UNGARIA trimite vehicule militare la granita cu Croatia (Video)/ COMISIA EUROPEANA tolereaza explicit GARDURILE DE SARMA GHIMPATA pe “frontiera externa a UE”. Romania, Bulgaria si Croatia sunt IN AFARA granitelor UE

• Digi24:

VIDEO. Vehicule militare la granița Ungariei cu Croația

Ungaria a început să contruiască un gard la graniţa cu Croaţia, la câteva zile după ce a anunțat demararea pregătirilor pentru ridicarea unui gard similar la frontiera cu România. În această după-amiază au apărut și primele vehicule militare la frontiera croato-maghiară.

ACTUALIZARE 15.15.În localitatea Beli Manastir, refugiații s-au călcat în picioare pentru a prinde un loc în autocare.

ACTUALIZARE 13.23. Apar primele vehicule militare la granița dintre Croația și Ungaria. Armata ungară desfășoară efective suplimentare împotriva refugiaților.

ACTUALIZARE 13.02. Violenţele în Croaţia, mai exact în oraşul Beli Manastir, aproape de frontiera cu Ungaria. Sute de refugiați dornici să ajungă în ţara vecină s-au încăierat între ei. Depăşită de situaţie, poliţia a reuşit cu greu să îi despartă.

Gardul de la granița cu Croația va avea o lungime de 41 de kilometri și o înălțime de trei metri, a anunțat, astăzi, premierul ungar, Viktor Orban. Primul rând al gardului, cel de sârmă ghimpată, va fi gata chiar astăzi.

Peste 13.000 de imigranţi au intrat în Croația în ultimele zile, iar guvernul de la Zagreb se aşteaptă ca numărul lor să crească la douăzeci de mii, până la sfârşitul lunii septembrie. Cei mai mulţi vor să meargă în Germania, unde numai ieri au ajuns peste nouă mii de oameni.

Intervenţia în forţă a autorităţilor maghiare, de la punctul vamal Roszke-Horgoș, şi-a atins scopul. Imigranţii care aşteptau de luni noapte în zona de tranzit au început să plece spre Croaţia. Autocare pline cu oameni au pornit în zori spre Şid, cel mai apropiat oraş de la graniţa Serbiei cu Croația.

„Sunt confuz, confuz şi speriat de această ţară (n.r.: Ungaria). Aşa că plec de aici”, spune un refugiat.

De la Șid, oamenii continuă drumul pe jos. În prima localitate croată, Tovarnik, sunt luaţi în primire de voluntarii Crucii Roşii.

„Aici sunt cam 4.000, 5.000 de oameni. Aşteaptă trenul. Vor să ajungă la Zagreb şi apoi, bineînţeles, în Germania sau Suedia”, explică un purtător de cuvânt al Crucii Roșii Croația.

Pe de altă parte, Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau călătoresc pe teritoriul Republicii Croația că autoritățile locale au luat măsuri de direcționare a refugiaților către puncte de frontieră secundare precum Tovarnik, Ilok sau Batina, dar nu se înregistrează probleme deosebite în ceea ce privește circulația rutieră. […]/ integral pe digi24.ro

Comisia Europeană: Ungaria are dreptul să-și protejeze frontiera cu Croația cum crede de cuviință

Comisia Europeană (CE) a reafirmat, vineri, că nu sprijină ideea ridicării de garduri la granițe pentru oprirea valului de imigranți, dar consideră că este dreptul Ungariei să decidă cum își protejează frontiera cu Croația.

„Ungaria nu ne-a notificat nimic, dar nici nu trebuie să o facă pentru că este frontiera externă (a UE) și are dreptul să o controleze cum crede de cuviință”, a declarat vineri la o conferință de presă Natasha Bertaud, purtătoare de cuvânt a CE.

Ea a subliniat totuși că, în opinia executivului comunitar, gardurile „nu reprezintă o soluție durabilă, întrucât ele nu fac decât să devieze fluxurile (de refugiați) către alte zone”, informează Agerpres.

Pe de altă parte, CE consideră că, până când se vor conveni la nivel european reguli comune pentru gestionarea crizei refugiaților, statele membre trebuie să se asigure că toate persoanele care intră pe teritoriul lor sunt identificate și li se oferă posibilitatea să ceară azil dacă doresc, situație valabilă și în cazul Croației, deși aceasta nu face parte din spațiul Schengen.

„Croația trebuie să respecte codul Schengen și normele sistemului de azil”, a menționat Natasha Bertaud, amintind că autoritățile de la Zagreb sunt obligate să identifice refugiații și să le ia amprentele digitale.

Întrebată despre propunerea de împărțire prin cote obligatorii a încă 120.000 de imigranți, ce va discuta marți într-un nou Consiliu JAI — după ce la reuniunea de săptămâna trecută a fost respinsă de țările est-europene — și despre posibilitatea ca Ungaria să nu mai fie una dintre beneficiarele acestei posibile împărțiri, Natasha Bertaud a răspuns că executivul comunitar a cerut guvernului de la Budapesta ca, în pofida respingerii de către acesta a cotelor obligatorii, să permită totuși „să se avanseze în relaxarea presiunii asupra Greciei și Italiei”, state care găzduiesc în prezent cei mai mulți refugiați.

După ce gardul de sârmă ghimpată de la granița cu Serbia a fost finalizat, premierul Viktor Orban a anunțat, tot vineri, ca Ungaria a început construirea unui gard provizoriu la granița cu Croația și a desfășurat deja la frontieră sute de militari și de agenți de poliție pentru a stăvili afluxul de migranți. Anterior, el a declarat că intenționează să ridice un gard și la frontiera cu România.

• Gandul.info: CROAŢIA pune ARMATA în stare de alertă şi ia în calcul închiderea graniţei cu Serbia. „Nu mai putem suporta povara refugiaţilor”

Copleşită de valul de refugiaţi, 14.000 de oameni intrând în ţară în ultimele zile după ce Ungaria a închis graniţa, Croaţia a decis închiderea a şapte din cele opt puncte de frontieră de la graniţa cu Serbia şi a plasat armata în stare de alertă. „Croatia nu mai poate suporta povara refugiaţilor”, a declarat premierul croat Zoran Milanovic. La rândul său, ministrul de interne Ranko Ostojic a anunţat că e o chestiune de timp până până când autorităţile de la Zagreb vor închide cu totul traficul la frontieră.

Schimbare de abordare a Croaţiei în cazul crizei refugiaţilor. La două zile după ce a anunţat că îi va primi cu braţele deschise pe oamenii care caută o rută către Europa după ce Ungaria a închis froniera, autorităţile de la Zagreb iau şi ele în calcul închiderea totală a frontierei cu Serbia, după ce în doar 48 de ore 14.000 de refugiaţi au ajuns în Croaţia.

Premierul Zoran Milanovic a declarat că ţara sa nu poate accepta şi nici nu va mai accepta povara imigranţilor şi a recunoscut că autorităţile croate nu pot controla afluxul de migranţi. Milanovic a adăugat că a venit momentul ca ţara sa să abordeze altfel problema imigranţilor, ceea ce premierul croat a numit „Planul B” şi care presupune ca autorităţile de la Zagreb să nu mai înregistreze şi nici să nu mai ofere găzduire imigranţilor.

Totodată, Milanovic a avertizat Uniunea Europeană că ţara sa nu are de gând să devină un „hotspot”pentru migranţi.

Un “hotspot” este un centru de primire şi triere finanţat de Uniunea Europeană, creat în ţările de sosire pentru a înregistra şi identifica imigranţii. Trierea se face între persoanele care s-ar încadra în statutul de refugiat şi imigranţii economici ilegali, condamnaţi să se întoarcă în ţările de origine. 

La rândul său, preşedintele croat, Kolinda Grabar Kitarovici, a cerut armatei să fie în stare de alertă şi să acţioneze dacă este nevoie să protejeze frontiera de imigranţi.

În acest moment, singurul punct de frontieră care a rămas deschis este cel situat la Bajakovo, pe drumul principal dintre Belgrad şi Zagreb.

Slovenia opreşte trenurile care vin din Croaţia

Imigranţii iau în calcul varianta pătrunderii în spaţiul Schengen prin Slovenia, unde, în cursul nopţii trecute, au ajuns deja 150 de imigranţi. Acolo se încearcă menţinerea sub control a traficului refugiaţilor, oficialii anunţând că pot oferi imediat adăpost şi îngrijiri medicale pentru 5.000 de persoane. Totuşi, Slovenia a anunţat că închide liniile de legătură feroviară cu Croaţia până vineri seară şi a întărit paza la graniţe, mai ales la Obrezje, principalul punct rutier între cele două ţări.

Premierul sloven, Miro Cerar, a declarat joi că ţara sa este hotărâtă să respecte regulile Schengen. “Nu putem permite să treacă graniţa unor persoane care nu îndeplinesc condiţiile de intrare în Uniunea Europeană”, a declarat el la postul de televiziune TV Slovenia.

Germania anunţă măsuri excepţionale pentru a impune cotele obligatorii

Germania ameninţă că va impune un vot cu majoritate calificată în Consiliul UE pentru a forţa statele membre că accepte cotele obligatorii de distribuire a celor 120.000 de refugiaţi ajunşi în Europa.

„Pur si simplu nu se poate ca Germania, Austria, Suedia şi Italia să poarte singure această povară. Nu aşa funcţionează solidaritatea europeană. Dacă nu este altă cale, atunci ar trebui luată serios  folosirea instrumentului de majoritate calificatăa utiliza instrumentul de majoritate calificată”, a declarat, într-un interviu acordat  Passauer Neue Presse, ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier.

Anunţul său vine în contextul în care la reuniunea JAI de luni, miniştrii de interne ai ţărilor membre nu au reuşit să ajungă la un acord privind cotele de distribuţie a refugiaţilor. (A contribuit Cristina Andrei)