Rugaciunea (Cum sa ne rugam?)

Arhiva postarilor pentru aceasta categorie

Cuviosul Paisie Aghioritul ne invata CUM SA NE RUGAM PENTRU CEILALTI (II) – Rugaciunea CU DURERE IN INIMA pentru cazuri concrete si pentru toata lumea

Publicat pe 25 Jul 2014 | Categorii: Cuviosul Paisie Aghioritul, Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Rugaciunea (Cum sa ne rugam?) | |Print Print

427185_501486403198867_1205027239_n

***

σάρωση0002

Rugaciunea pentru cazuri concrete si pentru toata lumea

- Gheronda, ma mahnesc cand vad ca se sfarseste slujba, iar eu nu m-am putut ruga din pricina moleselii.

- Ca sa alungi moleseala, sa te gandesti la ceva care sa-ti starneasca interesul duhovnicesc.

- Dar exista oare, Gheronda, vreun interes mai mare decat cel pentru durerea lumii?

Continuare»

Cum si pentru ce sa ne rugam? SFANTUL PARINTE PAISIE AGHIORITUL: Sa cerem mila lui Dumnezeu pentru noi insine si pentru ceilalti

Publicat pe 23 Jul 2014 | Categorii: Cuviosul Paisie Aghioritul, Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Rugaciunea (Cum sa ne rugam?) | |Print Print

elder paisios prayer

*

*

Rugaciunea pentru noi insine

Sa cerem mila lui Dumnezeu pentru noi insine si pentru ceilalti

- Gheronda, cand ma rog pentru cineva si simt umilinta, atunci incetez sa ma mai rog pentru acea persoana si fac rugaciune numai pentru mine.

- De ce? Acela nu are nevoie de rugaciune? Continuare»

RUGACIUNEA PENTRU CEILALTI (I): De ce te gandesti doar la tine, bunul meu copil, si nu te gandesti putin si la lumea care sufera? Cati nu striga in aceasta clipa: ‘Ajutor! Ajutor!’ si nu exista nimeni langa ei ca sa-i ajute?”

Publicat pe 21 Jul 2014 | Categorii: "Concentrate" duhovnicesti, Cuviosul Paisie Aghioritul, Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Rugaciunea (Cum sa ne rugam?) | |Print Print

vindecarea-paraliticului-din-capernaum_0

Vedeti si:

***

rugaciunea Parintelui Paisie Aghioritul

Rugaciunea pentru ceilalti

Rugaciunea pentru lume cu simtirea pacatoseniei noastre

- Gheronda, uneori, cand vad cat de mult sufera lumea, nu pot face rugaciune pentru mine insami.

- Rugaciunea pentru noi insine nu o facem numai pentru noi insine, ci este absolut necesara ca o pre­gatire, pentru a putea sta inaintea lui Dumnezeu cu imbracaminte cuviincioasa. Pentru a putea vedea du­rerea celorlalti, este nevoie sa fii oarecum in regula tu insati. Iar cand te rogi pentru tine cu multa simtire a pacatoseniei tale, atunci si un „Doamne miluieste” sa rostesti pentru ceilalti, acest «Doamne miluieste” are mare putere, pentru ca are multa smerenie. Iar sme­renia atrage marea mila a lui Dumnezeu.

- Gheronda, eu simt nevoia sa fac multa rugaciune pentru mine insami, dar ii uit pe ceilalti. Continuare»

METANIILE – de ce sunt de folos si cum se fac? CUVIOSUL PAISIE: “Sa faceti cat de multe metanii puteti, atat pentru voi insiva, cat si pentru cei bolnavi sau batrani, care nu mai pot face”

Publicat pe 15 Jul 2014 | Categorii: Cuviosul Paisie Aghioritul, Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Rugaciunea (Cum sa ne rugam?) | |Print Print

paisios icon

***

“Veniti sa ne inchinam…”

Metaniile ajuta mai mult decat toate celelalte nevointe duhovnicesti

- Gheronda, va doare trupul?

- Nu, pentru ca fac… gimnastica duhovniceasca.

- Adica? Continuare»

Parintele Paisie Aghioritul despre RAZBOIUL VRAJMASULUI IMPOTRIVA RUGACIUNII si MIJLOACELE DE CARE NE PUTEM AJUTA PENTRU A NE RUGA

Publicat pe 14 Jul 2014 | Categorii: Cuviosul Paisie Aghioritul, Despre inselare, Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Razboiul nevazut, Rugaciunea (Cum sa ne rugam?), RUGACIUNEA LUI IISUS (Rugaciunea mintii/ inimii) | |Print Print

elderpaisios2

***

demon scara

Diavolul il razboieste pe cel care se roaga

Sa nu incepem discutie cu diavolul

- Gheronda, desi simt nevoia sa vorbesc cu Dum­nezeu, totusi nu pot sa ma rog.

- Daca simti nevoia sa vorbesti cu Dumnezeu, nu inteleg de ce nu poti sa te rogi. Poate sa fie si de la cel, viclean. Ispititorul pune totdeauna piedici, pentru ca omul sa nu se poata ruga.

- Gheronda, in vremea rugaciunii ma preocupa grija pentru diferite treburi.

- Sa spui: „La asta ma voi gandi mai tarziu…” si sa continui sa te rogi.

- Mai mult ma mahnesc, Gheronda, pentru ca de cele mai multe ori ma gandesc la lucruri lipsite de importanta.

- Tocmai de aceea sa le lasi pentru mai tarziu, deoarece, daca vei intrerupe rugaciunea si te vei indeletnici cu ele, ispititorul le va lasa deoparte pe cele lipsite de importanta si-ti va aduce in minte proble­me esentiale, ca sa incetezi cu desavarsire rugaciunea. Trebuie sa ne punem pe noi insine la punct. Pentru ca stii ce face tangalachi? Mirenilor le aduce ganduri murdare si astfel isi dau seama indata. Oamenilor duhovnicesti insa le aduce diferite neghiobii si nu-si dau seama. Acest lucru este mai primejdios, pentru ca ei cred ca merg bine, deoarece nu au ganduri murdare, si astfel nici nu se smeresc, iar mintea lor umbla incolo si-ncoace si inima le ramane piatra.

- Gheronda, uneori in vremea rugaciunii imi vine o idee; aflu rezolvarea unei probleme care dupa aceea se dovedeste a fi gresita.

Continuare»

IPS Ierotheos Vlachos despre CUVIOSUL SOFRONIE SAHAROV (†11 iulie 1993), cel care ITI TRANSMITEA VIATA SI DUH DE POCAINTA prin simpla sa prezenta si prin binecuvantare: Era un om care efectiv L-a vazut pe Dumnezeu. A fost un urmas al Sfintilor Parinti. Viata este un rezumat al vietii si teologiei Sfintilor Simeon Noul Teolog si Grigorie Palama” (video, audio, text)

Publicat pe 11 Jul 2014 | Categorii: IPS Hierotheos Vlachos, Mari duhovnici, preoti si invatatori, Parintele Sofronie Saharov, RUGACIUNEA LUI IISUS (Rugaciunea mintii/ inimii), Sfintii - prietenii lui Dumnezeu, prietenii nostri, VIDEO | |Print Print

CuviosulSofronieDeNicolaeBalan

***

Prima parte a conferintei de la Bucuresti a IPS Ierotheos Vlachos, cu prilejul lansarii cartii: “STIU UN OM INTRU HRISTOS: Staretul Sofronie, isihastul si theologul” - 1 iunie 2014

AUDIO:

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.


sursa video: Libraria Sophia

***

Transcript:

“Hristos S-a înălţat!

Aş vrea să vă mulţumesc pentru prezenţa dumneavoastră aici și pentru invitarea mea în Bucureşti. Îi mulţumesc şi Preafericitului Daniel, care mi-a dat binecuvântarea sa să mă aflu azi în mijlocul dumneavoastră. Alaltăieri am avut o întâlnire cu Preafericirea sa și mi-a repetat o idee pe care am mai spus-o şi altă dată, şi anume că teologia trebuie unită cu pastoraţia. Într-adevăr, nu poate fi vorba de teologie fără pastoraţie și nici de pastoraţie fără teologie. Aş vrea să-i mulţumesc și părintelui Teofan pentru traducerea acestei cărţi despre părintele Sofronie, de asemenea şi Tatianei și doamnei Anca Stanciu, care au contribuit la această traducere şi, mai ales, editurii Sophia, care a arătat o deosebită dispoziţie şi multă strădanie în editarea acestei cărţi.

Această carte pe care am scris-o în greacă a fost deosebit de însemnată pentru viaţa mea. Nu vreau să scriu pur şi simplu, ci vreau ca prin această scriere a mea să-i ajut pe oameni în căutările lor. Cititorul descoperă că această carte are două părţi: cea dintâi parte înfăţişează o biografie a Stareţului Sofronie, dar nici această biografie nu este foarte mult prelucrată, mai degrabă m-am străduit să prezint o „autobiografie” a Stareţului Sofronie. Am studiat cu atenţie cărţile părintelui, îndeosebi Vom vedea pe Dumnezeu precum este, pentru a-i înţelege viaţa şi a putea s-o împărtăşesc mai departe. În general, când citesc cărţile Sfinţilor Părinţi, sunt atent la cuvintele pe care le folosesc, pentru că aceste cuvinte sunt purtătoare de viaţă în esenţa lor. După cum ştiu, părintele Sofronie a dat poruncă aspră să nu i se scrie biografia aşa cum se obişnuieşte pentru oamenii mari și, cinstind această dorinţă a părintelui, m-am străduit să nu scriu o biografie, ci o „autobiografie”, în ghilimele, din cuvintele sale.

Spre exemplu, de multe ori părintele Sofronie foloseşte cuvântul „avânt”, „avântare”, că omul trebuie să fie avântat către Dumnezeu, lucru pe care l-a şi împlinit Părintele în viaţa sa; de asemenea, foloseşte deseori şi cuvântul „sete” şi sintagma „sete purtătoare de moarte” [?!], adică omul trebuie să înseteze de Dumnezeu până la moarte, şi nu pur și simplu până în ziua când va muri, ci să înseteze de Dumnezeu chiar dacă va muri. Un alt cuvânt folosit deseori de Părintele Sofronie este „a văzut” și aceasta pentru că părintele Sofronie a văzut lumina [necreata], este un teolog al principiului ipostatic al omului, un teolog al ipostasului, pentru că, într-adevăr, omul este o taină care, dincolo de toate întâmplările şi evenimentele vieţii sale, este o fiinţă care Îl caută și însetează de Dumnezeu. De asemenea, în scrierile sale părintele Sofronie ni se înfăţişează ca un teolog al isihiei şi, îndeosebi, ca un teolog al insuflării. Ca om de cultură şi ca pictor ştia foarte bine ce înseamnă inspiraţie, insuflare şi spunea deseori că un adevărat creştin trebuie să fie ca un artist. Artistul caută toată viaţa sa, tânjeşte după obiectul pe care îl caută şi îl studiază; la fel şi omul, trebuie să-L caute pe Dumnezeu cu setea unui artist. Continuare»

“Vom vedea pe Dumnezeu precum este” (I): ARHIMANDRITUL SOFRONIE si BINECUVANTAREA DE A CUNOASTE CALEA: Rari sant sufletele care au destula barbatie pentru a iesi de pe cararile batute ale multimilor…. MANA NEVAZUTA A DUMNEZEULUI CELUI VIU si HAUL STAPANIRII INTUNERICULUI

Publicat pe 10 Jul 2014 | Categorii: Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Parintele Sofronie Saharov, Razboiul nevazut, Rugaciunea (Cum sa ne rugam?) | |Print Print

BINECUVANTAREA DE A CUNOASTE CALEA

“La inceputul vietii mele la Athos imi amintesc ca am rugat pe un pustnic sa-mi vorbeasca despre rugaciu­ne. Observand in rugamintea mea dorinta de a auzi despre rugaciunea cea inalta, mi-a raspuns:

Vom vorbi despre cele ce sant in limitele masurii noastre; a vorbi despre ceea ce este mai presus de noi se poate pres­chimba in graire in desert.

M’am rusinat de cuvintele lui, dar totusi am indraznit sa spun:

„Este drept, eu doresc sa aflu despre ceva mai desavarsit, despre ceea ce depaseste masura mea. Dar nu pentru ca pretind la ceea ce este mai presus de mine, nu; ci pentru ca mi se pare a fi neaparat nevoie a zari cumva o stea calauzitoare, pen­tru a ma cerca pe sine-mi daca sant pe calea cea dreapta. Pe vremuri marinarii se indreptau dupa o stea nespus de indepartata; asa si eu, as dori sa am in duhul meu viziu­nea adevaratului criteriu, fie el negandit de inalt, spre a nu ma impaca cu acel putin ce am cunoscut pana in cea­sul de fata.

Sfantul barbat a incuviintat ca a gandi astfel este nu numai ingaduit, dar ca asa si trebuieste.

Mereu eram sfasiat de constiinta nevoii neaparate de a intelege: De ce m’am nascut in aceasta lume?… Unde mergem noi toti?… Pana unde putem ajunge?… Care este „sfarsitul” nostru? A nu cunoaste toate aces­tea este un cosmar de neindurat, un nesfarsit chin. Obiectul cautarii este unul maret. Dar numai gandul la totala neputinta de a ajunge la Cel cautat imi risipea orice insuflare, si deznadejdea imi cuprindea sufletul: Mai bine nu ma nasteam. Linistit in cele din afara, la­untric eu ma framantam. Nu am scapat de a rataci pe cai straine Crestinismului. Totul insa era intunerec. Crescand cu varsta, m’am intalnit cu Hristos, Care a spus: „Indrazniti, Eu am biruit lumea” (Io. 16:33). Si iarasi: „Imparatia cerurilor, sileste-se, si silitorii rapesc pre ea (Mt. 11:12). Si El a varsat in inima mea o insu­flare ce nu m’a mai parasit. Greutatile nu foarte ma infricosau, dar intelegeam nebunia indraznirii de a urma Lui: a birui lumea. Biruinta lui Hristos – sa o fac biru­inta mea, catre ceea ce si tot omul este chemat? Daca El a zis despre Sine ca „El este calea”, atunci nu este exclus ca inaintea noastra, intr’un oarecare moment, sa se iveasca sarcina unei lupte pieptis cu lumea intreaga. Oare nu fusese El parasit de toti (Io. 16:32), chiar si de Tatal (Mt. 27:46)?

Curand mi s’a descoperit caracterul neobisnuit al invataturii lui Hristos. Continuare»

PARINTELE ZAHARIA DE LA ESSEX despre infricosata lucrare, suferinta si jertfa a PREOTIEI traite in adevar, despre MANGAIERE SI MUSTRARE LA SPOVEDANIE, despre DEPASIREA NEPUTINTEI DE A NE RUGA, INFRUNTAREA MORTII si multe altele

Publicat pe 19 Jun 2014 | Categorii: Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Parintele Zaharia de la Essex, Preotie (pentru preoti), Rugaciunea (Cum sa ne rugam?), Taina Spovedaniei | |Print Print

ispoved3

“OMUL CEL TAINIC AL INIMII”:

Intrebari si raspunsuri ale Parintelui Zaharia Zaharou de la Essex din diverse conferinte duhovnicesti

Intrebarea 1: Ce am putea face pentru noi insine, dar si pentru enoriasii nostri, ca sa-i incurajam sa se pregateasca in asa fel incat spovedania lor sa aiba mai multa roada si sa le aduca mantuirea?

Raspunsul 1: Daca oamenii inteleg cum anume aceasta rusine se preface in putere in lupta impotriva pacatului si a patimilor, atunci vor prinde curaj in spovedanie si se vor convinge de acest adevar prin propria lor experienta. Am fost invitat sa vorbesc odata la o intrunire a duhovnicilor din Limasol, in Cipru, si titlul cuvantarii mele a fost “Prefa­cerea rusinii in putere in lupta impotriva patimilor, in Taina Spovedaniei”. Acolo am vorbit pe larg despre aceasta tema si imi amintesc ca la sfarsit cineva mi-a spus: „Acum vreau sa ma spovedesc!” Fireste, tuturor ne vine greu sa ne spo­vedim, spovedania nu e un lucru usor, e o lupta impotriva intregii noastre fiinte. Dar cata usurare simtim dupa ce ne-am spovedit cum se cuvine! Nimanui nu ii vine usor sa se spo­vedeasca, dar merita cu prisosinta, caci spovedaniei ii ur­meaza atata har si atata libertate!

Intrebarea 2: Oamenii vin sa se spovedeasca, plang, sunt smeriti, insa revin cu aceeasi problema iara si iara si iara… E un sir nesfarsit de „iara”. Ce m-ati sfatui dumneavoastra, ca preot, sa fac in asemenea situatii?

Continuare»

Parintele Rafail Noica despre NESIMTIREA DUHOVNICEASCA, simturile duhovnicesti, CAUTAREA VOII LUI DUMNEZEU, taierea voii si TAINA ASCULTARII (audio si text)

Publicat pe 05 Jun 2014 | Categorii: Parintele Rafail Noica, Razboiul nevazut, Rugaciunea (Cum sa ne rugam?) | |Print Print

rafail noica

AUDIO:

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.


- Vorbiţi-ne puţin despre ne-simțirea duhovnicească. Continuare»

Predici audio ale Pr. Ciprian Negreanu la DUMINICA DINAINTEA CINCIZECIMII, A SFINTILOR PARINTI DE LA SINODUL INTAI ECUMENIC SI A RUGACIUNII LUI IISUS (Duminica a VII-a dupa Pasti): Sa cunoastem in Cine credem si Cui ne rugam!

Publicat pe 01 Jun 2014 | Categorii: Cum ne iubeste Dumnezeul nostru, Despre inselare, Duminica Sfintilor Parinti de la Primul Sinod Ecumenic (Niceea), Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Parintele Ciprian Negreanu, Razboiul nevazut, Rugaciunea (Cum sa ne rugam?), Rugaciunea arhiereasca a Mantuitorului Iisus Hristos | |Print Print

Conciliu Nicea 1

Aşa şi în viaţa noastră, de multe ori se întâmplă să pară că suntem biruiţi, că puterea răului e mai mare, că bolile sunt multe, că greutăţile sunt mari, aşa cum Dumnezeu ne-a spus: În lume necazuri veţi avea, nu ne-a zis <În lume bine vă va fi, de acum înainte, dacă credeţi în Mine, bine vă va fi!>, nu, necazuri veţi avea, ca toţi ceilalţi, dar îndrăzniți, Eu am biruit lumea. Chiar dacă în necazuri vă veţi tulbura, veţi avea secătuire sufletească in inima voastră, cum zice Mântuitorul, acum plângeţi şi vă întristaţi şi lumea se bucură şi se veseleşte. De multe ori, ăsta e şi chipul creştinului în lume. Tu nu ai, lumea care îşi doreşte numai cele ale lumii şi ale veacului acestuia se veseleşte, petrece, se bucură de cele ale veacului acestuia, iar tu nici ale veacului acestuia nu le ai şi, de multe ori, nici măcar în cele ale sufletului nu eşti bogat[...] Şi să ştiţi că pentru toţi aceştia, deznădăjduiţii aceştia care par pierduţi şi lepădaţi şi uitaţi, ai nimănui, S-a rugat Dumnezeu atunci în Grădina Ghetsimani. S-a rugat să nu piară aceştia, să nu cadă din credinţa lor, să rămână uniţi, să nu-I lepede Dumnezeu. [...] Auziţi! Nu ne lasă Dumnezeu, nu ne va lăsa Dumnezeu! Chiar dacă pari pierdut, nu te va lăsa. Eşti încercat ca argintul, eşti purtat de Dumnezeu dintr-o mână într-alta, parcă eşti aruncat, dar nu eşti aruncat! Tot în mâna Lui cazi şi tot în mâna Lui eşti, chiar dacă tu pari cel mai slab dintre toţi, chiar dacă ei cu cai şi cu călăreţi și cu toate puterile veacului acestuia şi cu tine nici puterea lui Dumnezeu nu pare că este cu tine. Pare! Dar este cu tine, este cu noi.

***

0094736

Predica Parintelui Ciprian Negreanu (Cluj-Napoca) la Duminica Parintilor Sinodului I Ecumenic si Rugaciunea lui Iisus (2010)

AUDIO:

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

“În numele Tatălui și al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin.

Suntem în duminica a şaptea după Paşti, duminica de dinainte de Rusalii. Duminica Rusaliilor este duminica a opta după Paşti şi nu întâmplător a fost aşezată aşa, aşa a binecuvântat Dumnezeu să fie la cincizeci de zile după Paşti, într-a opta duminică, pentru că această duminică a Rusaliilor, care va fi săptămâna viitoare, prevesteşte Împărăţia Cerurilor, ziua a opta, cea fără de sfârşit. Apostolii şi Biserica întreagă au pregustat atunci, prin Pogorârea Sfântului Duh, începutul unei zile care nu are sfârşit, începutul și frumuseţea şi dulceaţa unei Împărăţii, şi luciditatea şi fermitatea ei, a unei Împărăţii care nu are sfârşit şi pe care ei au pregustat-o deja şi pe care noi încă o pregustăm într-o anumită măsură. De aceea îi şi zicem Bisericii „prispa Raiului”; ea este un început al zilei acesteia a opta, care nu are sfârşit, a unei Împărăţii care nu are înserare, nu are tristeţe, nu are lacrimă, nu are suspin, la care nădăjduim şi care ştim că nu este o invenţie și o aşteptare a inimilor noastre, că am fi inventat-o noi pentru că trebuia să aşteptăm ceva, ci este promisiunea lui Dumnezeu. Este o dorinţă a lui Dumnezeu pentru om, a zidit-o la întemeierea lumii pentru om, pentru că aşa l-a vrut Dumnezeu pe om, în bucuria aceasta l-a zidit şi l-a gândit Dumnezeu pe om.  

Şi toate aceste duminici, de la Înviere până la Rusalii, vorbesc și despre Înviere, dar ne pregătesc şi Rusaliile, pregătesc Pogorârea Duhului Sfânt şi această ultimă treaptă dinainte de Rusalii ne pregăteşte prin cunoaşterea lui Dumnezeu: Căci aceasta este viaţa veşnică, să Te cunoască pe Tine, adevăratul Dumnezeu şi pe Iisus Hristos pe Care L-ai trimis, Fiul lui Dumnezeu. Şi de aceea această duminică este închinată Sinodului Întâi Ecumenic. Când auzim cuvintele acestea ni se par aşa, destul de sterile și de seci. Ce s-o fi întâmplat atunci? Și de ce să închinăm duminici unor sinoade? Dar s-a pus cu multă înţelepciune de către Sfinţi această duminică închinată Sinodului întâi ecumenic pentru că atunci s-a lămurit, și după aceea au fost sute de ani de război duhovnicesc împotriva arianismului, o erezie îngrozitoare care a bântuit Biserica primelor veacuri, care spunea că Hristos nu este Fiul lui Dumnezeu, ci este prima lui zidire, prima lui creatură, excepţională și cea mai înaltă zidire a lui Dumnezeu Tatăl, dar nu este Fiul Său, nu este Fiinţă din Fiinţa lui Dumnezeu, nu este Fiul Său în sensul cel mai deplin, cum zicem în Crez: Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu făcut, Cel de o fiinţă cu Tatăl. Păi pentru acest de-o-fiinţă cu Tatăl au murit milioane de oameni, şi-au pus viaţa pentru acest cuvânt mulţi, mulţi oameni în primele veacuri.

Continuare»

Page 1 of 2912345...1020...Last »