HALLOWEEN – O SARBATOARE DEMONICA sau cum sunt initiati copiii nostri in practici oculte inclusiv in gradinite si scoli! (si VIDEO)
Parinti si profesori, paziti-va copiii de SATANISMUL deghizat in “distractii nevinovate” si promovat inclusiv de institutiile de educatie oficiale!
Halloween – o sărbătoare păgână de iniţiere a copiilor în practici oculte
După ce a cucerit Apusul, Halloween-ul îşi continuă marşul triumfal şi către ţările ortodoxe ale Răsăritului creştin, având ca principal aliat statul. Da, statul laic, care se problematizează tot mai mult în a interzice cu totul manifestările creştine în spaţiul public, care deja interzice în multe state afirmarea credinţei în Hristos în perimetrul şcolilor, este cel ce promovează astăzi prin mass-media şi prin mai toate sistemele de învăţământ sărbătoarea păgână Halloween. Să înţelegem de aici că denumirea de stat laic este doar o formulă cosmetizată a noţiunii de stăpânire păgână?
Anul acesta, mai mult decât în toţi anii anteriori, Halloween a devenit un fel de sărbătoare oficială a celor mai multe dintre grădiniţele, şcolile şi liceele din România. Ne-a sosit la redacţie ştirea că şi în sate uitate de lume, în care oamenii abia au cu ce se îmbrăca, copiilor li s-a cerut de la şcoală să se prezinte pe data de 31 spre 1 noiembrie cu echipamentul adecvat sărbătorii Halloween, adică cu costumele de spiriduşi, fantome sau chiar diavoli. Unii părinţi s-au problematizat şi au refuzat să dea curs, dar alţii poate mai familiarizaţi cu duhurile televiziunii s-au supus cu docilitate. Dacă aşa e la modă acum, şi o mai cere şi şcoala! Dar oare câţi dintre guvernanţii, profesorii sau părinţii care au urmat directiva venită probabil de foarte de sus ştiu sau conştientizează ce este Halloween-ul?
Unii susţin că este vorba doar de o mare afacere, căci în seara de Halloween în S.U.A. se cheltuiesc anual în jur de 7 miliarde de dolari, fiind cea mai bine „vândută” sărbătoare după Crăciun. Nu negăm importanţa câştigului material, dar, dacă stăm să ne gândim puţin, în tot ce înseamnă industrie a pornografiei, prostituţiei şi a drogurilor câştigurile sunt imense. Mai important ni se pare însă aspectul duhovnicesc al chestiunii.
Halloween este noaptea în care aparent totul este îngăduit: invocarea morţilor şi a duhurilor rele, vrăjitoria, necromanţia, divinaţia – vechea şi mai noua practică a prezicerii viitorului plecând de la anumite semne –, magia, sacrificiul ritualic şi multe alte practici pe care creştinii le-au denumit rezumativ păgâne şi pe care nu şi-au îngăduit să le imite nici măcar în joacă, fiind extrem de conştienţi de simbolismul lor, în fond, de potenţialul demonic al acestora, „locuri” şi „prilejuri” – de invocare a unor prezenţe demonice şi de intrare în comuniune cu ele.
Să vedem însă care sunt implicaţiile acestei sărbători denumită, pe bună dreptate, a fricii, a întunericului şi a morţii! Halloween-ul este o sărbătoare păgână în care celţii celebrau trecerea în noul an. Celţii credeau că la originea vieţii se află moartea, motiv pentru care la mare cinste se afla zeul Samhain, zeul şi stăpânul morţii. Şi cum pentru celţi nu existau decât două anotimpuri, vara şi iarna, începutul întunericului, al morţii şi decadenţei coincidea cu începutul sezonului friguros, mai exact cu data de 1 noiembrie. Astfel, în seara de 31 octombrie spre 1 noiembrie, celţii sărbătoreau Noul An, o sărbătoare închinată de fapt Zeului Morţii, Samhain. Cu acest prilej, druizii – preoţii cultului celtic – îi instruiau pe oameni să-şi stingă focurile care le alimentau vetrele, focuri care pentru antici în general aveau o funcţie nu numai practică, dar şi profund simbolică. În acelaşi timp, însă, era aprins pe un deal un mare foc care trebuia să primească ofrandele aduse zeului morţii – nu numai roade ale pământului, dar şi sacrificii de animale şi chiar oameni. Celţii credeau că, mulţumit de ofrande, zeul permitea morţilor să se întoarcă la căminele lor – credinţă care stă de fapt la baza escapadelor nocturne în costume care imită fantomele, vrăjitoarele, spiriduşii sau demonii, pentru că prin acest act de imitare a spiritelor cei vii încercau să intre în contact şi comuniune cu cei morţi.
Halloween-ul are astfel la bază practicile oculte de încercare de a intra în comuniune cu sufletele morţilor şi cu demonii, în urma unui ritual în care erau sacrificaţi oameni în cinstea zeului morţii. Şi, în ciuda unei aparenţe de farsă, joacă şi distracţie cu care se îmbracă Halloween-ul în modernitate, există mărturii care atestă faptul că practica sacrificiului uman este încă folosită în vremurile noastre, chiar dacă bine ascunsă de indiscreţiile publicităţii.
Chiar şi aparent inocentul joc de-a „ne daţi ori nu ne daţi”, atât de familiar în cultura americană, în care copii întreabă gazda „Farsă sau dulciuri?”, îşi are originea în ritualul celţilor care credeau că sufletele morţilor astfel eliberate de Samhain ar fi suferit de o mare foame şi ar umbla cerşind pe la casele lor. Astfel, gazdele care ar refuza să potolească foamea celor ce-i imitau pe morţi cerşind mâncare ar trezi furia zeului morţii, care i-ar supune unor farse sau blesteme. În acest fel, părinţii, dar mai ales copiii zilelor noastre sunt angrenaţi într-un scenariu simbolic tulburător, întrucât în credinţa celţilor cei ce se costumau deveneau slujitori ai zeului morţii, astfel încât o insultă adusă lor reprezenta o insultă adusă zeului.
Oare cum ar putea un creştin conştient de credinţa lui şi, deci, de ceea ce se întâmplă în lume, să rămână indiferent faţă de o sărbătoare precum Halloween-ul, care nu numai că-i învaţă pe copii că vrăjitoria, magia şi alte practici oculte sunt cel puţin neutre, sugerându-se astfel că practicarea lor ar fi lipsită de consecinţe, dar, mai mult decât atât, îi integrează într-un scenariu simbolic în care cei mici devin slujitori ai diavolului? Oare nu tocmai în momentul în care astfel de lucruri ne sunt prezentate de o întreagă industrie mass-media – care în ultimele zeci de ani a împânzit imaginarul oamenilor cu simboluri oculte şi macabre îmbrăcate în haina divertismentului – ar trebui să sporim atenţia, întrebându-ne dacă nu cumva tocmai acest spirit de glumă reprezintă o farsă sub a cărei mască se ascund lucruri foarte serioase?
De altfel, o trăsătură fundamentală a epocii noastre este tocmai încercarea de a seduce şi a pune stăpânire pe sufletele copiilor, de-a le jupui inocenţa şi a le batjocori, în cele din urmă, trupurile. Pentru a-i transforma pe copii în agenţi ai consumului, s-au dezvoltat cele mai sofisticate strategii de marketing şi publicitate:
– pentru a le întina mintea, în şcoli au fost introduse cursuri obligatorii de educaţie sexuală care invită la desfrâu şi legitimează homosexualitatea;
– pentru a le poseda sufletele, copiii devin, iată!, principalii actori într-o scenetă macabră repetată la nesfârşit şi sub diferite forme de o întreagă industrie a publicităţii şi filmului.
Oare vom începe să sărbătorim şi Halloween-ul cu aceeaşi inconştienţă cu care am sărbătorit – şi încă o facem – ziua de 1 mai, declarată şi impusă de ideologia comunistă ca zi internaţională a muncitorilor? Deşi îmbrăcată cu haina ideologiei comuniste, 1 mai muncitoresc are în chip simbolic aceeaşi origine. Pentru că dacă Halloween-ul nu reprezintă altceva decât o sărbătoare păgână care urmăreşte în principal coruperea copiilor noştri şi iniţierea în misterele vrăjitoriei, Ziua Internaţională a Muncii era – şi oare câţi ştiu aceasta? – o prelungire a Nopţii Valpurgiei (noaptea de 30 aprilie spre 1 mai), marele sabat demonic anual în care participanţii, păgâni de odinioară, intrau în comuniune cu diavolul. Care alta putea fi sărbătoarea comunismului antihristic decât celebrarea biruinţei diavolului? Diferenţa dintre cele două sărbători sau regimuri este aceea că 1 mai s-a impus cu ameninţarea, cu teroarea şi cu arma, iar Halloween se impune astăzi ca mijloc de divertisment. Una defineşte strategiile poliţieneşti ale dictaturii, iar cealaltă mijloacele de corupere a statului magic. Amândouă însă îl celebrează şi preamăresc pe stăpânitorul lumii acesteia, la care se închină ideologiile atee ale modernităţii.
Noi, românii, vrând să o ducem mai bine, am tot făcut compromisul de a ne alinia directivelor europene şi duhului lumii, care ne propune bunăstarea şi fericirea. Am liberalizat avortul, pornografia, desfrânarea, homosexualitatea şi multe altele. Rezultatul îl vedem… Acum ni se cere să ne educăm copii într-un duh păgân. Vom face şi acest pas? Credem cumva că de la stăpânitorul întunericului ne va veni lumina? De la cel ce dezbină – dragostea? De la cel cunoscut dintru început ca ucigător de oameni – vom primi fericirea şi viaţa? Frica, depresiile şi bolile psihice pun tot mai mult stăpânire pe omul occidental şi se răspândesc cu o viteză tot mai mare şi în spaţiul societăţii noastre. Să fie acestea urmarea firească a supunerii oamenilor duhului desfrânării şi al vrăjitoriilor, al puterii şi a banilor?
Pe de altă parte, cei ce călătoresc pe calea cea strâmtă către împărăţia lui Dumnezeu, deşi nu le lipsesc durerea şi necazurile, se împărtăşesc din belşug de bucuria şi fericirea împărtăşirii din duhul Dumnezeului cel adevărat. Aceştia au înţeles că comoara cea mai mare pe care nu ni-o poate lua nimeni e însăşi dreapta credinţă prin care putem să ne împărtăşim cu Hristos, piatra cea din capul unghiului. Deşi nu mulţi, pe aceştia se sprijină lumea în care trăim. Ce bine ar fi dacă am înţelege tot mai mulţi acest lucru! Căci, precum în poveste, după ce rătăcim în întreaga lume pentru a găsi adevărul şi fericirea, întorcându-ne osteniţi, îl aflăm în satul nostru cel parcă uitat de lume, în ograda noastră, în inima noastră, în Hristos…
Gheorghe Fecioru
din revista “Familia ortodoxa“, nr. 10/2010
/p>
/p>
Doneaza pentru filmul "Scrum"
Pericopa evanghelica: Luca 7, 36- 50
36. Unul din farisei L-a rugat pe Iisus să mănânce cu el. Şi intrând în casa fariseului, a şezut la masă.
37. Şi iată era în cetate o femeie păcătoasă şi, aflând că şade la masă, în casa fariseului, a adus un alabastru cu mir.
38. Şi, stând la spate, lângă picioarele Lui, plângând, a început să ude cu lacrimi picioarele Lui, şi cu părul capului ei le ştergea. Şi săruta picioarele Lui şi le ungea cu mir.
39. Şi văzând, fariseul, care-L chemase, a zis în sine: Acesta, de-ar fi prooroc, ar şti cine e şi ce fel e femeia care se atinge de El, că este păcătoasă.
40. Şi răspunzând, Iisus a zis către el: Simone, am să-ţi spun ceva. Învăţătorule, spune, zise el.
41. Un cămătar avea doi datornici. Unul era dator cu cinci sute de dinari, iar celălalt cu cincizeci.
42. Dar, neavând ei cu ce să plătească, i-a iertat pe amândoi. Deci, care dintre ei îl va iubi mai mult?
43. Simon, răspunzând, a zis: Socotesc că acela căruia i-a iertat mai mult. Iar El i-a zis: Drept ai judecat.
44. Şi întorcându-se către femeie, a zis lui Simon: Vezi pe femeia aceasta? Am intrat în casa ta şi apă pe picioare nu Mi-ai dat; ea însă, cu lacrimi, Mi-a udat picioarele şi le-a şters cu părul ei.
45. Sărutare nu Mi-ai dat; ea însă de când am intrat, n-a încetat să-Mi sărute picioarele.
46. Cu untdelemn capul Meu nu l-ai uns; ea însă cu mir Mi-a uns picioarele.
47. De aceea îţi zic: Iertate sunt păcatele ei cele multe, căci mult a iubit. Iar cui se iartă puţin, puţin iubeşte.
48. Şi a zis ei: Iertate îţi sunt păcatele.
49. Şi au început cei ce şedeau împreună la masă să zică în sine: Cine este Acesta care iartă şi păcatele?
50. Iar către femeie a zis: Credinţa ta te-a mântuit; mergi în pace.
Pericopa apostolica: Filipeni 4, 10- 23
10. M-am bucurat mult în Domnul, că a înflorit iarăşi purtarea voastră de grijă pentru mine, precum o şi aveaţi, dar v-a lipsit prilejul.
11. N-o spun ca şi cum aş duce lipsă, fiindcă eu m-am deprins să fiu îndestulat cu ceea ce am.
12. Ştiu să fiu şi smerit, ştiu să am şi de prisos; în orice şi în toate m-am învăţat să fiu şi sătul şi flămând, şi în belşug şi în lipsă.
13. Toate le pot întru Hristos, Cel care mă întăreşte.
14. Însă bine aţi făcut că aţi împărtăşit cu mine necazul.
15. Doar şi voi ştiţi, filipenilor, că la începutul Evangheliei, când am plecat din Macedonia, nici o Biserică nu s-a unit cu mine, când era vorba de dat şi de primit, decât voi singuri.
16. Pentru că şi în Tesalonic, o dată şi a doua oară, mi-aţi trimis ca să am cele trebuincioase.
17. Nu că doar caut darul vostru, dar caut rodul care prisoseşte, în folosul vostru.
18. Am de toate şi am şi de prisos; m-am îndestulat primind de la Epafrodit cele ce mi-aţi trimis, miros cu bună mireasmă, jertfă primită, bineplăcută lui Dumnezeu.
19. Iar Dumnezeul meu să împlinească toată lipsa voastră după bogăţia Sa, cu slavă, întru Hristos Iisus.
20. Iar lui Dumnezeu şi Tatălui nostru, slavă în vecii vecilor! Amin.
21. Îmbrăţişaţi în Hristos Iisus pe toţi sfinţii. Vă îmbrăţişează pe voi fraţii care sunt împreună cu mine.
22. Vă îmbrăţişează pe voi toţi sfinţii, mai ales cei din casa Cesarului.
23. Harul Domnului Iisus Hristos să fie cu duhul vostru!
Of… Halloween, Saint Valentine’s day… Totusi copiii nu au nici o vina. Parintii sunt responsabili. Daca majoritatea spun ca religia ortodoxa este exagerata si invechita si ca aceste sarbatori sunt inofensive, un prilej de distractie? Ce putem face? Doar stiti ca ce face omul voluntar, nefortat de nimeni, devine pentru el o normalitate.
Mare bataie de cap am avut astazi.Am ezitat sa-mi dau copiii la scoala din motive de Hallowen,dar cred ca erau mai marginalizati maine.Au fost si dracu n-a fost chiar asa de negru…Oricum invatatoarea a aflat optiunea noastra. Primele zile ne-am opus vaccinurilor,iar acum…Dificil rolul de gica contra,dar marturisirea este absolut necesara.
Ma bucur ca ati tratat si problema aceasta…dar ma bucuram si mai mult daca cereati si punctul de vedere al unui duhovnic…va multumesc pentru postarile voastre!!!! Dumnezeu sa va dea multa sanatate
@ Adrian:
Nu stim vreun parinte care sa se fi pronuntat pe tema asta, dar cu siguranta un parinte cu adevarat ortodox si care sa cunoasca problema (mai mult preotii de mir care au si copii, probabil) nu ar spune ceva diferit decat a spus autorul articolului. Paa la urma conteaza cine sau ce si cum se spune?
este important ca pentru orice lucru sa-i cercetam pe duhovnici . spre exemplu mi-ar fi placut sa aud sfaturile parintelui Iuston despre aceata ‘Sarbatoare’ m-ar intari fff mult pentru ca stiu ca nu el vorbeste si Dumnezeu vorbeste prin EL !
@ Adrian:
Bun, asa e, e important, dar tu ai duhovnic? AL TAU, PERSONAL. Atunci, iarta-ne, dar de ce nu-l intrebi si ne intrebi tot pe noi? Cum se cheama asta?
Pe de alta parte, Duhul Sfant nu vorbeste “automat” nici prin duhovnici, asa cum ne place noua sa-i idealizam, iar daca vorbim de internet, cel putin in cazul unora, exista si multe falsuri legate de cuvintele sfintiilor lor, pe deasupra. Daca dorim sa auzim noi cuvant, sa ne ducem sa-l cerem personal. In privinta Halloween-ului lucrurile sunt prea evidente si clare, incat ni se pare ca ispitim pe Dumnezeu daca mai cerem si cuvant ceresc pentru lucruri de bun-simt, unde ni se cere si noua sa cugetam minimal. Am dat argumente si am pus un documentar, ce altceva ne mai trebuie ca sa ne convingem? Glas din cer, musai de la mari duhovnici, mura-n gura, pe internet… 🙁 Avem pe Moise si pe proroci, avem constiinta si avem destula informatie… de ce nu ascultam, de ce mai asteptam si cuvant direct din cer? Poate din comoditate sau fiindca asa cere moda duhovniceasca a zilei, oare? Iarta-ne, dar pui foarte gresit problema. Nu te supara noi.
http://www.cuvantul-ortodox.ro/2007/08/31/cuviosul-seraphim-rose-despre-raportarea-la-duhovnici-si-la-autoritatile-duhovnicesti-si-despre-calauzire/
Faceti foarte bine ca va opuneti cat mai vocal impotriva Halloween-ului. Sarbatoarea asta nu ar trebui sa fie nici macar in apropierea usii din dos a Romaniei. Noi traim in America si crestem trei copii aici, care merg la o scoala Charter- o scoala finantata de bani publici, dar condusa independent , de o alta institutie. Cum scoala asta , la cererea parintilor, are un caracter mai conservator, si se axeaza in principal pe studiu si pe formarea deprinderilor de studiu si nu pe distractie, niciodata nu a sarbatorit sarbatoarea asta. In schimb,organizeaza excursii pentru cei mici la ferme si , pentru o dupa-amiaza fac Ziua recoltei ( Harvest day) cu jocuri si activitati de toamna pentru ei. Daca aici se poate, ce scuze pot gasi romanii responsabili cu educarea viitorului tarii?
Sa dea Domnul multa intelepciune si putere de discernamant!
Doamne ajuta!
nu ma supar…iarta-ma ca v-am deranjat :(! da am si duhovnic! is ff confuz in multe privinte …te rog sa ma ierti
@Adrian
Daca ai putea sa intri in posesia inregistrarii emisiunii de pe Radio Romania Actualitati de ieri seara,ora 21.00,moderata de Cristian Curte,ai sa primesti multe raspunsuri la intrebarile tale…
@ Adrian:
Iarta-ne si tu, te rugam.
Mare lupta se da in zilele noastre pentru pervertirea sufletelor copiilor. Sunt atacuri pe toate planurile si in toate directiile. Nu se mai urmareste formarea copiilor doar intr-un duh lumesc, al distractiilor si al consumului, ci se tinteste direct inocularea unui duh demonic de la cele mai fragede varste. Mai mult de jumatate din subiectele care se regasesc in filmele si cartile pentru copii promovate astazi in mass media fac referire la vrajitorii, vampiri si variatiuni pe aceste teme. Fortele raului s-au dezlantuit cu o ura fara precedent asupra celor mici. Sa ne rugam la Maica Domnului sa ii acopere si sa ii pazeasca pe copiii nostri de toate relele care se revarsa astazi peste lume.
Patriharhia stie ca e o sarbatoare demonica? Daca ar iesi Preasfintitul Daniel sa spuna asta n-ar mai lasa parintii copiii la asemenea sarbatori.Dar in schimb a interzis sa se mai faca moliftele sf Vasile de inceput de an.
Chiar sunt interzise moliftele Sf. Vasile cel Mare? S-a aprobat solicitarea episcopului de Husi?
@Doina
…chiar asa!
Emanciparea femeii si institutia gradinitei au fost programate cu mult timp in urma. Ele au fost puse in practica dupa un plan bine pus la punct.
Scopul lor:
1. S-o tina pe femeie ocupata cat mai mult timp, adapand-o cu patima laudei de sine (sunt independenta, sunt stapana pe mine, am mai multi bani, am o cariera, sunt o femeie de succes, etc), iar femeia nemaiurmand pornirile sale firesti, amana sau renunta la casatorie si la copii. Iar cele care mai face 1 – 2 copii, ii lasa in grija gradinitei.
2. Gradinita il indeparteaza pe copil de familie si in mod special, de cresterea lui in spiritul credintei ortodoxe.
Biblia ne spune foarte clar, ca toti parintii vor da socoteala in fata lui Dumnezeu, pentru felul in care si-au crescut copiii si i-au invatat sau nu, dreapta credinta.
Mantuirea sufletelor parintilor depinde si de dreapta credinta intru Iisus Hristos Domnul, predanisita copiilor.
Sa nu ne amagim sperand ca vom putea da vina pe bona, pe gradinita, pe necesitatea implinirii profesionale, materiale sau tot felul de alti idoli lumesti.
Bine-inteles ca haloween-ul o sa fie considerat ceva normal, spre deosebire ORA DE RELIGIE de care se vor lega si la nesfarsit de ar fi cu putinta.
@ Loriana:
Da, pentru moaptea dintre ani, cel putin, e decizie sinodala, asa a si aparut public, nu doar ca o propunere a PS Corneliu, ci in urma propunerii sale:
http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2011/03/29/se-vor-mai-citi-moliftele-sf-vasile-cel-mare-pe-1-ianuarie-o-decizie-sinodala-opreste-citirea-moliftelor-in-noaptea-dintre-ani-la-o-initiativa-a-episcopului-corneliu-barladeanu/
Astfel, gazdele care ar refuza să potolească foamea celor ce-i imitau pe morţi cerşind mâncare ar trezi furia zeului morţii, care i-ar supune unor farse sau blesteme.
Exista obiceiul ca in occident, cu ocazia acestei sarbatori, copiii sa se duca pe la casele oamenilor si sa cera dulciuri. In cazul in care nu primesc, se arunca blesteme. Asadar vedem cum este o replica demonica a sarbatorii vietii, a nasterii lui Hristos. In Ajun de Craciun copiii merg pe la case si ureaza gazdelor belsug, sanatate, mantuire. De aceasta data, de Halloween, copiii sunt indemnati sa blesteme, intr-o sarbatoare ce apare sub semnul mortii.
De asemeni scolile prevad tot felul de manifestari care sa faca prezent duhul acestei sarbatori pagane, de la costumarea copiilor pana la activitatile didactice bazate pe aceasta tema, din care nu lipsesc cranii de morti, panze de paianjen, dovleci, palarii de vrajitoare, etc.
In ultimul timp promovarea Halloweenului apare in forta si in Romania, tara care nu are cu nimic de-a face cu astfel de sarbatori neortodoxe. Tactica demonica acum este asa: nu va silim sa nu sarbatoriti Craciunul, e buna si sarbatoare asata ata timp cat se inregistreaza profituri comerciale uriase, dar va mai impunem si alte sarbatori pagane. Ori crestinul nu are dreptul sa fie dual. Nu poate sa sarbatoreasca si una si alta. Nu se cade sa ne impartasim si din adevar si din minciuna, sa fim si la stanga si la dreapta, sa inghitim toate laturile care ne sunt aruncate peste gard. Sa ne amintim ca avem o demnitate de crestin si sa nu ne plecam tuturor duhurilor care ne bantuie acum tara.
sunt in asentimentul tau, Doina. Ptr ca am copii le-am spus sa nu se prezinte la ora la care se discuta acest subiect (engleza). Imagineaza-ti ca i-au pus sa aduca si o mica gustare cu aceasta ocazie: prajituri si sucuri!! Oare ce sunt acestea daca nu jertfe duhurilor necurate? Fiind de acum un flagel, da , Biserica ar fi trebuit sa trambiteze de pe acoperisuri Adevarul! Pastorii nostri ar fi trebuit sa iasa public in apararea oilor lor constienti fiind de pericolul imediat al acestei zile. Nici macar in Biserica nu am auzit cuvant despre acest lucru. Am impresia ca “unii dintre noi” traiesc in alte vremuri ori in alte lumi, rupti de realitatea cruda. Am impresia ca ne-a parasit duhul luptei ptr adevar, al asumarii oricarui risc ptr a-l proclama si ne “adapostim” lipsa de curaj la umbra generoasa a “duhului iubirii”. Chipurile, in numele iubirii acceptam tot, toleram tot, inghitim tot ptr ca, nu-i asa, noi suntem crestini si-i putem cuprinde pe toti in intelepciunea iubiri noastre. Gresit! Tocmai in numele iubirii de semeni ar fi trebuit sa vorbim. Tot asa parca, a cazut si Constantinopolul, pastorii se ocupau cu dezbateri privind sexul ingerilor iar paganii bateau la usa cetatii. Azi, paganii intra cu bocancii in sufletele noastre iar noi nu suntem avertizati si nici invatati. Crestinul nostru devine toto mai mult un teoretician, un filosof si tot mai putin un practician. Si asa moare credinta.
Totul pare a fi “cool”, modern şi foarte occidental, şi cu asta este suficient. Trebuie să fie bun. De ce să nu-l validăm şi noi românii?
Atacul demonic asupra copiilor este posibil din cauza faptului că lumea departe fiind de Dumnezeu şi de Biserică nu mai sesizează pericolul mortal ce se ascunde în spatele acestor “manifestări”. Altfel sunt sigură că mulţi părinţi, dacă li s-ar explica la ce înfluenţe malefice îi expun “în joacă” pe copiii lor, le-ar părea rău că s-au lăsat influenţaţi de astfel de prostii.
@Un crestin ortodox:
Este adevărat tot ceea ce ai spus, dar nimic nu s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi existat nişte cauze profunde care au făcut toate acestea posibile. Despre aceste cauze nu se vorbeşte nimic. Aceste cauze se manifestă în continuare şi sunt susţinute în mod tacit şi sunt “acoperite” de societatea decăzută în care trăim. În aceste condiţii vitrege efectele despre care ai vorbit nu vor dispărea, ci se vor acutiza.
Şi să nu uităm că pentru marea majoritate a românilor, în basmele copilăriei noastre, cele mai înfricoşătoare personaje erau doar Zmeul Zmeilor sau Spânul. Copiii de astăzi au crescut cu alte “basme”. Au ascultat sau au citit “poveşti” cu Harry Potter, şi au luat cunoştinţă cu toată “recuzita” vrăjitorească care este de altfel cât se poate de reală, şi care este descrisă cu lux de amănunte în aceste “romane fluviu”. Nu mai vorbesc de întreaga gamă a practicilor satanice care sunt prezentate care nişte lucruri bune-bune, demne să “întregească” bagajul de cunoştinţe elementare al oricărui copil şi tânăr. De aceea aceste obiceiuri “drăgălaşe” de Halloween sunt acceptate cu atâta uşurinţă şi plăcere de copii. Ele dau viaţă celor citite cu atâta nesaţ în cărţile “educative” ale Joannei “Jo” Rowling. Oare chiar ea le-o fi scris?
A, şi încă ceva foarte important. Această “sărbătoare” de Halloween aproape că se suprapune cu pomenirea moşilor de iarnă la ortodocşi. Iată marele pericol al deturnării binelui în rău. Iată schimonosirea adevărului în minciună. De fapt noi toţi ar trebui să ne pregătim cum se cuvine, şi după puterile fiecăruia, de sărbătoarea pomenirii moşilor de iarnă, atât de importantă pentru sufletele celor adormiţi.
Copilul meu este de trei ani in sistemul american de invatamant.
Din cate lucruri am vazut ca se sarbatoresc aici (ca au practic o sarbatoare majora in fiecare luna, exploatata comercial la maximum), Halloweenul are cel mai mare impact. Scoala organizeaza diferite evenimete cu acest prilej, se strang fonduri (se cer donatii pt diverse proiecte de invatamant) cu cest prilej. Se decoreaza dovleci, se mananca dulciiuri etc…
Fara sa exagerez, cred ca se sarbatoreste halloween de vreo 2 saptamani deja la scoala lui, in diverse feluri. Sper ca azi e ultima zi. (Au depasit chiar si durata sarbatoririi constitutiei americane.. ca, da, si aia se sarbatoreste atat de mult incat copiii sunt indoctrinati sa creada ca fara constitutie si legi lumea ar fi un loc extraordinar de periculos!).
Prin comparatie.. de cand este la svoala americana, nu a deschis nimeni gura sa le spuna de Sf. Pasti. An de an l-=am trimis sa imparta oua de ciocolata la scoala in preajma sarbatorii de Pasti, dar altfel nu exista nici o manifestare pe aceasta tema la scoala. Ca sa nu fie ofensate “minoritati” ..
Dar in schimb li s-a vorbit inca de la gradinita despre “diwali” (festivalul luminii la hindusi), leprechauns si alte aiureli.
Locul sarbatorilor crestine in scoala americana de stat este inexistent! (iarna au “sarbatori de iarna”, iar primavara au “vacanta de primavara”.. ). In schimb se sarbatoreste orice de la halloween, ziua constitutiei, ziua presedintilor, valentine.. pana la anul nou evreiesc (indirect, de fapt, au avut liber in acea zi)
@Adrian
Se stie ca Sfantul Ioan Maximovici i-a mustrat aspru pe rusii care au participat la o petrecere de haloween in loc sa se pregateasca pentru sfanta slujba de a doua zi. S-a deplasat acolo la locul petrecerii si mergand printre ei, incet, cu toiagul in mana le-a aruncat aspre priviri de mustrare fara sa scoata atunci nici un cuvant. A doau zi a “tunat” cuvantul sau mustrator in biserica, indemnandu-i pe toti la o viata crestina cu adevarat evlavioasa.
Iata, din Acatistul Sfantului, condacul care reda acest lucru:
“În loc să se pregătească de slujbă creştinii s-au dus la un praznic păgânesc, iar tu ai mers pentru puţină vreme între ei, mustrându-i prin prezenţa ta tăcută care i-a făcut să se ruşineze. Şi prin asprimea privirii tale i-ai învăţat că nu pot sluji la doi domni, lui Dumnezeu şi lui Mamona, că nu pot să cugete că după ce păcătuiesc Îi vor cânta lui Dumnezeu cu evlavie: Aliluia!”
(Acatistul Sf. Ioan Maximovici, Condacul 8 )
@ Daniela:
E relatat aici momentul: http://www.cuvantul-ortodox.ro/2011/07/02/viata-sfantului-ioan-maximovici-documentar-video-si-text-apostolul-descult-al-americii-chinei-si-occidentului/
Iertare de off topic……stiu ca trebuie sa ne ferim copiii si pe noi si oricum este logic d.p.d.v ortodox ca este demonica….nu trebuie sa ai pregatire teologica sa-ti dai seama de asta.
Doream sa aflu cateva pareri si opinii cu privire la acest recensamint ca se tot face atita caz si am nelamurir. Pina la urma cum e bine sa facem ? de ce sa ne opunem ? sau de ce sa nu ne opunem ? Ne opunem ca sa nu ne lepadam de Hristos sau ne opunem doar ca sa dam batai de cap statului……ori si una si alta. Este clar ca acolo sunt niste intrebari de-a dreptul nesimtite dar cum e mai bine sa procedam ?
Cand am spus demonica, ma refeream la sarbatoarea asta pagana.
O.K.!