Rugaciunea (Cum sa ne rugam?)

Arhiva postarilor pentru aceasta categorie

PARINTELE IOANNIS ROMANIDIS, urmator al Marelui Grigorie Palamà si luptator neintrecut impotriva RATIONALISMULUI TEOLOGIC: “…Asta-i o intelegere papistasa despre primirea dogmelor. Dogma trebuie sa ajunga experienta!”

Publicat pe 15 Nov 2014 | Categorii: Parintele Ioannis Romanidis, RUGACIUNEA LUI IISUS (Rugaciunea mintii/ inimii), Sfantul Grigorie Palama, Teologie ortodoxa | |Print Print

p-ir

Vedeti si:

***

normal_gregpal

Familia ortodoxa (nr. 70/ noiembrie 2014):

Părintele Ioannis Romanidis – nebun din dragoste pentru Hristos

În teologia actuală, Părintele Ioannis Romanidis reprezintă un fenomen pe cât de uimitor, pe atât de însemnat. Dumnezeu l-a ales și l-a cules tocmai din îndepărtatul și deșertul tărâm al Americii pentru a-l răsădi în curțile „casei Domnului” din Grecia, unde, cu mână tare, avea să întoarcă slăbita cârmă a Ortodoxiei contemporane, bătută de vânturi potrivnice și trasă de curenții reci ai raționalismului apusean, către izvoarele autentice ale teologiei patristice.

Părintele Gheorghios Metallinós, profesor emerit al Facultății de Teologie din Atena, avea să dea o importantă mărturie despre dânsul: „Fără a trece cu vederea contribuția altor mari teologi ai noștri, îndrăznesc să vorbesc despre epoca de dinainte și de după Romanidis”. 

Vom încerca, în rândurile ce urmează, să descoperim, pe cât ne este cu putință, câteva din urmele pașilor acestui neînfricat Proroc al zilelor noastre care, ca un alt Ilie, a denunțat, fără teamă și sfidând moartea, închinările la dumnezeii străini din chiar lăuntrul „noului Israil”

Continuare»

Parintele Zaharia Zaharou la Bucuresti despre ZDROBIREA INIMII si LACRIMILE CA HRANA A SUFLETULUI (audio si transcrierea conferintei de la Facultatea de Drept): “Daca voiesti sa dezradacinezi din tine patimile si ca lumea sa nu faca din tine victima si sclavul ei, atunci INVATA SA PLANGI”

Publicat pe 06 Nov 2014 | Categorii: Calugaria / viata monahala, Crestinul in lume, Cum ne iubeste Dumnezeul nostru, Educatia crestina/ Copiii in Biserica, Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Parintele Zaharia de la Essex, Pocainta, Preotie (pentru preoti), Razboiul nevazut, RUGACIUNEA LUI IISUS (Rugaciunea mintii/ inimii) | |Print Print

“Fara zdrobirea inimii nu vom intelege nici Evanghelia, nici Proorocii”

zz

De cate ori aducem Domnului lacrimi de pocainta, Duhul Sfant se atinge de noi, se pogoara in chip nevazut peste noi, insemnandu-ne cu pecetea Lui. Ochii nostri materialnici nu vad aceasta pecete, ingerii insa o vad, si la sfarsitul veacurilor ei vor putea sa-i adune pe toti alesii Domnului din toate colturile pamantului, pe toti cei care sunt ai Lui. Ei ii vor putea sa-i deosebeasca pe aceia care poarta pecetea Domnului, semnul ca s-au pocait si au plans inaintea Lui“.

“Seninatatea si bucuria [duhovnicesti, durabile, n.n.] sunt cu neputinta fara pocainta continua. Dar, din nefericire, de multe ori vorbim la nivel psihologic si nu duhovnicesc. Adevarata bucurie nu este ca bucuria psih[olog]ica. Adevarata bucurie este sa simtim cu toata fiinta noastra ca apartinem lui Dumnezeu si ca am dobandit har inaintea Lui”.

Continuare»

PARINTELE IULIAN PRODROMITUL – cuvinte de folos in “Lumea monahilor”: Stati inaintea lui Dumnezeu si graiti-I din preaplinul inimii voastre

Publicat pe 17 Oct 2014 | Categorii: Mari duhovnici, preoti si invatatori, Parintele Iulian (Prodromu), Parinti athoniti contemporani, Pocainta, Razboiul nevazut, Rugaciunea (Cum sa ne rugam?), Taina Spovedaniei | |Print Print

28-1024x683

“Trebuie avut însă grijă să nu rămână păcate nespovedite, pentru că în lume, la bisericile de mir, taina pocăinţei este anevoie de împlinit. Asta pentru că sunt mulţi creștini, preoţi destul de puţini, iar duhovnici și mai puţini. Și-atunci duhovnicul nu mai are destul timp să cerceteze sufletul creștinului, iar acesta se poate întoarce acasă cu păcate (făcute din neștiinţă, de exemplu) nemărturisite. În vremurile de demult, oamenii aveau câte un carneţel în care-și notau căderile în păcat, pentru ca nu cumva să le uite la spovedanie, dar acuma, după ce a trecut și comunismul peste bieţii oameni, s-a pierdut de tot această deprindere sănătoasă…”

***

LM-85-mic-1-200x277

Lumea monahilor nr. 85, iulie 2014:

Despre sănătatea sufletului – Cuvânt de folos de la avva Iulian Prodromitul

– de George Crasnean

Părintele Iulian Lazăr are aproape nouăzeci de ani (88) de petrecere pământească, pe care şi i-a albit în rugăciune neîncetată. Iar pentru curăţia inimii lui, Dumnezeu l-a învrednicit cu multe răspunsuri la întrebări chiar nerostite. „Bătrânul” din Prodromu – cum îi spun aghioriţii cu multă dragoste – este un duhovnic cum tot mai rar întâlneşti pe pământ: un schimonah care plânge cu tine pentru păcatele tale şi-ţi tămăduieşte totdeauna rănile sufletului cu poveţele şi rugăciunile sale. Mare împlinitor al poruncilor, el este unul dintre aceia despre care s-a spus că „cel ce va face şi va învăţa, acela mare se va chema în împărăţia cerurilor (Matei V, 19). Are un suflet curat, care oglindeşte cerul pentru ne-vicleşugul inimii sale, iar când se bucură, faţa toată i se înseninează şi este o adevărată desfătare să fii în preajma lui atunci, pentru că ai sentimentul că stai pe genunchii unui bunic cu barbă colilie, care-ţi iubeşte copilăria sufletului tău. Şi totuşi, deşi are „inimă bună şi mână uşoară” (vorba părintelui Arsenie Papacioc pentru duhovnici), el poate fi şi foarte aspru cu păcatele tale, atunci când te vede stăruitor în ele. Dar chiar în asprimea sa (împotriva păcatului şi niciodată împotriva păcătosului!) răzbate dragostea sa de oameni. Pentru curăţia vieţii sale, Dumnezeu l-a învrednicit să poată vedea întotdeauna (înaintea ta!) unde este „spărtura” inimii tale: locul pe unde năvălesc patimile către sufletul tău. Şi exact locul acela te învaţă avva Iulian să ţi-l oblojeşti.

Fost-am la început de februarie (A.D. 2014) la avva Iulian după cuvânt de învăţătură împreună cu trei buni prieteni: Marian, Sorin şi George. Şi nouă aşa ne-a grăit Bătrânul într-o seară, când ne-am plâns de mulţimea grijilor lumeşti şi lipsa vremii de rugăciune.


Continuare»

CUGETARI si SFATURI DUHOVNICESTI ale PARINTELUI IACHINT: “Doamne, al Tau sunt, sa nu ma parasesti!”

Publicat pe 17 Sep 2014 | Categorii: "Concentrate" duhovnicesti, Parintele Iachint al Putnei, Razboiul nevazut, Rugaciunea (Cum sa ne rugam?), RUGACIUNEA LUI IISUS (Rugaciunea mintii/ inimii), Sfantul Stefan cel Mare | |Print Print

articol_3_1

Vezi si:

mormant-stefan-cel-mare-putna-1

Cugetări şi sfaturi ale Părintelui Iachint

  • “Aşa să te rogi: Doamne, nu-mi lua darul ce mi l-ai dat”.

[...]

  • Intrebare: “Când vine sfârşitul lumii?

Răspuns: Continuare»

PARINTELE IACHINT AL PUTNEI – icoana blandetii, discretiei, intelepciunii, iubirii patimitoare si rabdarii NESFARSITE. Ultimele cuvinte: “PARINTE, RABDARE! Toata viata trebuie sa avem rabdare, daca vrem sa ne mantuim. MARTURII calde de ucenici: parintele staret MELCHISEDEC si altii (I)

Publicat pe 11 Sep 2014 | Categorii: Mari duhovnici, preoti si invatatori, Parintele Iachint al Putnei, Parintele Melchisedec Velnic, Razboiul nevazut, Rugaciunea (Cum sa ne rugam?), RUGACIUNEA LUI IISUS (Rugaciunea mintii/ inimii) | |Print Print

articol_6_1Parintele Iachint, in ziua adormirii – 23 iunie 1998, catre orele 11, la ultima spovedanie (si ultima fotografie din timpul vietii)

Părintele Iachint de la Putna, un mucenic înmiresmând cu bucurie sfântă

Gândindu-mă la Părintele Iachint, lucrul cel mai pregnant care-mi vine în minte este imaginea chipului său de mucenic, coborât parcă de pe vechile ziduri zugrăvite în vremuri în care pictura bisericilor era frumoasă şi adevărată de obşte. Parcă nici un alt chip, dintre cele destul de numeroase de mari duhovnici cunoscuţi în ultimul sfert al acestui veac atât de contorsionat, nu conţinea în el atâta suferinţă asumată şi răbdată până la capăt. Şi, în ciuda acestei suferinţe, transmisibilă până la un punct şi cutremurătoare, întâlneai la Părintele Iachint un dar incredibil de a răspândi, aproape contagios, bucuria trăirii în Hristos. Dar poate că nu există bucurie mai perenă şi mai sigură ca aceea ridicată din suferinţă, din purtarea asumată a crucii. Parcă purta tot timpul în spate un sac nevăzut, burduşit cu păcate ale acestei lumi uşuratice, pe care el le lua asupra lui, în chip de miel ispăşitor, după modelul Prietenului său. Dintre călugării timpului, parcă niciunul nu dădea mai limpede sentimentul de smerenie ca Părintele Iachint, cu atât mai mişcător cu cât aparţinea unui om aflat poziţie administrativă. Părea că nu voia să lase pe nimeni să fie mai jos decât el. El se dorea cel din urmă. Şi nu neapărat deoarece s-ar fi gandit ca in acest fel va ajunge printre cei dintai. Continuare»

ACATISTUL Cuviosului Serafim Rose din Platina, “candela stralucitoare a lui Hristos ce lumineaza vremurile din urma” (2 septembrie)

Publicat pe 02 Sep 2014 | Categorii: Parintele Serafim Rose, Rugaciunea (Cum sa ne rugam?) | |Print Print

flat,550x550,075,f

73619.p

A C A T I S T U L
Sfântului nostru Părinte
Cuviosul Serafim Rose din Platina
(2 septembrie)

- versiune corectata -

Condacul 1

Vas ales al lui Hristos, Cuvioase Părinte Serafim, ţie îţi dăruim cântare de mulţumire şi laudă, căutând la lucrarea şi jertfa ta plăcută lui Dumnezeu. De vreme ce Îl privești acum pe Domnul cel înviat, pe scaunul slavei Sale, mijloceşte pentru jalnica noastră generaţie. Pentru aceasta noi, păcătoşii, îţi strigăm:

Bucură-te, Sfinte Părinte, Cuvioase Serafim, candelă strălucitoare a lui Hristos ce luminează vremurile din urmă! Continuare»

La inceputul noului an bisericesc, CUVINTE VII SI TARI DE LA UN SFANT IN VIATA, PARINTELE EFREM DIN ARIZONA (mai 2014) : Cum sunt Raiul si Iadul? Ce sa facem ca sa ne mantuim astazi? Despre SODOMIE si RAZBOIUL NUCLEAR: Razboiul va incepe din cauza pacatelor“. “Vom trece prin mari dureri”

Publicat pe 01 Sep 2014 | Categorii: "Concentrate" duhovnicesti, Al treilea razboi mondial, Homosexuali, Parintele Efrem Filotheitul, Portile Iadului, Profetii si marturii pentru vremurile de pe urma, Razboiul nevazut, Rugaciunea (Cum sa ne rugam?), Vremurile in care traim | |Print Print

efrem_filotheitul

 Vedeti si:

Gheron Iosif Isihastul si ucenicul sau, Efrem Filotheitul

O conversatie cu parintele Efrem din Arizona

traducere dupa blogul Mystagogy, confruntat cu originalul grecesc

Urmatoarea conversatie a fost inregistrata de niste fii duhovnicesti ai parintelui Efrem din Arizona, fost vietuitor al manastirii Filotheou, care l-au vizitat in mai 2014 la Manastirea Sfantului Antonie cel Mare din Arizona.

Parintele Efrem: Uita-te la aceasta poza a parintelui Iosif Isihastul. Am avut un parinte duhovnicesc minunat. Era foc, foc, un om de exceptie. Se gandea doar la lucrurile ceresti; asa a trait.

Doua lucruri ne spunea mereu: rabdare si rugaciune, si acum ne ajuta atat cat ii permite pronia lui Dumnezeu. Fiind in ascultare fata de el, nu ne-am certat niciodata intre noi. Altii ne-au creat probleme, atacandu-l pe parinte, acuzandu-l, dar Gheron Iosif ne spunea: “Lasati-i sa vorbeasca, noi nu vom spune nimic”.

Interlocutor: Parinte, noi suntem slabi in toate cele. Ce se va intampla cu noi? Continuare»

SFINTII MUCENICI ADRIAN SI NATALIA (26 august) – “Iata una dintre cele mai marete povestiri despre o sotie ce-si indeamna sotul sa sufere mucenicia”

Publicat pe 26 Aug 2014 | Categorii: Credinta in familie, Rugaciunea (Cum sa ne rugam?), Sfintii - prietenii lui Dumnezeu, prietenii nostri | |Print Print

sf_adrian_si_natalia_5

“Taina casatoriei”:

Sfinţii Adrian şi Natalia

26 august, Nicomidia, vestul Asiei Mici, începutul sec. IV

Iată una dintre cele mai măreţe povestiri despre o soţie ce-şi îndeamnă soţul să sufere mucenicia. Este o pildă supremă de credinţă neclintită, care ştie că scurta pierdere a soţului aici, pe pământ, pentru Hristos, înseamnă a-l dobândi din nou, de-a pururea, în împărăţia cerurilor.

Născut din neam ales, Adrian avea douăzeci şi opt de ani, fiind în floarea tinereţii, puternic şi chipeş, bine chivernisit în slujba împărătească. Avea o soţie tânără şi frumoasă, numită Natalia, cu care era căsătorit de treisprezece luni.

Într-o zi, în vremea ultimei mari prigoane a creştinilor, sub Împăratul Maximian, douăzeci şi trei de creştini au fost aduşi înaintea Împăratului şi chinuiţi crunt, aproape de moarte. Adrian era unul dintre dregătorii împărăteşti ce priveau suferinţele acelor oameni şi auzeau cu câtă vitejie îşi apărau credinţa în Hristos.

Apoi, pe când mucenicii zdrobiţi în bătaie erau duşi la palatul tribunului spre a li se înscrie numele, Adrian i-a întrebat ce nădăjduiau să dobândească îndurând asemenea suferinţe. Ei i-ai vorbit despre negrăita frumuseţe şi slavă a raiului şi i-au citat din 1 Corinteni 2, 9: Cele ce ochiul nu a văzut, nici urechea a auzit, nici la inima omului s-au suit, acestea au gătit Dumnezeu celor ce iubesc pe dânsul.

Auzind aceste vorbe, Adrian s-a dus la cel ce scria şi i-a spus: „Scrie şi numele meu împreună cu cele ale sfinţilor aceştia; şi eu sunt creştin“. Când împăratul a auzit aceasta, l-a întrebat: „Ţi-ai pierdut minţile?“ Adrian a răspuns: „Nu mi le-am pierdut, ci mi le-am aflat!“ Astfel că a fost întemniţat împreună cu ceilalţi. Continuare»

SA NE RUGAM CU PSALTIREA, cu durerea inimii, pentru toate durerile lumii si ale noastre! CUVIOSUL PAISIE AGHIORITUL: “Pentru diavol, Psaltirea este precum trasnetul”

Publicat pe 07 Aug 2014 | Categorii: Cuviosul Paisie Aghioritul, Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Razboiul nevazut, Rugaciunea (Cum sa ne rugam?) | |Print Print

psaltire_cu_lumanare_0

Pentru diavol, Psaltirea este precum trasnetul

Psalmii lui David sunt insuflati de Dumnezeu

-    Gheronda, ma minunez cum de copiii inteleg Psaltirea si vor sa o citeasca.

-    Psaltirea odihneste oamenii de toate varstele. Desigur, pe copii ii poate odihni mai mult decat pe mine sau pe tine. Psaltirea este insuflata de Dumne­zeu, este scrisa cu dumnezeiasca luminare, de ace­ea are noime atat de puternice si de adanci. Poti sa-i aduni pe toti teologii si filologii, dar nu vor fi in stare sa faca nici macar un psalm cu astfel de noime. Iar daca sa zicem ca ar face ceva, atunci ar fi ca o floare de har­tie. David era fara carte, dar cu cata profunzime a scris! Se vede limpede ca l-a povatuit Duhul lui Dumnezeu.

-    Gheronda, nu apuc sa citesc Psaltirea.

- E bine sa randuiesti putina vreme sa o citesti in timpul zilei. Si daca nu ai multa vreme, e bine sa citesti macar o jumatate de Catisma[1] si sa iei aminte la noime, decat s-o citesti in intregime si sa te grabesti. Iar apoi sa ai mereu in minte aceste noime. Psaltirea este rugaciune.

Unii se smintesc de Proorocul David si spun ca in anumiti psalmi blesteama. Atunci cand David spune: „Lipseasca pacatosii si cei faradelege de pe pamant, ca sa nu mai fie”[2], nu vrea sa zica sa fie nimiciti pacatosii, ci sa se pocaiasca si sa nu mai fie pacatosi pe pamant.

Eu, cand citesc Psaltirea, simt multa bucurie. Ea este plina de proorocii, plina de mangaiere. Cand te afli intr-o stare rea, daca citesti Psaltirea, simti usurare, slobozire, siguranta ca Dumnezeu te va ajuta. Mantuirea dreptilor de la Domnul, si aparatorul lor este in vreme de necaz[3]. Continuare»

“DOAMNE, DA-NE NOUA INTOTDEAUNA PAINEA ACEASTA!”

Publicat pe 02 Aug 2014 | Categorii: "Concentrate" duhovnicesti, Cum ne iubeste Dumnezeul nostru, Inmultirea painilor, Rugaciunea (Cum sa ne rugam?) | |Print Print

1_3_Inmultirea painilor

Va mai recomandam pentru Duminica a VIII-a (a opta) dupa Rusalii:

***

painile inmultite

Cererile noastre

Doamne, da-ne noua intotdeauna painea aceasta

(Ioan 6, 34)

Aceasta a fost o adevarata rugaciune. Una de care avem nevoie in fiecare zi. Dar cei ce se rugasera asa Mantuitorului nu-si dadeau seama ce cer. Asa ni se intampla adesea si noua. Continuare»

Page 1 of 3012345...102030...Last »