat Times. In acest moment, Ungaria, Austria, Slovacia, Cehia, Polonia, Olanda, Danemarca, Letonia, Suedia, Finlanda si Irlanda au ridicat diverse probleme legate de noul tratat. David Cameron a anuntat cu o saptamana in urma ca va dori sa discute cu oficialii statelor care sunt indecise.Situatia tratatului prin care se va naste noua Uniune Europeana este din ce in ce mai mult pusa sub semnul intrebarii. Daca Marea Britanie si-a exprimat ferm decizia, ca nu va sustine acest tratat, numarul tarilor care sunt indecise a crescut. In acest moment, Ungaria, Austria, Slovacia, Cehia, Polonia, Olanda, Danemarca, Letonia, Suedia, Finlanda si Irlanda au ridicat diverse probleme legate de noul tratat. David Cameron a anuntat cu o saptamana in urma ca va dori sa discute cu oficialii statelor care sunt indecise.

Cipru, Grecia, Bulgaria, Romania, Lituania, Estonia, Germania, Slovenia, Italia, Franta, Spania si Portugalia sunt statele care s-au declarat de la bun inceput pentru noul tratat. Angela Merkel a incercat sa aplaneze aceasta situatie, sansa ei urmand sa fie la primul summit din 2012, ce va avea loc la finalul lunii ianuarie. Merkel a incercat sa fie impaciuitoare cu David Cameron, insa premierul Marii Britanii se tine tare pe pozitii si si-a manifestat interesul ca Marea Britanie sa fie un arbitru la discutiile dintre statele indecise si cele care vor adoptarea unui nou tratat.

Raspunsurile statelor indecise la noul tratat al Uniunii Europene sunt foarte variate, de-aceea va fi si greu de gasit un compromis. Ungaria, Suedia si Cehia sunt celetrei state care au anuntat din start ca doresc consultari parlamentare pentru a ratifica decizia. In Slovacia vor fi alegeri Parlamentare in martie 2012, adica atunci cand ar trebui sa fie prezentare noile prevederi ale noului Tratat si cum va fi acesta implementat.

In Austria, desi cancelarul Werner Faimann a criticat decizia UK, trebuie sa tina cont de seama electoratului. Unul din trei austrieci vor ca tara sa iasa din Uniunea Europeana. 2012 este an pre-electoral in Austria, potrivit Expat Times. Letonia doreste consultari parlamentare, dar partidul majoritar este unul format din eurosceptici. Premierul Finlandei nu doreste transferul autoritatii asupra bugetului national catre noua structura de conducere a Uniunii Europene.

Danemarca are nevoie de consultari suplimentare, intrucat partidul de centru – stanga aflat la putere este impotriva noului tratat. Opozitia din Olanda a anuntat ca nu vrea sa sustina noul Tratat iar Irlanda doreste organizarea unui referendum. Sincopele aparute vor ingreuna si mai mult situatia din Uniunea Europeana si, mai ales, din zona euro. Economistul Nouriel Roubini a facut un apel catre liderii eurozonei pentru a lua masuri drastice si rapide.


Categorii

1. DIVERSE, Acordul cu FMI, Bulgaria, Criza datoriilor suverane, Criza mondiala, Ungaria, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare