UNGARIA, LA CHEREMUL FMI?/ PLANUL DE RECAPITALIZARE AL LUI BARROSO: Vor finanta guvernele europene BANCILE?

14-10-2011 5 minute Sublinieri

  • Capital:

Cutremurul începe: au ungurii nevoie din nou de FMI?

Guvernul ungar a beneficiat de asistenţă tehnică din partea Fondului Monetar Internaţional în ultimele luni, a anunţat vineri cotidianul ungar Nepszabadsag, citând surse guvernamentale, transmite Reuters. Publicaţia susţine că în ultimele zile au avut loc discuţii cu privire la reforma autorităţilor locale din Ungaria, care au acumulat datorii uriaşe, multe dintre ele în valută. În plus, Nepszabadsag susţine că FMI a ajutat guvernul de la Budapesta şi în domeniile politicilor sociale şi al forţei de muncă. Cu toate acestea, o sursă guvernamentală a precizat că aceste discuţii nu înseamnă că Ungaria analizează posibilitatea încheierrii unui nou acord de împrumut cu FMI.

La începutul acestei luni, guvernul de la Budapesta a anunţat că va restructura datoriile municipalităţilor locale şi va prelua datorii în valoare de aproximativ 180 miliarde fornţi (840 milioane dolari) de la guvernele regionale. Autorităţile locale ar fi acumulat datorii de aproximativ 10 miliarde de dolari până la finele acestui an iar serviciul lor va creşte semnificativ în viiorul apropiat, fapt care a determinat unele municipalităţi să solicite amânarea unor plăţi.

Ungaria, prima ţară din Uniunea Europeană care în luna octombrie 2008 a cerut un împrumut de urgenţă de la FMI în timpul crizei financiare globale, a întrerupt relaţiile cu FMI în 2010 după ce actualul guvern de centru-dreapta a fost numit în funcţie.

Pe unguri nu-i mai împrumută nimeni

Un articol publicat de portfolio.hu arăta că, în mod neobișnuit, în ultima perioadă s-a înregistrat o cerere foarte mică pentru titlurile emise de statul ungur, semn că nu prea mai are cine să-i împrumute pe vecini. Agenţia pentru Managementul Datoriei Guvernamentale din Ungaria (AKK) poartă discuţii cu trei-patru bănci, printre care se numără şi Bank of China, care ar dori să se înregistreze ca dealeri primari pe piaţa obligaţiunilor în forinţi, a declarat directorul AKK, Gyula Pleschinger, pentru Dow Jones Newswires.

Ungaria, pe cale să devină “gunoi”

În prezent toate cele trei mari agenţii de rating atribuie Ungariei un calificativ cu o treaptă peste categoria junk. Însă, Moody’s Investors Service şi Standard & Poor’s au o perspectivă negativă de rating, următoarea vizită la Budapesta a delegaţiilor acestor agenţii fiind urmărită cu atenţie. Analiști și manageri de fonduri de investiții unguri sunt de părere că Ungaria este următoarea țară care ar putea fi lovită de agențiile de rating. Evenimentul nefericit ar putea avea loc până cel mult la finalul acestui an și ar pune capăt pentru moment atractivității proverbiale pe care Ungaria o are pentru investitori. Investitorii chestionați de către portfolio.hu sunt de părere că Ungaria este în pericol să ajungă în categoria “junk”, adică în zona nerecomandată pentru investiții.

Sfat – surpriză: BCE recomandă acordarea de stimulente băncilor din România pentru a credita în lei

(…) BCE apreciază limitările mai stricte impuse pentru raportul dintre valoarea creditului şi valoarea bunului în cazurile în care moneda în care se acordă creditul şi moneda în care sunt realizate veniturile sunt diferite, care ar lua în considerare riscul valutar potenţial. În plus, cadrul normativ ar putea fi modificat în vederea acordării de stimulente instituţiilor de credit pentru o oferi clienţilor credite în moneda naţională pentru aceleaşi scopuri pentru care sunt oferite creditele în valută.

BNR a informat BCE că, în contextul programelor de asistenţă financiară încheiate cu Fondul Monetar Internaţional şi cu Comisia Europeană, România intenţionează să instituie, până la 31 octombrie 2011, măsuri pentru a echilibra structura monetară a creditelor acordate persoanelor fizice.  ‘Din acest motiv, BNR invocă motive de extremă urgenţă şi solicită ca avizul BCE să fie emis până la data de 20 septembrie 2011’, se mai spune în document. (…)

(…) Toate bancile, mai ales cele cu capital elen trebuie sa fie pregatite sa faca fata contagiunii, chiar daca acestea sunt bine capitalizate acum. Este o chestiune de credibilitate”, a declarat Cinteza in interviu. “Daca una dintre bancile-mama are probleme, subsidiarele din Romania pot fi afectate, de aceea le-am sfatuit sa detina rezerve ridicate de numerar.”

“Avem scenariile noastre cu privire la impactul unui eventual default elen asupra sistemului bancar romanesc, dar nu-l putem divulga”, a spus Cinteza. In acest an nu s-au inregistrat “iesiri semnificative de capital” din tara”, a mai explicat seful Supravegherii din BNR. Sistemul bancar a încheiat anul trecut, pentru prima dată din 1999, cu pierdere netă de 516 mil. lei (date rectificate). In 2009, profiturile bancilor locale coborasera la 772,3 mil. lei (putin sub 200 mil. euro), de la 4,4 miliarde de lei (1,2 miliarde de euro), cat reprezentau profiturile sistemului bancar in 2008, a declarat pentru HotNews.ro, Nicolae Cinteza, directorul Directiei Supraveghere din BNR. (…)

  • ZF:

Avertizarea lui Jean-Claude Trichet: BCE a ajuns la limita posibilităţilor. Rezolvarea crizei cade în sarcina guvernelor

Banca Centrală Europeană (BCE) a ajuns la limita posibilităţilor de susţinere a pieţelor financiare, iar rezolvarea crizei datoriilor de stat cade acum în sarcina guvernelor din zona euro, a declarat preşedintele BCE, Jean-Claude Trichet, într-un interviu pentru Financial Times. Comentariile lui Trichet, al cărui mandat se încheie luna aceasta, contazic poziţiile exprimate recent de alţi oficiali din conducerea BCE, care, îngrijoraţi că zona euro ar putea intra într-o nouă rundă de recesiune, au sugerat că vor discuta reducerea dobânzilor la şedinţa de politică monetară din noiembrie.

“BCE a făcut tot ce s-a încadrat în responsabilităţile sale în circumstanţe excepţionale. Ultima şansă (de rezolvare a crizei, n.r.) este, desigur, în mâna guvernelor. Să facem ceva care ar lăsa guvernele să scape de responsabilitate ar fi o reţetă pentru eşec”, a arătat Trichet, care va preda şefia BCE, la începutul lunii noiembrie, lui Mario Draghi.

BCE a decis săptămâna trecută să menţină dobânda de politică moentară la 1,5%, deşi unii membri din Consiliul Guvernatorilor au recomandat reducerea indicatorului pentru a stimula economia zonei euro, afectată de criza datoriilor de stat. Trichet a arătat că Grecia, care a reuşit să convingă unii investitori privaţi să reducă principalul obligaţiunilor de stat elene, reprezintă un caz special, iar toate celelalte ţări europene sunt capabile să-şi respecte în totalitate obligaţiile financiare.

“Liderii zonei euro au arătat foarte clar că Grecia este un caz special, iar în privinţa tuturor celorlalte ţări scopul este onorarea semnăturilor guvernelor. Aş spune că este important să evităm ambiguitatea în această privinţă”, a arătat preşedintele BCE. El a respins totodată ideea că criza datoriilor de stat “fracturează” Europa, notând că găsirea unui consens va apropia în final şi mai mult ţările. “Una dintre lecţiile crizei este chiar aceea că Europa are nevoie de mai multă unitate”, a arătat Trichet.

Băncile au nevoie de sute de miliarde de euro pentru recapitalizare, dar strângerea banilor ar afecta creditarea şi revenirea economică

Pe măsură ce criza din zona euro se intensifică, creşte şi tonul vocilor care cer ca băncile să deţină mai mult capital pentru a se proteja în faţa riscurilor. Efortul de recapitalizare, care în Europa s-ar putea ridica la câteva sute de miliarde de euro, ar putea însă determina instituţiile de credit să recurgă la măsuri disperate, precum vânzarea de active, ceea ce ar sufoca activitatea de creditare şi afecta economia.

În cel mai recent set de propuneri din partea unor oficiali europeni privind băncile, preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso a recomandat includerea tuturor băncilor sistemice într-un plan “coordonat” de recapitalizare obligatorie a sectorului. Operaţiunea, caracterizată ca “urgentă” de către Barroso, priveşte principalele bănci transfrontaliere europene precum BNP Paribas şi Deutsche Bank, scrie Le Monde.

Preşedintele CE a propus printre altele fixarea cu titlu provizoriu a unei raţii a capitalului propriu în total “mult mai mare”, fără a da mai multe detalii. Recapitalizarea băncilor ar trebui finanţată în primul rând de sectorul privat, autorităţile naţionale intervenind doar dacă va fi necesar, consideră Barroso. El a recomandat suspendarea bonusurilor şi a dividendelor în timpul procesului de recapitalizare.

Cât de mare să fie recapitalizarea?

Normele internaţionale Basel III prevăd ca din 2013 rata capitalului de rang 1 (Tier 1) să ajungă la 7% până în 2019. O sursă europeană a afirmat că Bruxellesul are în vedere ajungerea la o rată de 9% până în 2012. Există, de asemenea, zvonuri că Autoritatea Bancară Europeană vrea să impună un raport de minimum 10%. Fondul Monetar Internaţional estimează că 40 de bănci europene au nevoie de capital suplimentar de 100-200 de miliarde de euro. Banca americană Morgan Stanley a calculat, la rândul ei, că efortul de recapitalizare pentru 12 bănci europene s-ar ridica la 275 de miliarde de euro.

Până în prezent Franţa, stat ale cărui bănci au expuneri puternice la datoriile statelor cu probleme, n-a evocat niciodată oficial posibilitatea de a injecta fonduri publice în bănci, notează Le Monde. La Paris se estimează că băncile franceze au nevoie de 10 miliarde euro pentru a atinge marja de 9% a capitalului propriu şi de 20 miliarde euro pentru a ridica marja la 10%. Deutsche Bank ar avea nevoie de capital suplimentar de 9 miliarde euro dacă autorităţile europene vor impune o rată a capitalului de rang întâi de 9%, potrivit unor surse apropiate băncii germane, citate de Reuters.

Băncile critică planurile Bruxelles-ului

Băncile avertizează însă că cu cât rezervele obligatorii sunt mai mari, cu atât vor avea mai puţine resurse pentru creditare. În acest sens, directorul executiv al Băncii Angliei Andy Haldane a explicat că unul dintre modurile în care preşedintele SUA Franklin Roosevelt a ajutat America să iasă din Marea Recesiune a fost reducerea cerinţelor de capital pentru bănci pentru a pune mai mulţi bani la dispoziţia economiei, scrie The Guardian. Marile bănci europene în frunte cu BNP Paribas şi Société Générale, ambele din Franţa, au anunţat că mai degrabă ar vinde active decât să strângă capital nou, mai scump, pentru a îndeplini cerinţele UE care ar putea sufoca piaţa creditului. Această abordare radicală va fi copiată de băncile spaniole şi germane, scrie Financial Times.

Riscurile la care se expun băncile europene se intensifică accelerat

Riscurile la care se expune sistemul bancar european se multiplică într-un ritm alert pe măsură ce criza datoriilor suverane din Grecia înghite întreaga regiune, consideră directorul general al Autorităţii de Supraveghere Financiară din Suedia Martin Andersson, potrivit Bloomberg.

“Nu vedem semnale pozitive. Starea sistemului bancar se înrăutăţeşte şi, bineînţeles, îngrijorarea legată de lichiditate şi de solvabilitate este tot mai mare. Am putea ajunge într-o situaţie similară cu cea din 2008 după colapsul lui Lehman Brothers”, a adăugat oficialul suedez.

În Suedia, băncile trebuie să utilizeze mai puţine fonduri denominate în dolari, au avertizat ministrul de finanţe suedez Anders Borg şi banca centrală a Suediei. Totodată, eforturile instituţiilor de credit suedeze de a majora capitalul din 2008 sunt încurajatoare, dar sunt necesare mai multe rezerve pentru a compensa riscurile legate de fondurile denominate în moneda americană, a mai spus Andresson. Paul Comşa


Categorii

1. DIVERSE, Criza datoriilor suverane, Criza mondiala, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

5 Commentarii la “UNGARIA, LA CHEREMUL FMI?/ PLANUL DE RECAPITALIZARE AL LUI BARROSO: Vor finanta guvernele europene BANCILE?

  1. http://www.bloombiz.ro/finante/cal-troian-la-nivel-inalt-_1496893

    Se pare ca americanii isi doresc cu tot dinadinsul haosul!

  2. oare nimeni de la bnr nu se gandeste la cec? avem cec, ar trebui sa ne doara undeva de capitalizarea bancilor strainilor, sa le lase sa pice, sau patronii sa aduca bani de acasa; intr-adevar depozitele sunt in pericol, dar cine i-a pus sa mareasca limita garantata? cu cecul si cu tiparnita de lei, ar trebui sa nu avem probleme prea mari in criza care va veni, dar bineinteles ca slugile de la bnr, lucreaza tot pentru straini; poate ca in loc de ocupati bucurestiul ar fi bun un ocupati bnr

  3. poate ca in loc de ocupati bucurestiul ar fi bun un ocupati bnr

    … ca sa faca ce, adica, “ocupantii” lui Soros et co?

  4. Pingback: Vicontele Davignon, seful BILDERBERG, despre ORDINEA EUROPEANA, RAZBOI SI POPULISM. Cum sa interpretam spusele sale? (VIDEO)
  5. Pingback: UNGARIA: Bancile participa la pierderi. FMI SI UE INTRERUP NEGOCIERILE, protestand fata de intentia Ungariei DE A PRELUA CONTROLUL BANCII NATIONALE
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare