SFINTII BONIFATIE SI AGLAI(D)A – de la betie si curvie la mucenicie sau… DE CE NU TREBUIE SA DEZNADAJDUIM, DAR NICI SA NE INSELAM!

19-12-2007 Sublinieri

sfmcbonifatie-de-roma.jpg

decembrie19-aglaia.jpg

Rugaciune catre Sf. Mc. Bonifatie pentru cei cazuti in patima betiei si in alte patimi trupesti:

O, mult patimitorule si intru tot laudate Mucenice Bonifatie! La acoperamantul tau alergam acum: rugaciunile noastre, celor ce te laudam, nu le lepada, ci cu milostivire auzi-ne. Vezi pe fratii si pe surorile noastre care de greaua neputinta a betiei sunt tinuti si pentru aceasta cad de la Maica lor, Biserica lui Hristos, si de la mantuirea vesnica.

O, sfinte Mucenice Bonifatie! Atinge-te de inima lor cu harul cel dat tie de la Dumnezeu, degraba scoala-i din caderile pacatoase si la mantuitoarea infranare adu-i pe ei. Roaga pe Domnul Dumnezeu, pentru Care ai patimit, ca iertandu-ne noua gresalele noastre sa nu intoarca mila Sa de la fiii Sai, ci sa intareasca intru noi trezvia si intreaga intelepciune, sa ajute cu dreapta Sa celor ce au facut mantuitorul legamant al trezviei ca sa-l pazeasca ziua si noaptea pana intru sfarsit, intru El priveghind, si intru El sa dea raspuns bun la Judecata cea Infricosata.

Primeste, bineplacutule al lui Dumnezeu, rugaciunile mamelor ce varsa lacrimi pentru copiii lor, ale femeilor cinstite care se tanguiesc pentru sotii lor, ale copiilor orfani si sarmani parasiti de catre betivi, ale noastre, tuturor ce la icoana ta cadem, si sa ajunga aceasta plangere a noastra la Scaunul Celui Preainalt ca tuturor cu ale tale rugaciuni sa ne daruiasca sanatatea si mantuirea sufletelor si trupurilor, iar mai vartos Imparatia Cerurilor. Acopera-ne si ne pazeste de vanarea celui viclean si de toate cursele vrajmasului; in ceasul iesirii noastre ajuta-ne sa trecem fara impiedicare prin vamile vazduhului si cu rugaciunile tale ne izbaveste de osanda cea vesnica.

Deci roaga pe Domnul sa ne daruiasca dragoste nefatarnica si neclintita de Patria Cereasca inaintea vrajmasilor vazuti si nevazuti ai Sfintei Sale Biserici, ca sa ne acopere mila lui Dumnezeu in nesfarsitii veci ai vecilor. Amin.

1219boniface.jpg

***

– “Cel mai tare m-a impresionat din vieţile sfinţilor Sfântul Bonifatie, care e foarte puţin cunoscut, din păcate, în ţara noastră; deşi în vechime, în România, Aglaia era un nume mai des dat fetelor la botez, de la Sfânta Aglaida. Despre Bonifatie nu se ştie aproape nimic. Şi e un sfânt care trăia în beţie, trăia în curvie cu stăpâna lui Aglaida, şi totuşi a ales să-L mărturisească pe Hristos şi a primit cununa muceniciei. Şi mie mi-a fost exemplu. Uite, după ce am trăit atâta în păcat, era extraordinar să merg pe calea asta, a dorinţei de a-L mărturisi pe Hristos cu preţul vieţii! Şi cred asta, cred că, dacă duci o viaţă mucenicească, Hristos te va primi în Împărăţia Cerurilor, chiar dacă nu e vorba de mucenicie standard, cu tăiere de capete sau cu aruncat în lac sau aruncat în fântână. Viaţă mucenicească e, mai ales, să îţi omori voia pentru a trăi în Hristos şi să rabzi încercările la care eşti supus“.

(Danion Vasile, “UNDERGROUND. Rebelii generaţiei NU”, Editura Agnos, Sibiu, 2007)

scan005001.jpg

– “Cel care se va invrednici sa fie chemat la mucenicie trebuie sa aiba multa smerenie si sa iubeasca mult pe Hristos. Daca inainteaza in mod egoist spre mucenicie, il va parasi harul. Va aduceti aminte de Saprichie[1], care a ajuns pana la mucenicie si totusi s-a lepadat de Hristos? “De ce m-ati adus aici?“, a spus el calailor. “Bine, dar nu esti crestin?“, l-au intrebat aceia. “Nu“, a raspuns. Si era si preot. Gandul imi spune ca s-a dus sa muceniceasca in mod egoist si nu cu smerenie; nu s-a dus la mucenicie pentru credinta sa, pentru dragostea lui Hristos, si de aceea l-a parasit harul. Pentru ca atunci cand cineva se misca egoist, nu primeste harul lui Dumnezeu si este firesc ca atunci cand vine o greutate sa se lepede de Hristos.

– Parinte, de multe ori spunem ca Dumnezeu ne va da putere in ceasurile grele.

– Dumnezeu va da putere unui om smerit, care are inima curata, care are intentie buna. Daca Dumnezeu va vedea cu adevarat intentie buna, smerenie, va da multa putere. Adica va depinde de intentia omului ca sa primeasca putere de la Dumnezeu.

– Parinte, ati spus ca omul trebuie sa aiba smerenie si intentie buna. Se poate sa aiba mandrie si intentie buna?

– Atunci cand spunem smerenie, intelegem sa aiba smerenie cel putin in acest subiect al muceniciei. Se poate sa aiba mandrie, dar atunci sa se smereasca si sa spuna: “Dumnezeule, sunt mandru; acum insa da-mi putina putere sa marturisesc pentru dragostea Ta si sa-mi ispasesc pacatele mele“. Asadar, daca are dispozitie smerita si merge la mucenicie cu pocainta, atunci Dumnezeu da mult har. Adica sa nu mearga cu dispozitie mandra, cu gandul ca va deveni mucenic si ca i se vor scrie dupa aceea sinaxarul si slujba, si-i vor face icoana cu aureola.

Mi-a spus cineva: “Parinte, fa rugaciune sa ajung pana la al cincilea cer“. “Bine”, ii spun, “Sfantul Apostol Pavel a ajuns pana la al treilea cer[2] si tu ceri sa ajungi la al cincilea?“. “Dar de ce“, imi spune, “nu scrie sa cerem <<darurile cele bune>>“?[3]. Auzi vorba? Deci daca merge cineva la mucenicie cu gandul ca va avea slava in rai, mai bine sa nu se gandeasca sa muceniceasca. Un crestin adevarat si corect, daca ar sti ca si in rai unde va merge va avea iarasi parte de chinuri si de mucenicii, tot va dori sa mearga acolo. Nu trebuie sa ne gandim ca daca suferim ceva aici pe pamant vom fi mai bine acolo in cer. Sa nu procedam asa, negustoreste. Noi Il vrem pe Hristos. Sa existe mucenicie, sa marturisim in fiecare zi, sa ne bata in fiecare zi si de doua si de trei ori pe zi. Nu trebuie sa ne preocupe aceasta. Singurul lucru care trebuie sa ne preocupe este sa fim cu Hristos.

– Parinte, se poate ca unul sa traiasca in nepasare, dar cu toate acestea sa marturiseasca cu curaj atunci cand i se da prilejul?

– Pentru ca cineva sa faca aceasta, trebuie ca inima lui sa aiba bunatate, duh de jertfa. De aceea am spus sa se cultive nobletea, duhul jertfei. Unul sa se jertfeasca pentru celalalt. Va aduceti aminte de Sfantul Bonifatie si de Sfanta Aglaida[4]? Aveau acea viata vrednica de plans in Roma, dar cand stateau sa manance mintea lor mergea la saraci. Alergau sa dea mai intai mancare la saraci si dupa aceea mancau si ei. Cu toate ca erau stapaniti de patimi, aveau bunatate si ii durea inima pentru saraci. Aveau duh de jertfa, de aceea Dumnezeu i-a ajutat. Si Aglaida, desi traia o viata pacatoasa, ii iubea pe Sfintii Mucenici si se interesa de sfintele moaste. I-a spus lui Bonifatie sa mearga cu alti slujitori ai ei in Asia Mica, ca sa adune si sa cumpere sfinte moaste ale Mucenicilor si sa le aduca la Roma. Iar acela i-a spus zambind: “Dar daca-ti voi aduce si moastele mele, le vei primi?“. “Nu glumi cu acestea“, ii spune aceea. Cand a ajuns in Tars si s-a dus in arena ca sa cumpere sfinte moaste, privea la muceniciile crestinilor si indata a fost miscat de statornicia lor. A alergat, a sarutat legaturile si ranile lor si le-a cerut sa se roage sa-l intareasca Hristos si pe el sa marturiseasca in public ca este crestin. Asadar, a marturisit si el in arena, a primit nevointa muceniceasca si insotitorii lui i-au cumparat moastele si le-au dus la Roma, unde ingerul Domnului a instiintat pe Aglaida de intamplare. Astfel s-a implinit ceea ce proorocise Bonifatie zambind, inainte de a pleca din Roma. Apoi aceea, dupa ce si-a inpartit averea, a trait in nevointa si saracie inca 15 ani si s-a sfintit[5].

Vedeti, nu au fost ajutati, de aceea mai inainte fusesera atrasi spre rau si apucasera pe o cale gresita. Insa aveau duh de jertfa si de aceea Dumnezeu nu i-a lasat pana in sfarsit”.

(din: Cuv. Paisie Aghioritul, “Trezire duhovniceasca“, Editura Evanghelismos)

12-19-sf_bonifatie


[1] Vezi Vietile Sfintilor, luna februarie, ziua 9

[‘2] 2 Cor. 12, 2.

[3] 1 Cor. 12, 31.

[4] Sfantul Bonifatie era robul nobilei Aglaida, dar si robit de dragostea stapanei lui.

[5] Pomenirea lor se praznuieste la 19 decembrie.


Categorii

"Concentrate" duhovnicesti, Cum ne iubeste Dumnezeul nostru, Cuviosul Paisie Aghioritul, Rugaciunea (Cum sa ne rugam?), Sfintii - prietenii lui Dumnezeu, prietenii nostri

Etichete (taguri)


Articolul urmator/anterior

Comentarii

13 Commentarii la “SFINTII BONIFATIE SI AGLAI(D)A – de la betie si curvie la mucenicie sau… DE CE NU TREBUIE SA DEZNADAJDUIM, DAR NICI SA NE INSELAM!

  1. Pingback: Război întru Cuvânt » Pilde vii ale sfintilor praznuiti in aceste zile - recomandari din arhiva noastra
  2. Da,cum zice parintele Teofil:de la gindul omului pornesc toate ale omului.Mie astfel de vieti imi dau mult curaj,chiar daca nu ajungi la anumite pacate grele iti dai seama ca viata ta nu e nici pe departe asa cum ar trebui sa fie.Ma rog Sfintilor Bonifatie si Aglaida sa mijloceasca in fata tronului dumnezeiesc pentru noi pacatosii.Amin.

  3. Doamne Isuse Hristoase Fiul Lui Dumnezeu miluieste si ne iarta pe noi pacatosii!
    Cand patimile necurate ne coplesesc,da-ne noua Doamne puterea de a ne smeri inimile si a face macar foarte putin loc in ele,pentru puterea Ta de viata datatoare.Amin.

  4. @ Nicolae:

    Banuiesc ca sunteti ortodox. De ce nu scrieti numele Mantuitorului asa cum este corect, Iisus, nu Isus?

  5. Pingback: Sfântul Mucenic Bonifatie şi Sfânta Cuvioasa Aglaida - 19 decembrie « Cidade de Deus’s Weblog
  6. Pingback: Război întru Cuvânt » Cuviosul Paisie Aghioritul: Pentru cel credincios mucenicia este sarbatoare
  7. ….Si in toata ordinea asta beatifica Hristos este prizonier. Facatori ai desfraului si oameni posedati Judeca, invata, pun diagnostice, fac previziuni
    (de duhuri pitonicesti or fi auzit stimabilii???)
    si apoi invoca legea “iubirii” ca sa-si absolve noua morala (cit de noua o fi….cred ca s-au izbit de ea mai multi de-a lungul vremurilor) a crestinismului cu bata. Cum sa primeasca un indogen un Hristos care vine la ei cu bata, cu judecata stramba si cu minciuna???? Honey, ala nu-i Hristos cel viu. Te-au imbarligat oportunistii care au venit la jecmanit si in loc sa caute aurul cel nepieritor, au gasit aurul vremelnic.

    PS Diavolul se dadea daunazi corb si asemana puterea bisericii luptatoare cu cea a unei ciori…Si dadea diavolul shouri cu povesti despre “corbi”, nestiind ca in acest fel spunea poveste ratarii lui. Pentru ca in lumea lui hristos, cioara-i cioara, corbu-i corb, ambii creaturile lui Dumnezeu. Numai diavolul in dorinta lui de plagiere si deformare meschina a creatiei lui Dumnezeu isi proiecteaza propriile strambatati si esecuri in lumea animala.

    Si uite asa l-a convins pe darwin ca omul vine de la bacterie (sau ceva mult mai mic—am uitat abc-ul de aur al evolutionismului. Darwin a avut 2 optiuni in viata, una sa se faca preot, alta sa se faca zoolog al satanei. A ales-o pe ultima si pe multi i-a “binecuvantat”.

  8. Pacatele noastre (si nu fac referire acum la toti!) sunt de multe ori cu mult mai mari decat a acestor Sfinti. Desi nu suntem betivi sau desfarnati, egoismul si mandria din noi ne opresc sa savarsim faptele minuntate de milostenie pe care le savarseau acestia. Astfel porunca iubitului nostru Iisus nu o realizam…
    “Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta şi din tot sufletul tău şi din toată puterea ta şi din tot cugetul tău, IAR PE APROAPELE TAU CA PE TINE INSUTI” raman doar niste simple cuvinte.

    Iubitii nostri, dragii nostri Sfinti Bonifaciu si Aglaida rugati-va lui Dumnezeu sa ne dea ajutor pentru a ne curata de patimile nostre!

  9. Cat de frumoasa si minunata este viata acestor doi sfinti , despre care spre rusinea mea abia acum am auzit, si cat de plina de deznadejde este viata mea cea plina de pacate grele ca oricat de mult as vrea nu pot sa scap de ele……ca si cum as fi prins intr-o capcana……nici putere sa ma rog numai am , milostenie nu fac aproape deloc (ma gandesc mereu ca nu am bani, cu toate ca as putea gasi macar 10 lei pe luna sa dau unui sarac ori sa ii donez pentru ajutorul unui copil bolnav si cu toate astea nu o fac), la preot imi este teama sa ma mai spovedesc……..E foarte greu cu mine…….

  10. @Ionut:
    Cu noi toti e greu, e bine cand vedem asta… Du-te la preot, e cel mai bun lucru pe care il poti face! Nu lasa teama sa te conduca, e mare amagire! In ultima vreme am aflat ca ascunderea de noi insine si de ceilalti e maaare pacaleala, e exact dusmanul care nu ne lasa sa inaintam, sa neimbunatatim. CURAJ!
    Nu te cunosc, dar mi-am permis un indemn, ca intre frati. Doamne, ajuta!

  11. Pingback: “Am trait ca niste porci, dar…” -
  12. Pingback: 510 DE ANI DE LA ADORMIREA SFANTULUI STEFAN CEL MARE, “aparatorul neinfricat al credintei si patriei strabune” (✝2 IULIE 1504). PREDICI text, audio si video. De ce a fost canonizat dreptcredinciosul voievod, in ciuda pacatelor sale omenesti?
  13. Pingback: Icoana zilei, 19 decembrie 2015 | UN DRAM DE BUCURIE GENUINA
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Articole Recomandate

Carti recomandate