Cuviosul Paisie Aghioritul despre LOGICA LUMEASCA si SIMPLITATEA DUHOVNICEASCA
Astazi, 12 iulie se implinesc 13 ani de la sfanta adormire a Cuviosului Paisie Aghioritul, aceasta zi fiind foarte probabil in curand si ziua sa de praznuire oficiala (Biserica Greaca pregateste acest lucru, ca si pentru alti cativa Parinti duhovnicesti traitori aproape de vremurile naostre). Cei care i-au citit viata si cuvintele nu se pot indoi de sfintenia sa.
Datorita ostenelii unei surori duhovnicesti careia i se cuvine recunostinta noastra, putem adauga pe site noi cuvinte ale Cuv. Paisie, transcrise din cartea “Cu durere si cu dragoste pentru omul contemporan“. Totodata, in semn de cinstire pentru acest mare si autentic parinte duhovnicesc, vom continua si astazi, si in zilele urmaroare sa infatisam alte si alte invataturi din comoara inepuizabila a acestui mare far duhovnicesc pentru vremurile din urma.
Sa-i cinstim pomenirea culegand cu migala, evlavie si dragoste mierea invataturii sale (chiar daca poate am mai citit-o candva, demult, unii dintre noi!) si, mai ales, straduindu-ne sa patrundem in “logica” Duhului Sfant si sa si implinim cuvintele sale.
Rugaciunile sale sa ne calauzeasca pe toti in bezna si in hatisul acestei lumi pline de sminteli! Cuvioase Parinte Pasie, arata-ne noua Poarta Imparatiei si deschide-ne-o cu mijlocirea ta fierbinte si dureroasa pentru noi!
– Parinte, ce loc are logica in viata duhovniceasca?
– Care logica? Cea lumeasca? Aceasta logica[1] nu are niciun loc in viata duhovniceasca. Intra prin fereastra ingerii, sfintii, ii vezi, vorbesti cu ei, pleaca… Daca incerci sa le explici pe acestea cu logica, nu reusesti nimic. In epoca noastra in care s-au inmultit cunostintele, increderea numai in ratiune a zguduit, din nefericire, credinta din temelii si a umplut sufletele de semne de intrebare si de indoieli. De aceea suntem lipsiti de minuni, pentru ca minunea se traieste si nu se explica prin logica. Dimpotriva, credinta in Dumnezeu atrage puterea dumnezeiasca si toate concluziile omenesti le intoarce anapoda. Face minuni, invie morti si lasa stiinta cu gura cascata. Toate lucrurile vietii duhovnicesti se vad anapoda la exterior. Daca omul nu va intoarce invers cugetarea lui lumeasca, astfel incat sa devina om duhovnicesc, este cu neputinta sa cunoasca tainele lui Dumnezeu, care ni se par ciudate. Cel care crede ca va putea cunoaste tainele lui Dumnezeu cu teoria exterioara, stiintifica, seamana cu neghiobul care vrea sa vada Raiul cu telescopul.
Logica face mult rau atunci cand omul vrea sa cerceteze cu ea cele dumnezeiesti, tainele si minunile. Catolicii – cu ratiunea lor – au ajuns sa examineze chimic Sfanta Impartasanie, ca sa vada daca intr-adevar este Trupul si Sangele lui Hristos. Sfintii insa, cu credinta ce o aveau, adesea vedeau Carne si Sange in lingurita. Peste putin vor ajunge sa treaca si pe Sfinti prin raze sa le depisteze sfintenia lor. Au aruncat pe Duhul Sfant, si-au pus logica lor si acum se ocupa cu magia alba. Unui catolic care avea intentie buna – plangea sarmanul – i-am zis:
“Una din principalele diferente pe care le avem este si aceasta: voi puneti creierul, noi credinta. Voi ati dezvoltat rationalismul si, in general, elementul uman. Cu logica voastra limitati puterea dumnezeiasca, pentru ca aruncati la margine harul dumnezeiesc. Voi aruncati conservant in aghiazma ca sa nu se strice. Noi aruncam aghiazma peste cele stricate si se fac bune. Noi credem in harul care sfinteste, iar aghiazma tine si doua sute si cinci sute de ani si nu se strica niciodata“.
– Adica, Parinte, intra in lucrare logica, cuvantul rational, inainte de a lucra Dumnezeu?
– Nu cumva intra mandria si nu logica? In esenta, aceasta logica este cuvant stricat, iar nu rational. Mandria este logica stricata. Logica care are egoism are pe diavolul cuibarit in ea. Atunci cand aceasta logica intra in lucrarile noastre, dam drepturi diavolului.
– Parinte, dar atunci cand un om duhovnicesc are de infruntat o ispita, nici atunci nu trebuie sa foloseasca deloc logica?
– Atunci sa faca tot ce poate omeneste, iar ce nu poate, sa lasa la Dumnezeu. Sunt unii care incearca sa le prinda pe toate numai cu mintea. Ca acea care vor sa faca rugaciunea mintii cu creierul. Isi strang capul ca sa se concentreze, si apoi ii doare capul. Daca eu as incerca sa rezolv in felul acesta toate subiectele ce le am de rezolvat in fiecare zi, crezi ca as putea face ceva? Dar fac omeneste tot ceea ce pot, iar celelalte le las la Dumnezeu. “Dumnezeu va arata, le spun, va lumina ceea ce trebuie sa se faca”. Multi spun: “Si cum se va rezolva treaba aceasta, ce se va intampla cu lucrul acela sau cu celalalt?” si ii doare capul din nimic. Cand cineva incearca sa-si rezolve lucrurile numai cu logica, atunci ameteste. Trebuie sa puna pe Dumnezeu inainte de orice actiune a sa. Sa nu faca ceva fara sa se increada in Dumnezeu, pentru ca dupa aceea se va chinui, isi va obosi mintea si se va simti rau sufleteste”.
– Parinte, ati spus ca nu ajungeti niciodata la incordare nervoasa. Cum se face asta?
– Da, nu ajung, pentru ca lucrurile nu le infrunt cu mintea. Pe mine daca ma doare capul, ma doare sau din pricina racelii sau a tensiunii scazute. Si am atatea de rezolvat. In fiecare zi am pe cei ce vin cu problemele lor, cu durerea lor. Ma gandesc apoi si la cei ce au trecut pe la mine cu diferite greutati, la bolnavi etc. Si daca cineva se face bine, nu-mi spune ca s-a facut bine, ca sa ma bucur si eu putin, si astfel continui sa ma rog pentru el.
– Parinte, cum poate un monah sa-si puna in randuiala gandul sau, ca sa nu osteneasca doar cu logica?
– Sa il puna in randuiala cu ratiunea cea duhovniceasca, nu cu logica lumeasca. Sa roteasca butonul la frecventa duhovniceasca. Sa gandeasca duhovniceste si aranjarea sa va fi duhovniceasca. Chiar si la un mirean care este om duhovnicesc, logica lumeasca nu are ce cauta. Logica lumeasca este buna pentru un om bun care nu crede.
– Parinte, cum intelegeti aranjarea duhovniceasca?
– Aranjarea duhovniceasca este sa te bucuri de cele potrivnice celor de care se bucura mirenii. Sa te bucuri, de pilda, atunci cand nu te baga nimeni in seama. Numai cu cele potrivnice celor urmarite de mireni ne vom putea misca in spatii duhovnicesti. Vrei bani? Da si portofelul. Vrei tron? Stai pe scaunel.
– Noi, parinte, cat la suta logica avem?
– Voi aveti nevoie de putina “nebunie”. Si ma rog ca aceasta sa fie pentru dragostea lui Hristos, care este o nebunie dumnezeiasca, pentru ca altfel mai bine este pentru cei ce merg la Lembeti[2] decat pentru crestinii stapaniti de rationalism, adica de logica cea plina de mandrie.
Logica lumeasca il chinuie pe om
– Parinte, imi simt inima ca piatra. Ce se va intampla cu impietrirea inimii?
– Tu nu ai inima impietrita, ci… inima rationalista. Adica toata inima ta ti s-a adunat in minte si iti lucreaza acum numai mintea. Dar mai sunt inca sperante, inima mai poate merge la locul ei.
– Cum?
– In fiecare zi sa citesti un canon din Bogorodicina[3]. Acesta este medicamentul cel mai bun ca sa lucreze inima. Ai inima, dar o acopera logica. Ai copiat tipicul european, mentalitatea europeana. Incerci in mod tipiconal sa fii in regula cu toate. Daca ai fi fost functionar european, ai fi fost tip si model. Punctual si in regula la serviciu. Toti te-ar fi avut de exemplu. Daca ti-ai darui corectitudinea celor duhovnicesti, ai face salturi mari duhovnicesti, ai ajunge repede in Rai. Dar vezi, duhul european rationalist trage spre luna si nu spre Dumnezeu. Atunci te misti ca la serviciu. Insa in cele duhovnicesti, lucrurile stau altfel. Este nevoie de simplitate. Sa te misti simplu si sa ai incredere in Dumnezeu.
– Parinte, cum sa dobandesc aceasta simplitate?
– Trebuie sa-ti deschid capul si sa-ti bag in el mintea… vremii de demult. Sa intri in simplitatea Patericului, ca sa inveti stiinta duhovniceasca care inalta si odihneste sufletul, si atunci nu te va ma durea capul. Logica il chinuie pe om. Spun de pilda: “Aceasta trebuie sa se faca asa“, si o fac, pentru ca asa trebuie sa se faca. Dar nu o fac cu inima, ci pentru ca asa imi dicteaza logica. Logica si politetea spun: “Trebuie sa cedez locul”. Insa nu o spune inima. Altceva este sa tresara inima si sa cedez din dragoste locul meu. Atunci voi simti bucurie.
In actiunile noastre sa nu existam noi insine. Sa nu cerem odihna noastra. Aceasta impiedica venirea lui Hristos. Fiecare sa caute sa odihneasca pe semenul sau. Adevarata odihna se naste din odihnirea celuilalt. Atunci se odihneste si Dumnezeu in om, iar omul se indumnezeieste incetand sa mai fie rational. Altfel lucreaza numai mintea, si atunci toate sunt trupesti, omenesti.
Logica lumeasca oboseste mintea si slabeste puterile trupesti; limiteaza inima, in timp ce ratiunea duhovniceasca ii da largime. Mintea, atunci cand se foloseste corect, poate imboldi inima si o poate ajuta. Atunci cand mintea intra in inima si lucreaza impreuna cu ea, orice lucrare pe care o facem inceteaza sa fie o lucrare pur rationala. Ratiunea este un dar. Dar aceasta ratiune trebuie sa o si sfintim.
– Eu, Parinte, nu am inima.
– Ai inima, dar deindata ce vrea sa lucreze, mintea ta ii pune calus. Sa te straduiesti sa dobandesti ratiunea inimii, credinta, dragostea.
– Dar cum voi reusi aceasta?
– Primul pas: vei face un mars de protest prin Tesalonic, desculta, pentru ca sa spuna oamenii ca ai innebunit, ca sa-ti plece logica! Tu, binecuvantato, le calculezi pe toate cu o exactitate matematica. Esti astronom? Sa incetezi a mai gandi rational, ca sa poti face lucrare duhovniceasca in tine insati.
– Parinte, ce sa studiez ca sa ma ajute sa ma eliberez de logica lumeasca?
– Mai intai sa citesti Patericul, Istoria iubitoare de Dumnezeu, Everghetinosul, adica nu carti de teorie, ci de practica, astfel ca sa-ti plece logica lumeasca prin acest duh simplu patristic al sfinteniei. Dupa aceea sa incepi pe Avva Isaac, dar sa nu-l privesti pe Avva Isaac ca pe un filozof, ci ca pe un luminat al lui Dumnezeu.
Logica lumeasca preface simtamantul duhovnicesc
Sfintii Parinti le-au vazut pe toate cu ochi duhovnicesc. Cartile patristice sunt scrise cu Duhul lui Dumnezeu si tot cu Duhul lui Dumnezeu Sfintii Parinti au facut erminiile. La oamenii de astazi arareori intalnesti acest duh al lui Dumnezeu, care sa-i ajute sa inteleaga Cartile Sfintilor Parinti. Ci pe toate le vad cu ochi lumesc. Nu vad mai departe. Nu au largimea vederii duhovnicesti ce o dau credinta si dragostea. Marele Arsenie[4] lasa nuiele in apa si nu schimba apa, care mirosea urat. Noi de unde sa intelegem ce izvora din acea apa murdara! “Nu inteleg aceasta”, iti spune cutare. Nu sta sa vada daca nu cumva exista si altceva, ci o neaga pentru ca n-o intelege.
Atunci cand intra la mijloc logica, unul ca acesta nu poate intelege nici Evanghelia, nici pe Sfintii Parinti. Simtirea duhovniceasca i se denatureaza, iar omul – cu logica sa – considera nefolositoare atat Evanghelia, cat si scrierile Sfintilor Parinti, ajungand chiar sa spuna: “Atatia ani se chinuiesc oamenii fara folos, cu nevointa, cu postul, etc!”. Dar aceasta este hula. Odata a venit un monah chiliot la Coliba mea cu masina. “Fiule, ii spun, ce-ti trebuie masina? Nu se potriveste!”. “De ce, Parinte?”, imi spune. “Nu scrie in Evanghelie “insutit va lua si viata vesnica va mosteni”[5]? Spune”insutit va lua”, referindu-se la cele pe care trebuie sa le aiba cineva. Dar pentru monah se potriveste ceea ce spune Sfantul Apostol Pavel: “Ca unii care n-au nimic, dar toate le stapanesc“[6]. Adica monahul nu are nimic, dar poate face comanda la casieriile celorlalti, pentru ca se incred in el pentru virtutea lui. Iar nu ca sa avem noi, monahii. Vedeti ce explicatii gresite poate da cineva cu logica sa? Sa stiti intotdeauna ca daca nu se va curata omul, daca nu va veni iluminarea dumnezeiasca, interpretarile pe care le va face vor fi mereu tulburi.
M-au intrebat odata: “De ce Maica Domnului n-a facut o minune in Tinos, si italienii au aruncat in aer corabia Ellis in ziua pomenirii ei?”. Dar Maica Domnului in felul acesta a facut o minune mai mare. Aruncarea in aer a vasului Ellis a pricinuit inversunarea grecilor. Atunci grecii au inteles ca italienii nu respecta nimic si s-au inversunat, alungandu-i dupa aceea cu strigate de lupta. Altfel ar fi spus: “Si acestia cred; sunt prietenii nostri”. N-ar fi inteles neevlavia italienilor. Si vin acum acestia cu logica lor si intreaba: “De ce Maica Domnului n-a facut minune?”. Ce sa mai spui?
Altii intreaba: “Bine, dar au masurat focul in Babilon atunci cand au bagat in el pe cei Trei Tineri, de spune ca a fost de patruzeci si nou de coti?”. Daca prima data flacara era de sapte metri inaltime si dupa aceea au pus materie arzatoare ca sa se faca de sapte ori si mai mare, cat face? Sapte ori sapte nu fac patruzeci si noua? Pe unii ca acestia ii poti baga in foc ca pe cei Trei Tineri? Vezi ce rationament, ce logica neghioaba, complet afara de realitate! Unii dintre teologii contemporani cu astfel de lucruri se ocupa. De pilda intreaba: “Diavolii care au cazut in mare traiesc ori s-au inecat?“[7]. Important este ca au plecat din om. Ce te intereseaza pe tine ce s-a intamplat cu ei? Ia aminte la tine insuti sa nu te indracesti tu, si sa nu te mai preocupe unde se afla acum acei diavoli.
– Parinte, unii incearca sa impace Evanghelia cu logica omeneasca. Cerceteaza Evanghelia cu aceasta logica omeneasca si nu o scot la capat.
– Evanghelia si logica lumeasca nu se impaca. In Evanghelie este dragostea. In logica este interesul. In Evanghelie se spune: “Daca te sileste cineva sa mergi cu el o mila, mergi doua“[8]. Spune-mi unde exista aici logica? Aici exista mai degraba nebunie. De aceea cei care vor sa impace Evanghelia cu logica lumeasca se incurca urat de tot. Exista diferite grupuri care organizeaza actiuni filantropice. Aflu, de pilda, ca cineva a patit un necaz mare, a saracit si are nevoie de bani. “Sa-l ajutam, spun ei, dar mai inainte sa ne incredintam daca intr-adevar are nevoie”. Si merg doi-trei sa-l viziteze, ca sa vada daca are nevoie cu adevarat. Si vad, sa presupunem, ca are un salon luxos si spun: “Ia te uita ce fotolii, ce salon are! Acesta cu astfel de mobila nu are nevoie”. Si nu-l ajuta. Nu inteleg ca acela nu are ce manca. Pentru ca, atunci cand cineva devine sarac, nu inseamna ca-si schimba intr-o clipa hainele sale. Si de unde stii ca acest salon nu il are de demult si n-a apucat, sarmanul, sa-l vanda? Sau poate sa i-l fi daruit cineva, care a aflat de nevoia familiei lui. Judeca cu logica si se incurca, iar Evanghelia ramane afara de viata lor. Oamenii vad la exterior, de aceea le si explica pe toate anapoda.
[1] Cand Batranul se refera la logica si o dojeneste, nu se refera la harisma cu care Dumnezeu l-a cinstit pe om, ci la rationalism sau, precum, spune insusi, la ‘cuvantul stricat’, golit de credinta in Dumnezeu, care neaga Pronia dumnezeiasca si refuza minunea.
[2] Spital psihiatric din Tesalonic.
[3] Adunare de 62 de canoane de lauda catre Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu. A fost editata de Sfantul Nicodim Aghioritul (1796), care a adunat cu multa grija aceste canoane din manuscrise aflate in Sfantul Munte.
[4] L-au intrebat unii bastrani pe Avva Arsenie: ‘De ce nu schimbi apa, caci miroase?’. Si acesta a raspuns: ‘In loc de aromatele ce le-am mirosit in lume, trebuie sa sufar acest miros urat’- Pateric , Avva Arsenie, 18
[5] Matei 19,29
[6] II Corinteni 6,19.
[7] Vezi Matei 8, 32.
[8] Matei 5,41.
21 Commentarii la “Cuviosul Paisie Aghioritul despre LOGICA LUMEASCA si SIMPLITATEA DUHOVNICEASCA”